Granituire

Prin acţiunea civilă înregistrată pe rolul acestei instanţe în data de 30 ianuarie 2008 sub nr. dosar 259/289/2008, reclamanta M D a solicitat în contradictoriu cu pârâţii S V şi S M, ca în urma administrării probelor, instanţa să dispună următoarele:

-  stabilirea liniei de hotar care desparte proprietăţile părţilor;

- ca urmare a stabilirii liniei de hotar, pârâţii să fie obligaţi să-i respecte dreptul de proprietate şi posesie asupra unei fâşii de aproximativ 13 mp teren pe care l-au ocupat în mod abuziv şi fără nici un drept din terenul proprietatea reclamantei;

- obligarea pârâţilor la demolarea gardului edificat pe fâşia de teren luată de la reclamantă şi la mutarea gardului despărţitor edificat pe linia de hotar ale celor două proprietăţi, iar în caz de refuz, reclamanta să fie autorizată a face acest lucru, pe cheltuiala pârâţilor;

- cu obligarea pârâţilor la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea acţiunii, reclamanta a arătat că este proprietara tabulară a două parcele de teren în intravilanul localităţii Reghin, a unei suprafeţe de 588 mp, drept de proprietate pe care l-a dobândit prin cumpărare în cursul anului 2003, terenul fiind întabulat în CF nr. 13408/N – Reghin, nr. totpografic 1929/8/1 (733/1) şi fiind situat administrativ pe strada R W.R, fără număr administrativ, precum şi a unei suprafeţe de 66 mp teren întabulat în CF nr. 13386/N – Reghin, nr. top. 1929/8/2 (733/2) constând în drumul de acces la parcela de 588 mp teren, drum situat în imediata apropiere a parcelei de 588 mp teren.

Pe terenul menţionat, reclamanta arată că şi-a edificat o casă de locuit, care din lipsă de bani nu este încă terminată, fiind ridicată doar în roşu.

Reclamanta mai arată că imediat în vecinătatea terenului proprietatea sa se află parcela de teren înscrisă în CF nr. 13063/N – Reghin, nr. top. 1929/7 (241/1) în suprafaţă de 670 mp precum şi suprafaţa de 74 mp constând în drumul de acces înscris în acelaşi CF şi acelaşi nr. topografic 1929/7 (241/2) care din 16.05.2007 era proprietatea pârâţilor, dreptul de proprietate al acestora fiind dobândit tot prin cumpărare de la vânzătorii Bugnar Viorel şi Bugnar Dorina, teren pe care pârâţii şi-au edificat o casă de locuit.

Totodată mai arată că vechii proprietari au intentat împotriva reclamantei două acţiuni în instanţă, o cerere de ordonanţă preşedinţială şi o acţiune în grăniţuire, având ca numere de dosar 2018/2006 şi 2019/2006, fiind pe rolul Judecătoriei Reghin, dosarul privind ordonanţa preşedinţială fiind conexat la acţiunea de grăniţuire cu numărul de dosar 2018/2006. Având în vedere că în ceea ce priveşte problema liniei de hotar dintre cele două vecinătăţi s-ar fi lămurit, la data de 03.05.2007, cu acordul părţilor, dosarul s-a suspendat.

La puţin timp, numiţii B V şi D au vândut pârâţilor S V şi S M terenul proprietatea acestora şi au început să edifice o casă de locuit.

Reclamanta arată că pe vremea foştilor proprietari a terenului învecinat, între proprietăţi nu s-a aflat edificat vreun gard despărţitor, însă noii proprietari au edificat un gard cu fundaţie din beton pe care l-au amplasat nu pe linia de hotar ale celor două proprietăţi, ci prin ocuparea unei fâşii din terenul reclamantei de aproximativ 13 mp.

Faţă de abuzul făcut de către pârâţi, reclamanta a formulat o plângere penală pentru comiterea infracţiunii de tulburare în posesie de către pârâtul S V, dar din data de 12.10.2007, când i s-a promis reclamantei de către organul de urmărire penală că se va efectua cercetări, de atunci şi până în prezent nu s-a luat nici o măsură, motiv pentru care a formulat prezenta acţiune civilă.

Reclamanta mai arată că a tot încercat să păstreze o bună relaţie de vecinătate şi să rezolve litigiul pe cale amiabilă, dar nu a reuşit acest lucru.

