Grăniţuire-revendicare-uzucapiune-accesiune imobiliară

Dosar nr. ___

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA TULCEA

SECTIA CIVILA SI PENALA

Sentinţă civilă Nr. 901/2014

Şedinţa publică de la 28 Martie 2014

Deliberând asupra acţiunii civile deduse judecăţii, constată următoarele:

La data de ___, s-a înregistrat pe rolul acestei instanţe sub nr. __ cererea formulată de reclamanţii ___ în contradictoriu cu pârâta __, având ca obiect acţiune în grăniţuire şi revendicare, solicitând stabilirea liniei de hotar care desparte proprietăţile părţilor şi obligarea pârâtei la respectarea dreptului de proprietate  şi posesie asupra fâşiei de teren pe care a acaparat-o din proprietatea reclamanţilor. A solicitat, de asemenea, obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

 În motivarea acţiunii, reclamanţii au arătat că sunt proprietarii imobilului situat în Tulcea, str.__ nr.__, judeţul Tulcea, înscris în cartea funciară nr.__ a localităţii Tulcea, având număr de top __, format în totalitate din 489,30 mp teren şi locuinţa în suprafaţă construită de 129,60 mp, magazie 14,10 mp, garaj 29 mp, şi grup sanitar în suprafaţă construită de 1,82 mp, dobândit prin actul de partaj voluntar autentificat sub nr.___ la Biroul Notarial „__”. Imobilul are ca vecinătăţi: la nord – str. __, la sud – __, la est –__, la vest – __.

Arată reclamanţii că, deşi există semne exterioare de delimitare între terenul lor şi cel al pârâtei ___, sunt totuşi îndoieli că ar fi amplasate pe traseul hotarului dintre cele două proprietăţi limitrofe, motiv care generează neînţelegeri.

Mai învederează reclamanţii faptul că semnele exterioare de delimitare constând în o bordură din ciment şi două ţevi din fier au fost montate de ei în totalitate pe terenul proprietatea lor, fiind de bună-credinţă, deşi construcţia pârâtei  constând în casă de locuit este ridicată pe hotarul comun, potrivit planurilor anexate acţiunii.

Arată că pârâta a formulat sesizări la diferite organe ale statului – Primăria Municipiului Tulcea, Inspectoratul pentru situaţii de Urgenţă, inclusiv acţiune în instanţă, reclamând faptul că reclamanţii au edificat o magazie la o distanţă de mai puţin de 60 cm faţă de construcţia pârâtei, aflată pe hotarul dintre cele două proprietăţi. În acelaşi timp, şi pe o altă latură a proprietăţii sale, casa de locuit a pârâtei are zidul ridicat direct pe graniţa proprietăţilor.

Totodată, susţin reclamanţii că pârâta a acaparat în mod abuziv din terenul proprietatea lor o fâşie în suprafaţă totală de aproximativ 2 mp.

În drept, acţiunea a fost întemeiată pe prevederile art.560-561 C.civ.

În dovedirea cererii, reclamanta a depus doar copie a actului de partaj voluntar  autentificat sub nr.__ la Biroul Notarial „__” (filele 4-8) şi un plan de situaţie (fila 9).

Potrivit prevederilor Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cererea a fost legal timbrată cu 19 lei taxă de timbru judiciar şi 0,30 lei timbru judiciar (fila 15).

La data de 29.01.2013, pârâtul a depus întâmpinare (filele 17-19) prin care a solicitat respingerea acţiunii în revendicare ca nefondată, a depus înscrisuri în apărare (filele 21-35)  şi a arătat că nu a încălcat dreptul de proprietate al reclamanţilor, neocupând abuziv nicio suprafaţă de teren.

A arătat pârâta că este sunt proprietara imobilului situat in mun. Tulcea, str.__ nr. __, in suprafaţa totala de 425 mp si casa de locuit, aşa cum rezulta din planul de amplasament si delimitare a corpului de proprietate, întocmit de S.C __ S.R.L Tulcea, avand urmatoarele vecinatati: la Nord – __ si moştenitorii lui __ , la est - str. __, la sud - __ si la vest - __ __.

A mai învederat pârâta că, împreuna cu soţul său, care in prezent este decedat, a avut in posesie imobilul din litigiu, din anul 1958, moştenire de la socrii mei, pe care au casa de locuit si anexele , individualizate pe schiţa cadastrala. Divergentele cu reclamanţii au luat naştere datorita unei constructii edificate abuziv de către reclamanţi, care la data de __ , au inceput o serie de lucrări de constructie , pe linia de hotar ce desparte cele doua proprietati, in imediata apropiere a casei pârâtei, fără a fi respectate limitele de hotar şi distanţele cu privire la servitutea de vedere şi picătura streşinilor, fiindu-i afectată casa de locuit prin aceea că îi este slăbită structura de rezistenţă a casei şi obstrucţionată grav vederea ferestrelor.

