Încetare de drept mandat consilier local.

Prefectul nu are obligația de a verifica dacă actele emise de partidul pe a cărui listă a fost ales consilierul local şi prin care s-a dispus excluderea din partid, au fost emise cu respectarea Statutului şi Regulamentului de Organizare şi Funcționare al partidului. Prefectul are doar obligația, ca pe baza acestor înscrisuri, să emită în termen de 30 de zile ordinul prin care să constate încetarea de drept a mandatului de consilier local.

Prin sentinţa nr. 270 din data de 03.02.2017 pronunţată de Tribunalul Gorj, Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal, în dosarul nr. 4300/95/2016, a fost respinsă acţiunea promovată de reclamantul X, în contradictoriu cu pârâta Instituţia Prefectului, ca nefondată.

Împotriva sentinţei nr. 270 din data de 03.02.2017 pronunţată de Tribunalul Gorj, Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal, în dosarul nr. 4300/95/2016, a formulat recurs reclamantul X, considerând că hotărârea este vădit nelegala si netemeinica, solicitând ca in baza art. 488 alin. 1 punctele 6 si 8 din Codul de procedura civila sa se admită recursul si să se schimbe în tot  hotărârea atacata, in sensul admiterii acţiunii aşa cum a fost formulată.

În motivarea recursului, recurentul reclamant a susţinut că instanţa de fond a respins cererea motivând faptul ca este îndeplinita cerinţa textului de lege, respectiv a art. 9 alin. 2 lit. h indice 1 din Legea 393/2004 care precizează expres ca incetarea de drept a calităţii de consillier se produce odată cu "pierderea calităţii de membru al partidului politic sau al organizaţiei minorităţilor naţionale pe a cărui lista a fost ales".

Prima instanta a apreciat de asemenea ca Instituţia Prefectului nu are datoria sa facă verificări privind rămânerea definitiva a deciziei de excludere si respectiv comunicarea acesteia.

Motivarea instanţei nu are acoperire in starea de fapt si de drept aşa cum rezulta din documentele de la dosarul cauzei si din prevederile legislaţiei in materie.

Astfel, aşa cum a arătat in contestaţie, in primul rând în emiterea ordinului nu este îndeplinita cerinţa textului de lege, respective a art. 9 alin. 2 lit. h indice 1 din Legea 393/2004 care precizează expres ca încetarea de drept a calităţii de consilier se produce odată cu "pierderea calităţii de membru al partidului politic sau al organizariei minorităţilor naţionale pe a cărei lista a fost ales".

Precizează că nu a primit nici un fel de adresa sau decizie de la Mişcarea Populara (nici de la filiala locala Aninoasa nici de la Filiala Judeţeană Gorj a acestui partid) astfel ca din punct de vedere juridic, pentru recurent, aceste acte nu există si deci nu pot sa-si producă efecte juridice.

Al doilea motiv de nelegalitate al Ordinului Prefectului vizează formalismul (si de aici

nelegalitatea si netemeinicia acestuia) cu care a fost adoptat fără sa se observe ca nu a fost

exclus din partid de organul competent (si ca atare, legal, o asemenea excludere nu exista).

O simpla adresa din partea preşedintelui Organizaţiei Judeţene nu poate echivala cu un act decizional de excludere din partid care nu i-a fost comunicat niciodată (si ca atare nu-si poate produce efectele juridice).

In Ordin se face vorbire de o hotărâre de retragere a sprijinului politic a P.M.P. Gorj si de o adresa care se refera la pierderea calităţii de membru de partid, adrese pe care nu le-a primit niciodată pentru a le putea contesta.

Menţionează ca nu a fost niciodată convocat la vreo şedinţa a organizaţiei locale sau judeţene a P.M.P. Gorj (nici de adunarea generala si nici de biroul permanent local) pentru a lua cunostiinta de acuzaţiile care i se aduc si a se putea apăra astfel ca si din acest punct de vedere o decizie de excludere este lovita de nulitate absoluta).

