Talharie

Deliberând asupra cauzei de faţă constată următoarele:

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Reghin din 11.10.2012 emis în dosarul nr. 1765/P/2012 şi înregistrat la această instanţă sub nr. 3048/289 din 12 octombrie 2013 s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi trimiterea în judecată a inculpaţilor:

1.C C, cercetat pentru comiterea infracţiunii de tâlhărie prevăzută de art. 211 alin. 1, 2¹ lit. a Cod penal;

2.C C, cercetat pentru comiterea infracţiunii de tâlhărie prevăzută de art. 211 alin. 1, 2¹ lit. a Cod penal cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal;

3.S R, cercetat pentru comiterea infracţiunii de tâlhărie prevăzută de art. 211 alin. 1, 2¹ lit. a Cod penal cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal;

4.K K, cercetat pentru comiterea infracţiunii de tâlhărie prevăzută de art. 211 alin. 1, 2¹ lit. a Cod penal.

În expozitivul rechizitoriului se reţine că la data de 31.08.2012, în jurul orelor 1730, numiţii C C, C C, S R si K K, s-au deplasat cu un autovehicul utilitar pe malul râului Mures, iar în apropierea statiei de epurare a apei din municipiul Reghin, au sustras împreună, un număr de patru ovine apartinând Statiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Ovine şi Caprine ( S.C.D.O.C. ), după ce în prealabil i-au agresat fizic si i-au ameninţat pe numitii M M si B D care erau la păscut cu acea turmă de oi . Astfel, C C i-a lovit cu palma peste spate şi ceafă pe cei doi ciobani pentru a-i intimida şi a nu face gălăgie atunci când se vor sustrage ovinele, iar C C l-a deposedat temporar de telefonul mobil pe B  D pentru ca acesta să nu poată anunţa despre cele întâmplate. Ulterior, B  D a relatat că după plecarea celor 4 inculpaţi de la faţa locului, atunci când şi-a recuperat telefonul de pe jos, a găsit şi suma de 60 de lei lăsată de unul dintre inculpaţi. Valoarea prejudiciului cauzat prin comiterea faptei se ridică la suma de 1.400 lei fără Tva.

Actul de inculpare se bazează pe următoarele mijloace de probă: procesele verbale de recunoaştere după fotografie împreună cu planşele foto anexă; procesele-verbale de transcriere a convorbirilor telefonice purtate de inculpatul  C C cu inculpatul C C şi alte persoane; declaratiile inculpaţilor, martorilor M M ,B D, B I si M V; raportul de analiză nr. 1003 343/10.10 2012 cu anexele aferente realizat  de către Unitatea Teritorială de Analiză a Informaţiilor din cadrul I.P.J. Mures.

Prin încheierea penală nr. 45/CC din 20.09.2012 inculpaţii au fost arestaţi preventiv pe o perioadă de 29 de zile, iar prin încheierea pronunţată în prezentul dosar la data de 17.10.2012 (f. 201-204) s-a constatat legalitatea şi temeinicia măsurii arestării preventive, cei patru inculpaţi fiind menţinuţi în stare de arest preventiv.

Prin încheierea din 13.12.2012 măsurta arestării preventive a fost înlocuită cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea (f. 283-286), iar prin încheierea din 31.01.2013 a fost revocată şi măsura obligării de a nu părăsi localitatea (f. 350-351).

În cadrul cercetării judecătoreşti au fost audiaţi inculpaţii C C (f. 267), C C (f. 269); K K (f. 275) şi S R (f. 276).

Au fost audiaţi martorii M V (f. 348), M M (f. 386), B S (f. 387), S T (f. 388), G A (f. 389); B D (f. 403), B I (f. 421) şi P C (f. 422).

Analizând actele şi lucrările dosarului instanţa constată următoarele:

În data de 31 august 2013 în jurul orelor 17.00 cei patru inculpaţi s-au deplasat pe malul râului Mureş unde s-au întâlnit cu martorii B D şi M M, care erau angajaţi în calitate de ciobani la Staţiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Ovine şi Caprine din Cadrul Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice Gheorghe Ionescu Siseşti şi care se aflau cu turma la păşunat. Cei patru inculpaţi au început să discute cu cei doi ciobani cărora le-au propus să le vândă 4 oi în schimbul sumei de 200 lei. Cei doi ciobani au fost de acord şi au prins cele 4 oi care au fost încărcate într-o dubă de culoare albă (conform declaraţiilor ciobanilor) sau în căruţa inculpatului S R (conform declaraţiilor inculpaţilor). După aproximativ 2 ore, respectiv la ora 19.30, martorul B D a anunţat o persoană care avea calitatea de agent de pază despre faptul că au fost bătuţi şi li s-au furate 4 ovine. Agentul de pază l-a anunţat pe martorul M V (contabil şef în cadrul Societăţii) care la rândul său a anunţat organele de poliţie (f. 128). Susţinerile celor 2 martori cu privire la faptul că au fost agresaţi şi ameninţaţi nu sunt susţinute de probe concrete. Astfel deşi cei doi au afirmat iniţial că au fost loviţi cu pumnii şi picioarele nu s-au deplasat la Institutul de Medicină Legală pentru obţinerea unor certificate medico-legale care să le susţină afirmaţiile.