Pe calea cererii reconvenţionale depuse la aceeaşi dată, pârâta a solicitat a se constata că a dobândit dreptul de proprietate prin uzucapiunea de lungă durată asupra terenului în suprafaţă de 425 mp situat în Tulcea, str. __ nr. __, judeţul Tulcea.

În acest sens, pârâta a arătat că este posesoarea imobilului situat la adresa mai-sus indicata de mai bine de 50 de ani, terenul pastrandu-si aceiaşi configuraţie si in prezent. A plătit taxele si impozitele datorate statului, la acea data împrejmuind intreaga suprafaţa de teren, fiind delimitate toate vecinatatile, cu fundaţie si stâlpi. Astfel, a avut asupra  terenului o posesie continua, neîntrerupta, publica si sub nume de proprietar. Ulterior pe aceasta suprafaţa de teren a edificat o locuinţa, casa de locuit si anexele gospodaresti, fara autorizaţie de construire, neexistand probleme cu autorii reclamanţilor legate de granituire sau delimitarea proprietăţilor, ferestrele casei fiind montate cu deschidere către proprietatea reclamanţilor fara a li se reproşa ceva de către autorii acestora.

Un al doilea capăt al cererii reconvenţionale îl constituie cererea pârâtei de a se constata dobândirea dreptului de proprietate şi asupra casei de locuit edificată pe terenul situat în Tulcea, str. __ nr. __, judeţul Tulcea, prin intermediul accesiunii imobiliare artificiale.

Prin cererea reconvenţională, pârâta reclamantă a chemat în judecată Municipiul Tulcea, prin Primar pentru ca hotărârea ce urmează a se pronunţa să îi fie opozabilă, acesta fiind introdus în cauză prin încheierea de şedinţă din data de __ (fila 37).

În drept, a invocat prevederile art. 492,  art.1890, art.1846 şi urm. C.civ. anterior.

La data de 02.04.2013, pârâtul __ a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii reconvenţionale ca nefondată  întrucât nu se poate vorbi despre o posesie utilă exercitată în condiţiile legii asupra terenului deoarece pârâta are calitatea de detentor precar (fila 41).

La termenul de judecată din data de 03.04.2014, reclamanţii au depus răspuns la cererea reconvenţională prin care au solicitat respingerea cererii având ca obiect uzucapiune ca nefondată (filele 42-43), ataşând şi un set de înscrisuri (filele 44-65). Totodată, au depus precizări (fila 70) prin care au arătat faptul că se învecinează pe două laturi ale proprietăţii lor cu imobilul pârâtei-reclamante, şi consideră că pe ambele laturi pârâta a ocupat pe nedrept o suprafaţă de aproximativ 12 ml., 2 ml. pe o latură, iar pe cealaltă 10 ml., pe latura cu lungimea mai mare.

La data de 27.05.2013, pârâta __ a depus precizări scrise la cererea reconvenţională (filele 68-69).

În baza art. 167 Cod procedură civilă 1865, s-au încuviinţat proba cu înscrisurile depuse la dosar, proba cu interogatoriu, proba testimonială şi expertiză tehnică topografică, apreciindu-se că acestea sunt utile, pertinente şi concludente pentru elucidarea situaţiei de fapt şi soluţionarea cauzei, martorii fiind audiaţi nemijlocit la termenul de judecată din data de 18.09.2013, termen la care instanţa a dispus şi ataşarea dosarului nr. __, acesta fiind ataşat pentru termenul de judecată din __.

La dosar a fost ataşat la data de __ raportul de expertiză tehnică judiciară de către expertul  __.

Prin încheierea de şedinţă din data de __, s-a dispus refacerea raportului de expertiză, constatându-se că nu a fost convocat la efectuarea expertizei pârâtul __, prin __.