 Nu poate fi acceptata justificarea instanţei de fond in sensul ca Prefectul nu are obligaţia să verifice rămânerea definitiva a deciziei de excludere. Crede ca o astfel de interpretare este

nelegala si profund netemeinica.

Este adevărat ca Prefectul Judeţului nu poate "cenzura" oportunitatea si temeinicia deciziei de excludere, dar sub aspectul ce se refera la (comunicarea către consilierul in cauza a actelor de excludere convocarea acestuia pentru a i se aduce la cunoştinţa faptele săvârşite si sancţiunile propuse si aplicate, competent organelor care au dispus excluderea si respectarea procedurilor din propriul Statut privind procedura de aplicare a deciziei de excludere) Prefectul avea nu numai dreptul dar si obligaţia sa verifice actele emise de Organizaţia P.M.P. Filiala Gorj.

 Aceasta susţinere a instanţei de fond este infirmata chiar de către pârâtă, prin adresa nr. 12736/19.09.2016, transmisa P.M.P. (pagina 28 dosar), însă in mod curios instanţa accepta răspunsul de neînţeles primit prin adresa nr. 186/29.09.2016 de la partid.

Decizia de excludere şi de retragere a sprijinului politic sunt lovite de nulitate absoluta (fiind aşadar lipsite de valoare juridica) având in vedere faptul ca nu i-au fost comunicate, dar si ca ele nu se incadreaza nici in litera si nici in spiritual Statutului P.M.P.

Fata de cele mai sus arătate, a solicitat admiterea recursului in sensul formulat.

Intimata pârâtă Instituţia Prefectului a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului formulat şi menţinerea ca temeinică a sentinţei.

A solicitat judecarea cauzei în lipsă potrivit art. 223 alin.3 din Codul de procedură Civilă.

Recurentul reclamant a depus răspuns la întâmpinare prin care a solicitat să se respingă apărările formulate şi argumentele invocate în întâmpinare şi, pe cale de consecinţă, să se admită recursul aşa cum a fost formulat.

Recursul este nefondat pentru considerentele ce succed:

Curtea menţionează că recursul se poate exercita numai cu privire la nelegalitatea hotărârii atacate aşa cum rezultă din art. 488 din Noul Cod de procedură civilă care prevede expres şi limitativ motivele de casare, niciunul dintre acestea nefiind conceput astfel încât să permită instanţei de recurs reanalizarea probelor şi reevaluarea situaţiei de fapt.

Recursul urmăreşte verificarea conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile. Examinarea situaţiei de fapt nu este atributul instanţei de recurs. Instanţa de recurs nu judecă pricina, ci controlează legalitatea hotărârii instanţei de fond. Instanţa de recurs nu trebuie să se preocupe de situaţia de fapt, ci numai de problemele de drept, verificările de fapt fiind incompatibile cu structura recursului.

Prin cererea de recurs, recurentul reclamant a apreciat că sentinţa este nelegală, întemeindu-şi cererea pe dispoziţiile art. 488 alin. 1 pct. 6 şi pct. 8 N.C.proc.civ.

În speţă, sentinţa supusă analizei cuprinde motivele pe care se întemeiază soluţia pronunţată, nu cuprinde motive contradictorii şi nici străine de natura cauzei, astfel că nu este incident motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. 1 pct. 6 din N.C.proc.civ.

Potrivit dispoziţiilor art. 488 alin. 1 pct. 8 N.C.proc.civ., indicate de recurentul reclamant în cererea de recurs: „Casarea unei hotărâri se poate cere numai pentru următoarele motive de nelegalitate: (…) 8. când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material”.

Contrar susţinerilor recurentului reclamant, hotărârea a fost pronunţată cu aplicarea corectă a normelor de drept material incidente.

În baza înscrisurilor comunicate de către Partidul Mișcarea Populară, intimata pârâtă Instituția Prefectului a emis Ordinul nr. 304 din data de 30.09.2016, prin care s-a constatat încetarea de drept a mandatului de consilier local în cadrul Consiliului Local al Comunei X, al recurentului reclamant X ca urmare a pierderii calităţii de membru al partidului pe lista căruia a fost ales şi a fost declarat ca vacant a respectivului mandat de consilier local.