Credibilitatea acestor martori este pusă la îndoială şi de faptul că în urma efectuării unui control s-a descoperit că au avut 22 de oi lipsă (inclusiv cele 4 oi) conform declaraţiei martorului M V (f. 348). De asemenea nu se justifică reacţia mult întârziată a acestora de a-şi anunţa şefii de „furtul” ovinelor, respectiv la mai mult de 2 ore de la producerea incidentului, deşi martorul B D dispunea de un telefon mobil.

Cu privire la declaraţiile martorului M M din cursul urmăririi penale instanţa constată că acestea au fost date în lipsa unui interpret, acesta necunoscând limba română decât foarte puţin, motiv pentru care vor fi înlăturate. Astfel chiar din declaraţia martorului B D din cadrul  cercetării judecătoreşti (f. 403) rezultă că în timpul audierii martorului M M din cursul urmăririi penale acesta fost chemat de 2-3 ori de către reprezentantul Parchetului de pe lângă Judecătoria Reghin pentru a traduce în limba română ce spunea M M în limba maghiară. 

Instanţa constată că şi în privinţa mijlocului de transport cu care au fost luate cele 4 oi există serioase dubii, din declaraţiile inculpaţilor rezultând că animalele au fost transortate cu ajutorul căruţei inculpatului S R, iar din declaraţiile martorilor M M şi B D rezultând că animalele au fost transportate cu ajutorul unei dube de culaore albă. Din procesul verbal întocmit la data de 31 august 2012 (f. 133) rezultă că inculpaţii ar fi spălat un autoturism marca Dodge Caravan de culoare albă cu nr. de înmatriculare 900-BTJ având portierele laterale din spate culisante.

Din verificările efectuate în bazele de date a rezultat că nici unul din inculpaţi nu deţine permis de conducere auto (f. 99).

Instanţa reţine că duba de culoare albă nu a fost identificată ulterior de către organele de poliţie pentru a se stabili cu certitudine dacă a fost folosită la transportul celor 4 ovine.

De asemenea având în vedere că nici unul dintre inculpaţi nu deţine permis de conducere auto instanţa constată că există dubii serioase în privinţa transportului ovinelor cu ajutorul dubei, întrucât nici unul din inculpaţi nu deţine aptitudinile necesare conducerii unui autoturism, neavând permis de conducere.

Cu privire la susţinerile Parchetului de pe lângă Judecătoria Reghin conform cărora inculpaţii s-ar fi sustras de la efectuarea cercetărilor instanţa constată că acestea nu sunt întemeiate. Astfel pentru a exista o sustragere efectivă este nevoie ca inculpaţii să fi fost citaţi legal de mai multe ori, iar aceştia să se ascundă sau să nu poată fi identificaţi.

Din analizarea actelor de la dosar rezultă însă că inculpaţii au fost citaţi legal prin afişarea citaţiei doar o singură dată, respectiv pe data de 06.09.2012 (f. 36-39). Însă şi din cuprinsul proceselor verbale de îndeplinire a procedurii de citare rezultă că lipsesc unele elemente prevăzute de art. 181 alin. 1 Cod procedură penală. Astfel din analiza celor 4 procese verbale rezultă că nu a fost indicată calitatea în care cei 4 inculpaţi au fost citaţi pentru data de 10.09.2013 la sediul poliţiei.

Cu privire la procesele verbale de îndeplinire a procedurii de citare întocmite pe data de 11 septembrie 2012 (f. 32-35) instanţa constată că în acest caz procedura de citare a fost viciată. Astfel în cele 4 procese verbale se arată că citaţiile ar fi fost înmânate numitei B M, persoană a cărei calitate de a primi citaţiile nu a fost individualizată (cu excepţia citaţiei emise pentru numitul C C unde numita B M a semnat în calitate de vecină). De asemenea, din cuprinsul proceselor verbale se constată că deşi agentul procedural s-a deplasat la 4 adrese diferite, respectiv Reghin, str. C, nr. 23; Reghin, str. C, nr. 21; Reghin, str. C; Reghin, str. S, nr. 6, jud. Mureş, la toate imobilele a fost identificată numita B M, care a şi semnat procesele verbale. Nici în aceste procese verbale nu este indicată calitatea în care inculpaţii au fost citaţi. Se constată chiar că inculpatul K K nu a fost citat, în locul acestuia fiind citat numitul C A (f. 32) în calitate de învinuit, persoană ce nu are însă vreo calitate în prezentul dosar.