La data de __, expertul topograf  a ataşat la dosar raportul de expertiză refăcut (filele 161-163) şi actele anexă la acesta (filele 164-168), la acesta fiind depuse obiecţiuni de către pârâta __ în privinţa cărora s-a constatat că sunt neîntemeiate şi au fost respinse ca atare, apreciind concluziile expertului suficient de lămuritoare în privinţa răspunsurilor la obiectivele stabilite în vederea efectuării raportului de expertiză topografică, pentru acelaşi motiv fiind respinsă şi cererea pârâtei privind efectuarea expertizei de către un alt expert.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa constată următoarele:

În fapt, prin actul de partaj voluntar  autentificat sub nr.__ la Biroul Notarial „__”, reclamanţii au dobândit imobilul situat în Tulcea, str. __ nr.__, judeţul Tulcea, înscris în cartea funciară nr.__ a localităţii Tulcea, având număr de top __, format în totalitate din 489,30 mp teren şi locuinţa în suprafaţă construită de 129,60 mp, magazie 14,10 mp, garaj 29 mp, şi grup sanitar în suprafaţă construită de 1,82 mp, dobândit prin.  Imobilul are ca vecinătăţi: la nord – str. __, la sud – __, la est – __, la vest – __ şi __.

Pârâta __ deţine imobilul – casă de locuit situat in mun. Tulcea, str.__ nr. __, in suprafaţa totala de 425 mp si casa de locuit, potrivit planului de amplasament si delimitare a corpului de proprietate, întocmit de S.C __ S.R. L Tulcea, avand urmatoarele vecinatati: la Nord – __ si moştenitorii lui __ , la est - str. __, la sud - __si la vest - __. Pârâta nu deţine titlu de proprietate asupra terenului situat în Tulcea, str. __ nr. __, judeţul Tulcea, având asupra  terenului o posesie continua, neîntrerupta, publica si sub nume de proprietar.

Se impune precizarea că, prin definiţie, acţiunea în revendicare imobiliară este o acţiune reală, petitorie şi imprescriptibilă, prin care proprietarul neposesor pretinde restituirea bunului său de la posesorul neproprietar. 

Se  reţine faptul că, prin concluziile  la raportul de expertiză judiciară întocmit de expert __, s-a concluzionat faptul că nu se poate constata dacă pârâta ocupă vreo suprafaţă de teren din proprietatea reclamanţilor, întrucât între cele două proprietăţi nu a existat gard sau dacă a existat nu se mai poate demonstra, reclamantul susţinând că limita de hotar a fost clădirea pârâtei, iar pârâta susţinând că pe lângă zidul clădirii avea o alee de trecere în curtea părinţilor.

Astfel, din  raportul de expertiză efectuat în cauză coroborat cu înscrisurile depuse la dosar, răspunsurile la interogatoriu şi declaraţiile martorilor, nu se poate reţine că pârâta-reclamantă __ ocupat vreo suprafaţă din terenul reclamanţilor, astfel cum susţin reclamanţii.

În aceste condiţii, se constată că reclamanţii nu au făcut dovada faptului că pârâta a ocupat vreo suprafaţă din terenul reclamanţilor, astfel că acest capăt de cerere nu poate fi admis.

Faţă de considerentele expuse, se va respinge ca neîntemeiat capătul de cerere având ca obiect acţiune în revendicare.

Totodată, se reţine faptul că acţiunea în grăniţuire este acea acţiune prin care reclamantul pretinde în contradictoriu cu pârâtul, determinarea liniei de demarcaţie a celor două proprietăţi învecinate, ce aparţin părţilor.

Acţiunea în grăniţuire îşi justifică raţiunea atât în cazul inexistenţei unei delimitări între proprietăţi, cât şi situaţia în care astfel de semne există, dar nu au fost stabilite prin înţelegerea părţilor sau prin hotărâre judecătorească şi sunt contestate de vreuna dintre părţi.

Se reţine faptul că raportul de expertiză tehnică întocmit în cauză este lămuritor şi edificator în cauză, neputând fi reţinute susţinerile reclamantei.

 Având în vedere această lucrare de specialitate, probă coroborată cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei, urmează a fi admisă acţiunea în grăniţuire şi a se stabili limita de hotar pe cele două laturi dintre proprietatea reclamanţilor şi proprietatea pârâtei __, aflate în litigiu, ca fiind pe linia de hotar delimitată prin punctele 25, 5, 4, 14, 17, 19 de expertul tehnic judiciar __, în planul de situaţie anexat la raportul de expertiză topografică (fila 164).

 Referitor la cererea reconvenţională, pârâta __ solicită a se constata dobândirea, prin uzucapiunea de lungă durată, a dreptului de proprietate asupra terenului în suprafaţă de 425 mp situat în Tulcea, str. __ nr. __, judeţul Tulcea.

Se constată că pârâta este posesoarea imobilului situat la adresa mai-sus indicata de mai bine de 30 de ani, terenul pastrandu-si aceeaşi configuraţie si in prezent. Aceasta a plătit taxele si impozitele datorate statului, a împrejmuit intreaga suprafaţa de teren, fiind delimitate toate vecinatatile, cu fundaţie si stâlpi. Astfel, a avut asupra  terenului o posesie continua, neîntrerupta, publica si sub nume de proprietar. Ulterior pe aceasta suprafaţa de teren a edificat o locuinţa, casa de locuit si anexele gospodaresti, fara autorizaţie de construire, ferestrele casei fiind montate cu deschidere către proprietatea reclamanţilor fara a li se reproşa ceva de către autorii acestora.