Prin contestaţia formulată împotriva ordinului, recurentul a susţinut că ordinul are la bază acte emise de Partidul Mișcarea Populară - Filiala Gorj cu încălcarea Statutului și Regulamentului de organizare și funcționare a partidului și faptul că emitentul ordinului a invocat în mod greșit temeiul legal aplicabil în cauză.

Legea nr. 393/2004 privind statutul aleşilor locali are ca obiect stabilirea condițiilor de exercitare a mandatului de către aleşii locali, a drepturilor şi obligațiilor ce le revin în baza mandatului încredințat. Prin art. 9 alin. 2 sunt stabilite expres de lege situaţiile în care are loc încetarea de drept a mandatului de ales local înainte de expirarea duratei normale de exercitare.

Printre aceste situaţii este şi aceea de la art. 9 alin. 2 lit. h1, respectiv pierderea calității de membru al partidului politic, sau al organizației minorităților naționale, pe a cărei listă a fost ales.  Referitor la acest caz de încetare de drept a calităţii de consilier local înainte de expirarea datei normale a mandatului, ca urmare a pierderii calităţii de membru al partidului politic, acesta este o consecinţă a dispozițiilor art. 8 alin. 2 din Constituţie potrivit cărora partidele politice contribuie la definirea şi la exprimarea voinţei politice a cetățenilor.

 Având în vedere adresele nr. 181 din 09.09.2016 şi nr. 186/28.09.2016 emise de Partidul Mişcarea Populară, prin care s-a confirmat pierderea definitivă, de către reclamant a calităţii de membru al acestui partid, pe lista căruia a candidat şi a fost ales consilier local, intimata pârâtă a făcut în mod corect aplicarea dispoziţiilor art. 12 alin. 3 din Legea nr. 393/204, emiţând Ordinul nr. 304/30.09.2016 prin care s-a constatat încetarea de drept a mandatului de consilier local în cadrul Consiliului Local al Comunei X, al reclamantului ca urmare a pierderii calităţii de membru al partidului pe lista căruia a fost ales şi a fost declarat ca vacant a respectivul mandat de consilier local.

Potrivit dispoziţiilor art. 12 alin. 3 din Legea nr. 393/2004 prefectul are obligaţia de a emite ordinul prin care să constate încetarea de drept a mandatului de consilier local sau judeţean, în termen de 30 de zile de la data sesizării partidului politic sau a organizației cetățenilor aparținând minorităților naționale pe a cărei listă consilierul local sau judeţean a fost ales, privind pierderea calităţii de membru a consilierului local în cauză

Susţinerile recurentului reclamant în sensul că prefectul avea obligația de a verifica dacă actele emise de partidul pe a cărui listă a fost ales şi prin care s-a dispus excluderea sa din partid, au fost emise cu respectarea Statutului şi Regulamentului de Organizare şi Funcționare al partidului, nu pot fi reținute, prefectul având doar obligația, ca pe baza acestor înscrisuri, să emită în termen de 30 de zile ordinul prin care să constate încetarea de drept a mandatului de consilier local. Aceste motive nu au suport şi susţinere legală, întrucât textul imperativ al legii statutului aleşilor locali nu prevede şi nu impune aceasta ca o condiţie a emiterii ordinului prin care se constată încetarea de drept a mandatului.

Termenul imperativ de emitere a ordinului în 30 de zile de la data primirii sesizării partidului nu implică şi verificarea de către prefect a oportunităţii documentelor emise de partidul pe a cărei listă a candidat, iar textul de lege nu impune o cenzurare de către prefect a sesizării partidului şi a deciziilor emise de acesta, statutul partidului şi regulamentele interne fiind obligatorii şi opozabile doar membrilor acestuia.

