Grăniţuire

Decizie 208 din 05.11.2008


Prin  acţiunea înregistrată la data de 2 octombrie 2007 , sub nr. 2188/292 la Judecătoria R V, reclamanta  G V  a chemat în judecată pe pârâtul C C  pentru ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se stabilească  hotarul dintre proprietăţile lor.

La data de 17 noiembrie 2007, pârâtul C C a formulat  întâmpinare  prin care a arătat că este de acord  cu stabilirea liniei de hotar  care desparte  proprietăţile pe aliniamentul stabilit la data când s-a cumpărat  imobilul şi  cerere reconvenţională  prin care a solicitat obligarea reclamantei la zidirea  ferestrei care are vedere spre proprietatea sa şi de asemenea , obligarea acesteia  la tăierea salcâmilor  şi a altor  pomi situaţi pe hotar.

Cererea a fost întemeiată în drept  pe dispoziţiile art. 115 , 119 Cod procedură civilă.

Analizând  actele şi lucrările de la dosar, Judecătoria R V , prin sentinţa civilă nr. 997 din 18 iulie  2008 a admis , în parte , acţiunea formulată de reclamanta G V  în contradictoriu cu  pârâţii C  C şi C P, aşa cum  a fost  completată , a admis , în parte , cererea reconvenţională formulată de pârâtul C C  aşa cum a fost precizată şi în consecinţă :

A stabilit  hotarul dintre proprietăţile părţilor  pe aliniamentul BOE , conform planului de situaţie  din raportul de expertiză întocmit de expert D D.

A respins capetele de cerere privind  streaşina şi desfiinţarea  pompei.

A obligat  pe reclamantă  să toaleteze  ori de câte ori este nevoie arborii aflaţi pe hotarul despărţitor  ( aşa cum rezultă din raportul  de expertiză întocmit  de expert P L ) astfel  încât  să nu afecteze  proprietatea pârâţilor.

A respins  capătul de cerere din cererea reconvenţională cu privire la zidirea ferestrei.

A compensat  parţial cheltuielile de judecată şi a obligat  pe pârâţi  să plătească  reclamantei suma de 275 lei.

Prima instanţă a reţinut  că părţile  sunt  proprietarii a două fonduri limitrofe  şi faţă de actele de proprietate , expertul a stabilit  linia de hotar pe aliniamentul  BOE ( f 72) , pe porţiunea OE , hotarul  nefiind delimitat prin gard.

Raportul a fost  omologat de către instanţă  şi potrivit  art. 584 Cod civil , s-a admis cererea de grăniţuire  pe aliniamentul  propus de expertul D D , BOE.

Capetele de cerere privind  streaşina şi desfiinţarea unei pompe  cu privire la care  reclamanta nu a administrat  probe, au fost respinse.

Pârâţii , au solicitat tăierea salcâmilor  şi a altor pomi situaţi pe hotar, ulterior au precizat că solicită numai toaletarea  periodică a arborilor  şi faţă de concluziile raportului de expertiză , a fost obligată reclamanta la  toaletarea arborilor , aşa cum a fost  precizată  cererea reconvenţională.

Pentru celelalte capete  de cerere , pârâţii nu au înţeles să administreze probe,  solicitând  respingerea lor.

Sentinţa menţionată a fost  atacată cu apel  de către  apelanţii pârâţi C C şi C P, care  au criticat-o  pentru nelegalitate  şi neteminicie  pentru următoarele motive :

-Deşi expertul desemnat de către instanţa trebuie  să stabilească  hotarul legal dintre  proprietăţile părţilor , a făcut o simplă  constatare a hotarului existent şi în loc să  aplice prevederile art. 129 alin. (5) Cod procedură civilă , instanţa a omologat raportul de expertiză.

Nepronunţându-se asupra capătului de cerere solicitat , instanţa a transformat acţiunea într-o acţiune în constatare , prin  urmare , a  interpretat  greşit actul dedus judecăţii, a schimbat natura şi înţelesul cauzei.

-Expertul nu a stabilit linia de hotar ci a constatat hotarul existent , fără a avea  în vedere actele de proprietate prezentate de părţi din care  rezultă alte dimensiuni ale terenului , decât cele menţionate în raportul de expertiză.

Apelul este nefondat.

Examinând actele  dosarului, tribunalul constată că raportul de expertiză  tehnico-judiciară  efectuat de D D la 29 februarie 2008 ( f 70 dosar fond ) , a fost completat în urma  obiecţiunilor formulate  de pârâţi, la 27 martie 2008 şi la 3 aprilie 2008 , după care  cauza a rămas în pronunţare la termenul din 11 aprilie 2008, pentru a fi repusă pe rol la data de  22 aprilie 2008  în scopul lămuririi situaţiei de fapt şi de drept cu privire la capătul de cerere având  ca obiect  tăierea pomilor  aflaţi pe hotar.

După repunerea cauzei pe rol, la termenul din 9 mai 2008 reclamanta a solicitat  ca expertul D D să se  pronunţe asupra existenţei pomilor  pe hotarul despărţitor, cerere în urma  căreia expertul şi-a completat  din nou raportul la data de 20 mai 2008.

Cu privire la expertiza topo, pârâţii nu au mai  solicitat completarea după repunerea cauzei pe rol iar la termenul din 11 iulie 2008  când  cauza a fost  soluţionată în fond , niciuna dintre părţi nu a mai  solicitat administrarea altor probe  şi nici nu s-au mai efectuat obiecţiuni la expertizele  întocmite în cauză, acesta fiind şi motivul pentru care în apel,  s-a respins cererea de efectuare a unei noi expertize  pentru stabilirea liniei de hotar.

Rezultă  prin urmare , că  instanţa de fond a stăruit prin toate mijloacele  pentru aflarea adevărului în cauză,  fiind respectate dispoziţiile art. 129 alin. (5) Cod procedură civilă.

-Cât priveşte linia de hotar , expertul D D  a menţionat  în raportul de expertiză  tehnico-judiciară  efectuat în cauză , că  a avut în vedere  actele de proprietate pe care  părţile le deţin  cu privire la teren ,  în raport de care a concluzionat că hotarul este pe  aliniamentul B -O- E  ( filele 71 – 72  dosar fond ) .

Aceleaşi  concluzii sunt  menţinute şi în  completările la raport , în care  expertul  stabileşte numai coordonatele pct. E , distanţa  de 22,40 ml dintre pct. DE şi distanţa dintre pct. BE de 57,70 ml.

Planul de situaţie depus în apel de către apelanţii pârâţi în care reclamanta  deţine  pe latura de sud  22,40 ml şi pârâţii  deţin 12 ml  este o probă extrajudiciară contrazisă  de expertiza tehnico-judiciară efectuată de D D  din care reiese că la  sud, lungimea terenului reclamantei rezultată  în urma măsurătorilor , este de 22,40 ml, în timp ce pe aceeaşi latură, pârâţii  deţin 11,90 ml ( către strada Bălăcescu ).