La data de 19.09.2013 în urma emiterii mandatelor de aducere în data de 14.09.2013 (f. 70-78) inculpaţii s-au prezentat la Parchetul de pe lângă Judecătoria Reghin unde au fost audiaţi şi reţinuţi. De remarcat  că inculpaţii s-au prezentat de bunăvoie la poliţie pe data de 19.09.2012, fiind contactaţi şi invitaţi telefonic de către numitul C D, potrivit declaraţiilor acestora.

Sustragerea inculpaţilor nu poate fi reţinută cu atât mai mult cu cât din analiza convorbirilor telefonice rezultă că inculpatul C C a discutat pe data de 07.09.2013 cu numitul P D(f. 28) şi pe data de 06.09.2013 cu numitul C D (f. 30), persoane ce au calitatea de poliţişti în cadrul Poliţiei mun. Reghin.

Instanţa constată că probele principale în baza cărora cei patru inculpaţi au fost trimişi în judecată pentru comiterea infracţiunii de tâlhărie sunt declaraţiile date în cursul urmăririi penale de către martorii M M şi B D, declaraţii ce nu se coroborează însă cu nici o altă probă. Mai mult declaraţia martorului M M din cursul urmăririi penale a fost înlăturată, aceasta fiind dată în lipsa unui interpret şi uneori în prezenţa martorului B D.

Instanţa constată din analiza tuturor actelor dosarului că declaraţiile martorului B D date atât în cursul urmăririi penale cât şi în cursul cercetării judecătoreşti nu se coroborează cu celelalte probe administrate în cauză, creându-se astfel un dubiu serios cu privire la comiterea infracţiunii de tâlhărie de către cei 4 inculpaţi.

Pentru reţinerea infracţiunii de tâlhărie prevăzută de art. 211, alin. 1 Cod penal este necesar ca furtul să fie comis prin întrebuinţarea de violenţe sau ameninţări, însă în prezenta cauză nu a fost dovedită pe deplin întrebuinţarea acestor „violenţe sau ameninţări”. Declaraţiile martorului B D care:

1.iniţial a afirmat că „a fost lovit cu pumnul în spatele capului în zona gâtului” - declaraţia olografă de la fila 131;

2.ulterior a afirmat că i s-a „tras una peste ceafă dar nu foarte tare” - declaraţia dată pe formular tipizat de la fila 82;

3.ulterior a afirmat că „m-a ameninţat şi m-a atins puţin peste ceafă cu palma, dar nu tare” - declaraţia din cursul cercetării judecătoreşti de la fila 403,

nu pot constitui o probă suficientă pentru reţinerea infracţiunii de tâlhărie, nefiind coroborată cu alte probe.

De asemenea şi cu privire la fapta de furt sunt mari semne de întrebare având în vedere că din declaraţiile celor 4 inculpaţi rezultă că în schimbul celor 4 ovine a fost lăsată suma de 200 lei, iar din declaraţiile martorilor M M şi B D rezultă că inculpaţii au lăsat suma de 60 lei în momentul în care au plecat. Suma de 60 de lei lăsată celor doi martori este confirmată şi de discuţia purtată între inculpatul C C şi martorul M M (f. 6-8), discuţie transcrisă pe CD şi tradusă de către d-na traducător Szasz Renata.

Un dubiu serios cu privire la comiterea infracţiunii de tâlhărie este dat şi de faptul că după ce inculpaţii au luat cele 4 oi i-au restituit martorului B D telefonul mobil, iar martorul, deşi avea posibilitatea de a suna la poliţie, nu a făcut acest lucru, anunţându-şi şefii abia după 2 ore. De asemenea restituirea telefonului (dacă acesta i-a fost luat martorului B D) nu se justifică având în vedere că cei patru inculpaţi s-ar fi expus şi ar fi putut fi surprinşi de către organele de poliţie la scurt timp de la plecare în cazul în care martorul B D ar fi sunat la poliţie.