În drept, reclamanta a invocat prevederile art. 584, art. 1909 alin. 2 Cod civil, art. 112, 274 Cod procedură civilă.

În probaţiune, reclamanta a depus la dosar, în copie, următoarele înscrisuri: act de dezmembrare (f.5), memoriu tehnic (f.6-7), încheierea cu nr. 5362/15.07.2003 a Borului de carte Funciară (f.8), contract de vânzare – cumpărare (f.9), extras de CF 13408/N-Reghin (f.10), extras de CF nr. 13386/N-Reghin (f.11), autorizaţie de construire (f.12-13), certificat de urbanism (f.14-15), declaraţia numitului B V (f.16), contract de vânzare cumpărare (f.1720), extras CF nr. 13063/N-Reghin (f.21).

În data de 25 martie 2008, pârâţii S V şi S M au depus la dosar întâmpinare şi cerere reconvenţională (f.29-30), prin care au solicitat respingerea acţiunii reclamantei ca neîntemeiată, iar prin cererea reconvenţională au solicitat ca reclamanta să le lase în deplină proprietate şi posesie suprafaţa de 45 mp teren ocupată de aceasta în mod abuziv, pe lungimea graniţei dintre proprietăţi, precum şi să închidă ferestrele din zidul casei sale, aflate înspre proprietatea pârâţilor şi care nu respectă distanţa legală în materie ori să fie autorizaţi pârâţii să realizeze acest lucru, pe cheltuiala reclamantei, cu cheltuieli de judecată în sarcina acesteia.

În motivarea cererii lor, pârâţii au arătat că între reclamanta pârâtă reconvenţional şi foştii proprietari de la care pârâţii reclamanţi reconvenţional au cumpărat imobilul din vecinătatea acesteia au existat discuţii şi neînţelegeri, care acum continuă cu aceştia din urmă, arătând că reclamanta pârâtă reconvenţional le-a ocupat acestora suprafaţa de 45 mp teren şi că aceasta şi-a construit casa exact pe linia de hotar, fără a lăsa distanţa legală şi a montat ferestrele pe zidul dinspre proprietatea pârâţilor, fără a păstra distanţa legală în materie.

Mai arată că aceştia şi-au construit gardul de care se face vorbire în acţiune după ce reclamanta şi-a edificat casa de locuit şi a ocupat din terenul pârâţilor, nereuşind să se înţeleagă cu reclamanta pârâtă reconvenţional.

Totodată mai arată că reclamanta pârâtă reconvenţional a fost avertizată în acest sens de către organele de poliţie care au făcut constatări la faţa locului.

La termenul de judecată din data de 23.06.2010, reclamanta a depus la dosar o cerere de chemare în garanţie a numitei Şulea Liliana (filele 130-132), prin care a solicitat următoarele: în cazul în care va cădea în pretenţii cu pârâţii în privinţa stabilirii liniei de hotar între proprietăţile părţilor, a solicitat ca prin sentinţa ce se va pronunţa, instanţa să stabilească  linia de hotar care desparte proprietăţile părţilor; ca urmare a stabilirii liniei de hotar, chemata în garanţie să fie obligată să respecte dreptul de proprietate şi posesie asupra unei fâşii de 54,32 mp teren pe care îl ocupă abuziv şi fără nici un drept din terenul proprietatea reclamantei pârâte reconvenţionale; cu obligarea chematei în garanţie la cheltuieli de judecată în caz de opunere.

Prin acţiunea civilă înregistrată pe rolul acestei instanţe în data de 13 iulie 2010 sub nr. dosar 2693/289/2010, reclamanta M D a chemat în judecată pe pârâta S O, solicitând următoarele: stabilirea liniei de hotar care despart proprietăţile părţilor, urmare stabilirii liniei de hotar, pârâta să fie obligată să îi respecte dreptul de proprietate şi posesie asupra unei fâşii de 54,32 mp teren pe care l-a ocupat pârâta abuziv şi fără nici un drept din terenul proprietatea reclamantei; cu obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii, reclamanta a arătat că este proprietara tabulară a două parcele de teren în intravilanul localităţii Reghin, a unei suprafeţe de 588 mp, drept de proprietate pe care l-a dobândit prin cumpărare în cursul anului 2003, terenul fiind întabulat în CF nr. 13408/N – Reghin, nr. topografic 1929/8/1 (733/1) şi fiind situat administrativ pe strada R W.R, fără număr administrativ, precum şi a unei suprafeţe de 66 mp teren întabulat în CF nr. 13386/N – Reghin, nr. top. 1929/8/2 (733/2) constând în drumul de acces la parcela de 588 mp teren, drum situat în imediata apropiere a parcelei de 588 mp teren.