Având în vedere răspunsurile la interogatoriu şi declaraţia martorului __, se reţine că pârâta stăpâneşte imobilul teren în cauză încă din 1978, când martorul s-a mutat în localitate. De asemenea, martorul a arătat că proprietatea pârâtei nu s-a schimbat, nu a suferit modificări în timp.

Uzucapiunea, ca fapt juridic, reprezintă un mod originar de dobândire a dreptului de proprietate, conceput de legiuitor ca o sancţiune a pasivităţii adevăratului proprietar.

În drept, potrivit prevederilor art. 1890 Cod civil, acţiunile reale se prescriu într-un termen de 30 de ani, fără ca cel care invocă această prescripţie achizitivă să fie obligat a produce vreun titlu şi fără să i se poată opune reaua-credinţă.

Faţă de prevederile legale menţionate mai sus şi având în vedere cele reţinute anterior, urmează a se admite cererea reconvenţională şi a constata că pârâta-reclamantă ___ a dobândit, prin efectul uzucapiunii de 30 de ani, imobilul în suprafaţă de 432 mp situat în municipiul Tulcea, str. __ nr.__, judeţul Tulcea, astfel cum acesta a fost individualizat prin raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit de expertul __, prin planul de situaţie ataşat la fila __ din dosar.

Privitor la accesiunea imobiliară artificială, se reţin următoarele:

Accesiunea imobiliară artificială reprezintă modalitatea juridică de dobândire a dreptului de proprietate asupra construcţiei de către proprietarul terenului aferent acesteia (art.482 raportat la art. 488 şi art.492 Cod civil vechi).

În drept, potrivit art.492 din vechiul cod civil, „Orice construcţie, plantaţie sau lucru făcut în pământ sau asupra pământului, sunt prezumate a fi făcute de către proprietarul acelui pământ cu cheltuiala sa şi că sunt ale lui, până ce se dovedeşte din contra”.

Textul de lege instituie prezumţia relative potrivit căreia ridicarea unei construcţii pe un anumit teren s-a făcut de către însuşi proprietarul terenului respective, pe cheltuiala sa în ceea ce priveşte materialele şi manopera. În speţă, această prezumţie legală nu a fost răsturnată dovedindu-se fie că proprietarul a construit cu materialele aparţinând altei persoane, caz în car devine incident art.493 C.civ., fie că o altă persoană a ridicat construcţia, caz în care îşi va găsi aplicarea art.494 C.civ.

Raportat la prevederile legale anterior indicate, se concluzionează că, prin accesiune imobiliară artificială, proprietarul terenului devine şi proprietarul construcţiei.

Faptul că aceste construcţii au fost edificate fără autorizaţie de construcţie are alte consecinţe juridice decât cele privitoare la dreptul de proprietate.

Primăria municipiului Tulcea, respectiv antecesoarea în drepturi a acesteia avea obligaţia de a sancţiona şi de efectua demersurile legale în privinţa construcţiilor edificate fără autorizaţie. Faptul că aceasta a rămas în pasivitate denotă că a consimţit asupra situaţiei de fapt şi a consecinţelor de drept. 

Pentru aceste considerente, instanţa va constata că pârâta-reclamantă __ a dobândit prin accesiune imobiliară artificială, dreptul de proprietate asupra construcţiilor edificate pe terenul situat în mun.Tulcea, str. __ nr.__, astfel cum acestea au fost descrise prin raportul de expertiză tehnică întocmit de expertul judiciar __, prin planul de situaţie ataşat la fila __ din dosar (construcţiile C1, C2, C3).

În temeiul art.22 alin.2 din O.G. nr. 2/2000, se va stabili onorariul definitiv al expertului judiciar topograf  __, la suma de 1.000 lei.

Referitor la capătul de cerere având ca obiect obligarea la plata cheltuielilor de judecată, având în vedere soluţia dată capătului principal de cerere al acţiunii reclamanţilor, se va respinge ca neîntemeiată cererea reclamanţilor privind obligarea pârâţilor la plata cheltuielilor de judecată.

În temeiul art.274 C.proc.civ., vor fi obligaţi reclamanţii-pârâţi Mur__, la plata parţială către pârâta-reclamantă a cheltuielilor de judecată în cuantum de 500 lei reprezentând onorariu avocat. 

Domenii speta

Spete similare