Furt calificat

Deliberând asupra cauzei penale de faţă constată următoarele:

Prin Rechizitoriul nr. 176/P/2016 emis de Parchetul de pe lângă Judecătoria Reghin la data de 08 martie 2016 şi verificat sub aspectul legalităţii şi temeiniciei, conform art. 328 alin. (1) Cod procedură penală, de prim-procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Târgu Mureș, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului V A pentru comiterea infracţiunilor de furt calificat, prevăzută de art. 228 alin. (1), art. 229 alin. (2) lit. b) Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. (1) Cod penal, furt, faptă prevăzută de art. 228 alin. (1) Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. (1) Cod penal, furt, faptă prevăzută de art. 228 alin. (1) Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. (1) Cod penal, furt, faptă prevăzută de art. 228 alin. (1) Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. (1) Cod penal, furt, faptă prevăzută de art. 228 alin. (1) Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. (1) Cod penal și furt, faptă prevăzută de art. 228 alin. (1) Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. (1) Cod penal, toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) Cod penal.

Prin actul de sesizare a instanţei s-a reţinut, în esenţă, următoarea situaţie de fapt:

 În perioada  29.01.2016-10.02.2016 inculpatul V A a comis șase fapte de furt, după

 cum urmează:

La data de 29.01.2016, în jurul orelor 1130,  inculpatul V A a pătruns fără drept în locuinţa persoanei vătămate B I M, din municipiul Reghin, unde din sufragerie a sustras un portmoneu cu suma de 100 lei, cartea de identitate, permisul de conducere, carduri bancare, bunuri în valoare de 400 lei. 

La data de 01.02.2016, în jurul orelor 1400, inculpatul V A a intrat în locuinţa persoanei vătămate F M, din localitatea Jabeniţa și profitând de neatenţia acesteia a sustras de pe masa din cameră un telefon mobil marca Samsung,  o pungă cu acte şi suma de 40 lei.

La data de 04.02.2016, în jurul orelor 1720, din locuinţa persoanei vătămate F G, din municipiul Reghin, strada Oltului, profitând de neatenţia acestuia, inculpatul V A a sustras două telefoane mobile marca Samsung, în valoare de 290 lei. 

În după amiaza zilei de 06.02.2016, în jurul orelor 1700, inculpatul V A a sustras din locuinţa persoanei vătămate B C, din localitatea Gurghiu, un telefon mobil marca Alcatel, în valoare de 100 lei.

La data de 09.02.2016, în jurul orelor 1730, inculpatul V A a sustras din locuinţa persoanei vătămate F I E din localitatea Glăjărie, un telefon mobil marca Yezz, în valoare de 250 lei

La data de 10.02.2016, în jurul orelor 1200, inculpatul V A a intrat în locuinţa persoanei vătămate B C, din localitatea Jabeniţa și profitând de neatenţia acesteia a sustras dintr-o poşetă suma de 70 lei.

În cursul urmăririi penale au fost administrate următoarele mijloace de probă: proces verbal de cercetare la faţa locului însoțit de planșe fotografice (filele 10, 12-16), declaraţie parte civilă B I M (filele18-20), proces verbal de recunoaştere după fotografii (filele 23-24, 26-29), declaraţie martor B E (filele 30-32), proces verbal de recunoaştere după fotografii (filele 33-34, 36-39), proces verbal de constatare-verificare imagini cameră de supraveghere (fila 40),  proces verbal de constatare (fila 43), declaraţie persoană vătămată (filele 45-46), copii acte telefon (filele 47-48), dovadă de predare-primire (fila 49), proces verbal de recunoaştere după fotografii (filele 50-51, 53-56), declaraţie martor C V (filele 57-58), declaraţie  inculpat (filele 62-66), declaraţie persoană vătămată B C (filele 96-98), declaraţie martor R F (filele 101-102), declaraţie martor R R F (filele103-104), declaraţie persoană vătămată F I E (filele 108-110), declaraţii martori B E, M F (filele 112-113,115-116), procese verbale de prezentare pentru recunoaştere (filele 126, 127,128) declaraţie persoană vătămată  F M (filele 140-142), declaraţie martor F F (filele 143-146),  declaraţie parte civilă B C (filele 153-155), declaraţie martor M M (filele 156-158).

Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Reghin sub nr. 617/289/2016 la data de 09 martie 2016. Prin Încheierea Judecătorului de cameră preliminară din data de 04 aprilie 2016, s-a  constatat legalitatea sesizării instanţei cu rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Reghin privind pe inculpatul V A, a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală şi s-a dispus începerea judecăţii cauzei privind pe inculpatul V A.