Pe terenul menţionat, reclamanta arată că şi-a edificat o casă de locuit, care din lipsă de bani nu este încă terminată, fiind ridicată doar în roşu.

Reclamanta mai arată că imediat în vecinătatea terenului proprietatea sa, se află parcela de teren înscrisă în CF nr. 13063/N – Reghin, nr. top. 1929/7 (241/1) în suprafaţă de 670 mp precum şi suprafaţa de 74 mp constând în drumul de acces înscris în acelaşi CF şi acelaşi nr. topografic 1929/7 (241/2) care din 16.05.2007 era proprietatea pârâţilor, dreptul de proprietate al acestora fiind dobândit tot prin cumpărare de la vânzătorii B V şi B D, teren pe care pârâţii şi-au edificat o casă de locuit.

Făcând nişte măsurători cu panglica, reclamanta a constatat că suprafaţa de teren măsurată găsită faptic era mai mică decât suprafaţa de teren evidenţiată scriptic în CF, motiv pentru care crezând că suprafaţa de teren lisă s-ar găsi în parcela de teren a soţilor Sabău, i-a chemat pe aceştia în judecată.

Precizează că din expertiza topografică din dosarul cu nr. 259/289/2009 a reieşit că nu soţii Sabău i-ar fi ocupat reclamatei vreo porţiune din terenul proprietatea acesteia, ci vecina sa dinspre Est, Şulea Liliana, pe care a chemat-o în judecată în calitate de pârâtă în dosarul nr.2693/289/2010, aflat pe rolul Judecătoriei Reghin.

Totodată reclamanta mai arată că în anul 2003 când a cumpărat terenul de la numita Curticăpean Ana, la vremea respectivă nu a existat nici un gard nici înspre latura de vest al terenului şi nici înspre latura de est.

Pentru a fi sigură de  limitele parcelei cumpărate de la vânzătoarea Curticăpean Ana, arată că a chemat din cadrul Comisiei de Fond Funciar Reghin specialişti pentru a confirma aceste limite şi la faţa locului graniţele parcelei de teren achiziţionate au fost confirmate şi de către reprezentanţii Primăriei Reghin.

Arată că la faţa locului au mai venit şi proprietarii de atunci a parcelelor alăturate parcelei cumpărate de reclamantă în persoana lui Lungu Gheorghe şi Cioba Maria, care au confirmat şi aceştia graniţele de teren cumpărate de reclamantă faţă de parcelele acestora.

Mai arată că în urma ţăruşării şi a cumpărării parcelei de teren de către reclamantă, reprezentanţii Primăriei Reghin i-au înmânat nişte înscrisuri cu limitele parcelelor precum şi a cotelor acestora, limite care nu corespund cu cele ale vecinilor săi, soţii Sabău, limite de care arată că expertul nu a ţinut cont.

Precizează că parcela de teren proprietatea numitei C M, situată înspre Est de parcela reclamantei, parcelă înscrisă în CF nr. 13134/N – Reghin în suprafaţă de 1247 mp, a fost cumpărată de S L, pe care aceasta a edificat o casă de locuit, iar parcela din partea de Vest, proprietatea numitului Lungu Gheorghe care a fost cumpărată de familia Budnar Viorel şi apoi vândută familiei Sabău, aceştia din urmă au edificat şi ei o casă de locuit.

Reclamanta mai menţionează că la data cumpărării parcelei de teren, între aceasta şi parcelele de terenuri ale vecinilor nu exista nici un gard despărţitor, iar fostul proprietar dinspre Vest în persoana lui B V, anterior ca reclamanta să înceapă să-şi edifice casa de locuit, a dat o declaraţie autentică prin care recunoscut limitele proprietăţilor şi a fost de acord cu proiectul casei de locuit pe care a edificat-o.

În drept, reclamanta a invocat prevederile art. 584, art. 1909 alin. 2 Cod civil, art. 112, 274 Cod procedură civilă.