Aşa cum corect a reţinut instanţa de fond, aspectele de nelegalitate a respectivelor acte, nu puteau fi verificate în acest cadru procesual. Aceste aspecte rezultă şi din Decizia nr. 530/2013 a Curții Constituționale, prin care s-a reţinut că instanţa judecătorească învestită cu soluţionarea unei cereri prin care se contestă sancţiunea excluderii din partid, urmează să analizeze respectarea normelor statutare privind stabilirea şi aplicarea sancţiunii şi să verifice dacă dreptul părţii la apărare şi la opinie a fost efectiv asigurat. Reclamantul nu a formulat o astfel de cerere nici în cauza pendinte şi nici nu a făcut dovada că ar fi promovat o astfel de acţiune în faţa unei alte instanţe.

Instanţa de fond a reţinut faptul că susținerea recurentului reclamant, în sensul că prin Decizia nr. 4/09.09.2016 emisă de Partidul Mişcarea Populară – Filiala Gorj i s-ar fi retras doar sprijinul politic şi nu ar fi fost exclus din partid, este contrazisă chiar de conținutul respectivei decizii, care la art. 1 prevede „retragerea sprijinului politic şi excluderea din rândul organizației Partidului Mişcarea Populară Filiala Gorj”, precum şi de adresa nr. 186/28.09.2016, prin care președintele PMP - Filiala Gorj, confirmă că reclamantul şi-a pierdut definitiv calitatea de membru al partidului.

Argumentele recurentului reclamant aduse în sprijinul motivului de recurs referitor la interpretarea probelor, demonstrează nu numai faptul că nu sunt în concordanţă cu cerinţele motivelor de nelegalitate, ci evidenţiază nemulţumirea recurentului sub aspectul în care instanţa a înţeles să interpreteze materialul probator administrat în cauză, care excede competenţei instanţei de recurs, astfel că se impune respingerea de plano a criticilor de netemeinicie, care nu satisfac exigenţele impuse de art. 488 N.C.proc.civ., respectiv de cale extraordinară de atac, care instituie un control de legalitate a hotărârii recurate.

Curtea menţionează că în acest cadru procesual nu pot analizate susţinerile recurentului referitoare la încălcarea prevederilor art. 23 din Statutul Partidului Mişcarea Populară, Filiala Gorj, de către conducerea organizaţiei, respectiv că nu ar fi luat cunoştinţă de decizia de excludere din partid şi implicit nu şi-ar fi exercitat dreptul de a contesta.

Curtea constată că în mod corect tribunalul reţinut că ordinul este legal emis, prefectul aplicând dispozițiile legale incidente la starea de fapt, respectiv dispozițiile art. 12 alin. 3 raportat la dispozițiile art. 9 alin. 2 lit. h1 din Legea nr. 393/2004.

Trebuie menţionată şi Decizia nr. 45/12.06.2017 pronunţată în dosarul nr. 863/1/2017 de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, care a stabilit că „ Dispoziţiile art. 9 alin. (3) şi (4) şi art. 12 alin. (3) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, cu modificările şi completările ulterioare, se interpretează în sensul că în situaţia pierderii de către consilierul local sau judeţean a calităţii de membru al partidului politic sau al organizaţiei minorităţilor naţionale pe a cărui/cărei listă a fost ales, prefectului îi este recunoscută competenţa exclusivă de a constata, prin ordin, încetarea mandatului alesului local, înainte de expirarea duratei normale a acestuia, la sesizarea partidului politic sau a organizaţiei cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale pe a cărui/cărei listă a fost ales consilierul în cauză. Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă”.

Susţinerile recurentului reclamant din cererea de recurs nu pot fi primite pentru că sunt corecte argumentele aduse de instanţa de fond, bazate pe starea de fapt stabilită în urma tuturor probelor administrate şi pe dispoziţiile legale aplicabile.

Analizând argumentele instanţei de fond, Curtea reţine că acestea sunt judicioase, fiind rezultatul unei corecte aplicări şi interpretări a dispoziţiilor legale, nefiind incidente dispoziţiile art. 488 alin. 1 pct. 8 din Noul Cod de procedură civilă.

Pentru aceste considerente, criticile formulate sunt neîntemeiate, astfel că în temeiul art. 496 alin. 1 din Noul Cod de procedură civilă, recursul declarat a fost respins ca nefondat.

Domenii speta

Spete similare