La primul termen de judecată din data de 11.04.2016, ulterior citirii actului se sesizare, instanţa a adus la cunoştinţa inculpatului dispoziţiile art. 374 alin. (4) Cod procedură penală, raportat la art. 396 alin. (10) Cod procedură penală, privind judecata în procedura simplificată, precum şi soluţiile posibile ca urmare a acestei proceduri și a admis cererea inculpatului V A de parcurgere a procedurii simplificate de recunoaştere a învinuirii.

Persoanele vătămate F M, B C și  F I E  nu s-au constituit parți civile  în cauză. 

Persoana vătămată B I M s-a constituit parte civilă cu suma de 400 de lei reprezentând prejudiciul suferit, persoana vătămată F G s-a constituit parte civilă cu suma de 290 de lei reprezentând contravaloarea prejudiciului suferit, iar persoana vătămată B C s-a constituit parte civilă cu suma de 70 de lei reprezentând contravaloarea prejudiciului suferit.

Analizând actele şi lucrările dosarului, probatoriul administrat în cursul urmării penale şi al cercetării judecătoreşti, instanţa reţine:

1.În fapt, la data de 29 ianuarie 2016, în jurul orelor 1130, inculpatul  V A a pătruns fără drept în locuinţa părții civile B I M, din municipiul  Reghin, jud. Mureș,  de unde a sustras un portmoneu cu suma de 100 lei, cartea de identitate, permisul de conducere, carduri bancare, bunuri în valoare de 400 lei, în scopul însuşirii pe nedrept.

Cu ocazia audierii,  inculpatul a recunoscut fapta comisă, descriind în mod amănunţit, atât modul cât şi împrejurările de comitere a faptei. Astfel, inculpatul V A a declarat faptul că la sfârșitul lunii ianuarie 2016, s-a deplasat la locuința părții civile B I M din municipiul Reghin, strada Spitalului, a pătruns în curtea locuinței și ulterior în interiorul acesteia, fiind surprins în sufragerie de martora B E, iar după ce i-a distras atenția acesteia a sustras de pe un suport din sufragerie un portmoneu, iar ulterior a părăsit locuința. Inculpatul a mai arătat faptul că a doua zi, asupra sa, organele de poliție au găsit cardurile bancare  pe care și le-a însușit din portofelul sustras (filele 62-66).

Declarațiile de recunoaștere a inculpatului se coroborează cu declarația părții civile B I M, declarația martorei B E, mențiunile procesului verbal de recunoaștere, mențiunile dovezilor de predare-primire. 

Astfel, partea civilă B I M a declarat faptul că la data de 29 ianuarie  2016, se afla la locuința situată în municipiul Reghin, jud. Mureș împreună cu martora B E, când la un moment dat martora l-a surprins în interiorul locuinței pe inculpatul V A, care a pătruns în imobilul părții civile fără acordul acesteia. Partea civilă a mai arătat faptul că  imediat după plecarea acestuia a constatat lipsa portmoneului de pe raftul din sufragerie în care avea suma de 100 lei, cartea de identitate, permisul de conducere, carduri bancare (filele 18-20).

Martora B E a declarat că la data de 29 ianuarie 2016 în timp ce se afla  la locuinţa părții civile, la un moment dat l-a surprins în sufrageria locuinței pe inculpatul V A, l-a întrebat ce caută, tânărul a răspuns că vrea să-i ducă lemne, i-a distras atenţia cerându-i apă, iar imediat după plecarea acestuia a constatat că i-a fost sustras portmoneul părții civile (filele 30-31).

Potrivit mențiunilor proceselor verbale de recunoaștere după fotografii, partea civilă și martora B E l-au recunoscut pe inculpatul V A ca fiind persoana care la data de 29 ianuarie 2016 a pătruns fără drept în locuința părții civile (filele 20, 32, 33-34, 36-39).

Potrivit mențiunilor procesului verbal de constatare, la data de 30 ianuarie 2016, cu ocazia efectuării unui control corporal asupra inculpatului V A, s-au găsit asupra acestuia patru carduri eliberate pe numele părții civile  B I M (fila 42), carduri care au fost predate la data de 29 februarie 2016 părții civile (fila 21).

2. La data de 01 februarie 2016, în jurul orelor 1400, inculpatul V A a intrat în locuinţa persoanei vătămate F M, din localitatea Jabeniţa și profitând de neatenţia acesteia a sustras de pe masa din cameră un telefon mobil marca Samsung, o pungă cu acte şi suma de 40 lei, cauzând un prejudiciu în valoare de 300 lei, în scopul însuşirii pe nedrept.