În probaţiune, reclamanta a depus la dosar, în copie, următoarele înscrisuri: plan de încadrare în zonă (f.6), plan de situaţie (f.7), extras CF nr. 13134/N Reghin (f.8), adresa cu nr. 12626/08.12.2003 (f.9), fişa de punere în posesie (f.11, 14), contractul de vânzare – cumpărare (f.15-16), plan de amplasament (f.1-18), raportul de expertiză (filele 19-23).

Prin încheierea de şedinţă din data de 10 noiembrie 2010, pronunţată în dosarul nr. 2693/289/2010, instanţa a admis cererea de conexare formulată de reclamantă, prin avocat şi a dispus conexarea dosarului nr. 2693/289/2010 la prezentul dosar, cu nr.259/289/2008.

În cursul cercetării judecătoreşti s-a administrat proba cu expertiza topografică realizată de către dl. expert Misăraş Flaviu (f.98-111) şi cu expertiza topografică realizată de către dl. expert Pârvu Aurel (f.198-216, 226-227).

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

În fapt, instanţa constată că, potrivit extrasului C.F. nr.13408/N Reghin (fila 10), reclamanta este proprietara terenului intravilan în suprafaţă de 588 mp, având nr. top. 1929/8/1 (733/1), iar potrivit extrasului C.F. nr.13386/N Reghin, reclamanta este proprietară şi asupra suprafeţei de 66 mp, având nr. top. 1929/8/2 (733/2), dobândite de către aceasta în baza contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.960/2003 de către B.N.P. Vultur Angela, prin cumpărare de la vechiul proprietar Curticăpean Ana (f.9). În baza autorizaţiei de construire nr.304/14.10.2004, reclamanta a construit pe terenul proprietatea sa o casă de locuit S+P+M.

Conform extrasului C.F. nr.13063/N Reghin (f.21) şi contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.630/2007 de B.N.P. Maria Codruţa Străuţ (f.17-18), pârâţii S V şi S M sunt proprietari asupra imobilului teren în suprafaţă de 670 mp şi 74 mp, având nr. cadastrale 1929/7 (241/1 şi 241/2).

Conform prevederilor art.584 Cod civil, orice proprietar poate îndatora pe vecinul său la grăniţuirea proprietăţii  lipite de a sa, iar cheltuielile grăniţuirii se vor face pe jumătate.

Aşa cum rezultă din rapoartele de expertiză tehnică topografică întocmite în cauză de către dl. expert Misăraş Flaviu (f.98-111) şi de către dl. expert Pârvu Aurel (f.198-216, 226-227), limitele de proprietate ale pârâţilor Sabău şi ale reclamantei s-au deplasat dinspre proprietatea pârâtei S O, terenurile reclamantei şi ale pârâţilor Sabău fiind astfel diminuate, în timp ce terenul pârâtei Şulea s-a mărit.

Astfel, conform raportului de expertiză întocmit de către dl. expert Misăraş Flaviu, suprafaţa folosită în prezent de reclamantă este, conform măsurătorilor, de 544 mp, faţă de 588 mp cât se menţionează în C.F., iar conform măsurătorilor efectuate de către dl. expert Pârvu Aurel, suprafaţa folosită în prezent de reclamantă este, conform măsurătorilor, de 533 mp, faţă de 588 mp cât se menţionează în C.F.

Conform raportului de expertiză întocmit de către dl. expert Misăraş Flaviu, suprafaţa folosită în prezent de pârâţii Sabău este, conform măsurătorilor, de 606 mp, faţă de 670 mp cât se menţionează în C.F., iar conform măsurătorilor efectuate de către dl. expert Pârvu Aurel, suprafaţa folosită în prezent de pârâţii Sabău este, conform măsurătorilor, de 611 mp, faţă de 670 mp cât se menţionează în C.F.

Conform raportului de expertiză întocmit de către dl. expert Pârvu Aurel, suprafaţa folosită în prezent de pârâta S O este, conform măsurătorilor, de 637 mp, faţă de 590 mp cât se menţionează în C.F.

Astfel, din ambele rapoarte de expertiză efectuate în cauză rezultă faptul că proprietăţile reclamantei şi ale pârâţilor Sabău au fost diminuate, în timp ce proprietatea pârâtei S O s-a mărit.

Mai mult, instanţe reţine că această concluzie se desprinde şi din compararea măsurătorilor efectuate de către cei doi experţi tehnici cu planurile de amplasament şi delimitare ale tuturor celor trei proprietăţi, aflate la filele 155, 156 şi 205 dosar.