În ceea ce priveşte aspectele reţinute de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Reghin prin procesele verbale de redare a convorbirilor telefonice conform cărora inculpatul C C a afirmat că îi va omorî pe cei doi martori, instanţa constată că există posibilitatea ca această afirmaţie să fie făcută şi din cauză că inculpaţii au luat cele 4 oi cu acordul martorilor M M şi B D lăsând în schimbul acestora suma de 60 de lei, iar ulterior cei doi martori au declarat organelor de poliţie că oile le-au fost luate prin folosirea forţei, inculpatul C C fiind astfel influenţat de aceste afirmaţii. De asemenea această afirmaţie a fost făcută doar între cei doi inculpaţi, martorii M M şi B D nefiind ameninţaţi în vreun fel. Din declaraţiile celor doi martori date atât în cursul urmăririi penale cât şi în cursul cercetării judecătoreşti nu rezultă că ar fi fost ameninţaţi în vreun fel după ce inculpaţii au luat cele 4 oi contra sumei de 60 de lei. Din declaraţia martorului B D din cursul urmăriri penale (f. 81) rezultă că acesta a fost sunat de către nişte persoane necunoscute de 2-3 ori pe zi, însă nu rezultă foarte clar presiunile sau ameniţările exercitate asupra sa. Acesta arată întradevăr că i s-a spus că „atunci când voi fi pus faţă în faţă cu ei să nu mai recunosc că ei au fost atunci când s-au furat cele 4 oi”, însă nu a fost identificată persoana care i-ar fi transmis acest lucru. În declaraţia din cursul cercetării judecătoreşti martorul a afirmat că i s-a transmis că „dacă nu rezolvăm o să ne tragă după ei” (f. 403). Astfel din cele relatate de martor nu rezultă fără putinţă de tăgadă că acesta ar fi fost supus unor presiuni sau ameninţări, în lipsa coroborării acestor declaraţii cu alte probe.

Deşi Parchetul de pe lângă Judecătoria Reghin arată că „din actele cauzei rezultă că persoanele suspectate de comiterea faptei (în special C C şi C C) au exercitat presiuni şi ameninţări asupra numiţilor M M şi B D, în scopul de a nu relata organelor de anchetă elemente esenţiale în soluţionarea cauzei”, instanţa nu a identificat care sunt acele acte.

Se mai arată că „aceste persoane au fost apelate telefonic în nenumărate rânduri în ultima perioadă de timp de către C C şi C C pentru a fi convinşi să-şi retracteze susţinerile iniţiale de la poliţie şi a nega cele recunoscute privitor la recunoaşterea după fotografie.” Instanţa constată că aceste afirmaţii nu sunt susţinute şi de probe concrete. Astfel „raportul de analiză nr. 103343 din 10.10.2012 cu anexele aferente din conţinutul căruia rezultă că cei doi ciobani – M M şi B D – au fost apelaţi la postul telefonic 0756 312217 în intervalul de timp 03.09.2012 – 11.09.2012 de pe telefonul inculpatului C C având nr. 0747 781476 de 14 ori, iar de pe telefonul martorului B I având nr. 0748 065788 de 4 ori” nu dovedeşte faptul că inculpaţii ar fi exercitat presiuni asupra celor doi martori. De altfel postul telefonic cu nr. 0756 312217 este folosit de martorul B D, nu şi de martorul M M. De asemenea deşi postul telefonic cu nr. 0756 312217 folosit de către martorul B D a fost apelat de 14 ori nu rezultă că au şi fost efectuate 14 convorbiri în care s-ar fi exercitat presiuni asupra acestuia. Chiar din analiza anexei 2 rezultă că apelurile din data de 08.09.2012 (orele 13.50, 13.51, 13.53, 13.55, 15.46) şi din data de 09.09.2012 (ora 13.59) nu pot fi catalogate ca apeluri prin care s-au efectuat convorbiri întrucât s-au derulat într-un interval extrem de scurt, neexistând timpul necesar purtării unor discuţii şi mai ales exercitării unor presiuni sau ameninţări.

Astfel având în vedere că în cauză nu a fost probată vinovăţia inculpaţilor nefiind îndeplinite elementele constitutive ale infracţiunii de tâlhărie, instanţa va dispune achitarea celor 4 inculpaţi în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a Cod procedură penală, raportat la art. 10 lit. d Cod procedură penală.

Cu privire la latura civilă instanţa va constata că partea civilă Staţiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Ovine şi Caprine din cadrul Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvie Gheorghe Ionescu Siseşti, cu sediul în Reghin, str. Dedradului, nr. 11, jud. Mureş, prin director economic M V a renunţat la pretenţiile civile formulate în cauză.

În temeiul art. 192 alin. 3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare avansate de stat în cuantum de 3200 lei vor rămâne în sarcina acestuia.

Suma de 1.200 lei reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu care a asigurat apărarea în cursul urmăririi penale (f. 46, 54, 61, 68) se va plăti din fondurile speciale ale Ministerului de Justiţie în contul Baroului Mureş.

Domenii speta

Spete similare