Astfel, din rapoartele de expertiză şi planurile de amplasament şi delimitare vizate de O.J.C.G.C. Mureş, instanţa reţine că fronturile la strada R W. R ale celor trei proprietăţi sunt următoarele:

- pentru reclamanta M D, frontul la stradă are în prezent, conform măsurătorilor, 12,17 m, iar conform planului vizat de O.J.C.G.C. Mureş, 13,18 m, ceea ce înseamnă că acest front s-a diminuat.

- pentru pârâţii S V şi Maria, frontul la stradă are în prezent, conform măsurătorilor, 13,78 m, iar conform planului vizat de O.J.C.G.C. Mureş, 14,70 m, ceea ce înseamnă că acest front s-a diminuat.

- pentru pârâta S O, frontul la stradă are în prezent, conform măsurătorilor, 14,22 m, iar conform planului vizat de O.J.C.G.C. Mureş, 13,28 m, ceea ce înseamnă că acest front s-a mărit.

Astfel, din toate aspectele reţinute anterior, rezultă că limitele de proprietate ale părţilor trebuie deplasate dinspre pârâţii Sabău înspre reclamantă şi dinspre aceasta înspre pârâta S, astfel că instanţa va dispune următoarele:

Va admite în partea acţiunea formulată de reclamanta M D în contradictoriu cu pârâţii S V şi Maria şi va admite şi acţiunea reconvenţională formulată de reclamanţii reconvenţionali S V şi M în contradictoriu cu pârâta reconvenţională M D şi va stabili linia de hotar între proprietatea acestora pe linia care uneşte punctele 2-110, delimitat conform planului de situaţie, anexa 1 la Raportul de expertiză întocmit în prezenta cauză de expertul tehnic judiciar Misăraş Flaviu şi care face parte integrantă din prezenta sentinţă.

Instanţa va admite acţiunea formulată de reclamanta M D în contradictoriu cu pârâta S O şi va stabili linia de hotar între proprietatea acestora pe linia care uneşte punctele 5-112, delimitat conform planului de situaţie, anexa 1 la Raportul de expertiză întocmit în prezenta cauză de expertul tehnic judiciar Misăraş Flaviu şi care face parte integrantă din prezenta sentinţă.

În ceea ce priveşte acţiunea în revendicare, aceasta este acea acţiune reală, petitorie şi imprescriptibilă, prin care reclamantul solicită să i se recunoască dreptul de proprietate asupra unui bun determinat, cu consecinţa obligării pârâtului la restituirea posesiei bunului respectiv.

Fiind o acţiune reală, acţiunea în revendicare poate fi introdusă împotriva oricărei persoane care încalcă dreptul de proprietate.

Fiind o acţiune petitorie, prin intermediul ei se pune în discuţie dreptul de proprietate al reclamanţilor, care sunt obligaţi să facă dovada că sunt titularii dreptului de proprietate în condiţiile art.1169 Cod civil.

În cauză, având în vedere limitele de hotar stabilite de instanţă în urma probelor administrate, instanţa va dispune următoarele:

Va obliga reclamanta – pârâtă reconvenţională să respecte dreptul de proprietate al pârâţilor – reclamanţi reconvenţionali S V şi Maria asupra terenului situat între punctele 111-2-110-59, delimitat conform planului de situaţie, anexa 1 la Raportul de expertiză întocmit în prezenta cauză de expertul tehnic judiciar Misăraş Flaviu.

În ceea ce priveşte petitul din acţiunea reclamantei formulată în contradictoriu cu pârâta S O, referitor la revendicarea porţiunii de teren ocupată de pârâtă, instanţa o va admite în parte şi va obliga pârâta S O să respecte dreptul de proprietate al reclamantei M D asupra terenului situat între punctele 113-5-112-61, delimitat conform planului de situaţie, anexa 1 la Raportul de expertiză întocmit în prezenta cauză de expertul tehnic judiciar Misăraş Flaviu.

În ceea ce priveşte petitul din acţiunea introductivă a reclamantei privind obligarea pârâţilor la mutarea gardului despărţitor pe linia de hotar a proprietăţilor, instanţa o va respinge ca neîntemeiată, având în vedere faptul că, potrivit susţinerilor părţilor acest gard a fost edificat de pârâţii Sabău, însă conform rapoartelor de expertiză, gardul a fost edificat pe terenul lor, iar nu pe terenul reclamantei, astfel că demolarea şi mutarea gardului este la altitudinea pârâţilor.

În ceea ce priveşte petitul din acţiunea reconvenţională, precizat de pârâţi, referitor la obligarea reclamantei – pârâte reconvenţionale la micşorarea ferestrei din mijloc a casei reclamantei dinspre proprietatea pârâţilor, instanţa o va respinge, pentru considerentele expuse în cele ce urmează.

Astfel, în ceea ce priveşte ferestrele edificate de către reclamantă la casa proprietatea sa înspre terenul pârâţilor, instanţa reţine faptul că reclamanta a respectat proiectul de construcţie în sensul că nu a edificat ferestre mai mari sau mai multe decât prevedea proiectul înspre proprietatea reclamanţilor. Astfel, deşi proiectul prevedea un număr de trei ferestre înspre proprietatea pârâţilor, conform anexei nr.4 (f.276), din care prima din stânga de mici dimensiuni, iar celelalte două de dimensiuni mari, reclamanta a edificat şi ce-a de-a treia fereastră din partea dreaptă de dimensiuni mai mici decât prevedea proiectul, pârâtul declarând că cea de-a treia fereastră are aceleaşi dimensiuni ca şi prima, el dorind numai reducerea dimensiunilor ferestrei din mijloc pe care o consideră prea mare faţă de celelalte. Instanţa reţine însă faptul că această fereastră din mijloc, conform actelor dosarului, respectă dimensiunile din proiectul de construcţie, iar proiectul fusese acceptat prin declaraţie autentică de către proprietarul de la acel moment al imobilului pârâţilor, numitul B V (f.16). Conform raportului de expertiză întocmit de dl. expert Misăraş Flaviu, actualmente, distanţele dintre gardul existent între părţi, determinat de bornele 82-60-109-23-108-59 şi zidul cu geamuri al casei reclamantei  sunt de 0,8 m în punctul 108 şi de 0,9 m în punctul 109, însă conform susţinerilor părţilor gardul a fost mutat mai aproape de casa reclamantei, astfel că la momentul autorizării şi construirii casei, distanţa pentru geamuri faţă de proprietatea învecinată era mai mare, proiectul fiind, după cum s-a arătat, aprobat şi de către proprietarul de la care pârâţii au cumpărat terenul proprietatea lor.

Cum în prezenta cauză au fost admise în parte acţiune reclamantei formulată în contradictoriu cu pârâţii Sabău şi acţiunea reconvenţională a acestora, fiind admisă şi acţiunea formulată de reclamantă în contradictoriu cu pârâta S O, urmează ca instanţa să compenseze în parte cheltuielile de judecată, având în vedere faptul că cele efectuate pentru rapoartele de expertiză profită tuturor părţilor şi trebuie să fie suportate de toţi proprietarii învecinaţi pentru grăniţuirea proprietăţilor lor, urmând să fie suportate de toate părţile, conform prevederilor art.274, 276 Cod procedură civilă. 

Instanţa constată că în cauză au fost efectuate de către reclamantă cheltuieli în suma totală de 3.734 lei, din care suma de 207 lei, reprezentând timbrajul cererii (f.35, 54,133; f.4-5 – dosar conexat) şi suma de 3.527 lei reprezentând onorarii pentru expertize (f.50, 124, 177, 240), iar de către pârâţii Sabău au fost efectuate cheltuieli în sumă totală de 1.215 lei, din care 65 lei, reprezentând taxe de timbru (f.28, 45) şi 150 lei, reprezentând onorariu pentru expertize (f.52), 1000 lei, reprezentând onorariul avocaţial (f.242). 

Ca urmare, se va dispune compensarea cheltuielilor de judecată, urmând ca pârâta S O să plătească reclamantei M D cheltuieli de judecată în cuantum de 1.314 lei, reprezentând partea acesteia din onorariile pentru expertizele efectuate şi taxe de timbru pentru delimitarea proprietăţii sale, iar pârâţii S V şi Maria urmează să plătească reclamantei M D suma de 600 lei pentru expertiză şi taxe de timbru parţiale, având în vedere faptul că acţiunea lor reconvenţională a fost admisă numai în parte, însă şi acţiunea reclamantei în contradictoriu cu aceştia a fost admisă tot în parte.

Domenii speta

Spete similare