Cu ocazia audierii,  inculpatul a recunoscut fapta comisă, descriind în mod amănunţit, atât modul cât şi împrejurările de comitere a faptei. Astfel, inculpatul V A a declarat faptul că la începutul lunii februarie 2016 s-a deplasat în localitatea Jabenița, jud. Mureș,  la locuința persoanei vătămate F M unde i-a oferit acesteia lemne, iar la un moment dat, profitând de neatenția acesteia i-a sustras un telefon mobila marca Samsung de culoare neagră și o plasă în care a găsit suma de 20 de lei (filele 62-66).

Declarațiile de recunoaștere a inculpatului se coroborează cu declarația persoanei vătămate F M, precum și cu declarația martorei F F.

Astfel, persoana vătămată F M a declarat că la data de 01 februarie 2016, în jurul orelor 1400, la  locuinţa sa din localitatea Jabeniţa, jud. Mureș, a venit inculpatul V A care a întrebat-o dacă nu cumpără lemne, a cerut mâncare și apă, iar după plecarea acestuia a constatat că i-a fost sustras un telefon marca Samsung de pe masa din cameră şi o pungă în care se afla actul de identitate şi suma de 40 lei (filele 140-142).

Martora F F a declarat că la data de 01 februarie 2016 se afla la locuinţa sa din localitatea Jabenița, jud. Mureș, la un moment dat a venit inculpatul care i-a cerut ceva de mâncare, i-a dat acestuia niște haine, un leu și ceva de mâncare, iar ulterior a aflat în aceeaşi zi că de la persoana vătămată inculpatul a sustras un telefon mobil, o pungă cu acte şi suma de 40 lei(filele 143-146)

3. La data de 04 februarie 2016, în jurul orelor 1720, inculpatul V A a intrat în locuința părții civile F G, din municipiul Reghin și profitând de neatenţia acesteia, a sustras două telefoane mobile marca Samsung, în valoare de 290 lei, în scopul însuşirii pe nedrept.

Cu ocazia audierii,  inculpatul a recunoscut fapta comisă, descriind în mod amănunţit, atât modul cât şi împrejurările de comitere a faptei. Astfel, inculpatul V A a declarat faptul că la începutul lunii februarie 2016, s-a deplasat la locuința părții civile F G din municipiul Reghin, cartierul Iernuțeni, a pătruns în curtea locuinței acesteia, a întrebat partea civilă dacă dorește să cumpere lemne, i-a cerut un pahar de apă și profitând de neatenția părții civile a sustras de pe un scaun două telefoane mobile. Inculpatul a mai arătat faptul că în seara aceleiași zile a vândut bunurile sustrase martorului C V (filele 62-66).

Declarațiile de recunoaștere a inculpatului se coroborează cu declarația părții civile F G, declarația martorului C V, mențiunile procesului verbal de recunoaștere, mențiunile dovezilor de predare-primire.

Astfel, partea civilă F G  a declarat că la data de 04 februarie 2016, în jurul orelor 1720, la locuința sa s-a prezentat inculpatul V A care l-a rugat să îl lase să se încălzească, și profitând de faptul că partea civilă a ieşit din locuinţă, inculpatul  a sustras două telefoane mobile marca Samsung, de culoare neagră, aflate pe scaun, lângă sobă (filele 45-46). 

Potrivit mențiunilor procesului verbal de recunoaștere după fotografii, partea civilă F G l-a recunoscut pe inculpatul V A ca fiind persoana care la data de 04 februarie 2016 a fost în locuința sa  şi i-a sustras cele două telefoane mobile (filele 50-51,53-56)

Martorul C V a declarat faptul că în cursul lunii februarie 2016 a cumpărat un telefon mobil marca Samsung 85611 de la inculpatul V A cu suma de 20 lei, fiind de acord să predea telefonul organelor de poliţie (filele 57-58).

Potrivit mențiunilor dovezii de ridicare, la data de 17 februarie 2016 a fost ridicat din posesia martorului C V un telefon mobil marca Samsung având IMEI 3591581051 primire, la data de 19 februarie 2016, organele de poliție au restituit părții civile telefonul mobil marca Samsung GT 85611(filele 49, 59).

4. La data de 06 februarie 2016, în jurul orelor 1700,  inculpatul V A a sustras din locuinţa persoanei vătămate B C, din localitatea Gurghiu, un telefon mobil marca Alcatel, în valoare de 100 lei, în scopul însuşirii pe nedrept.

Cu ocazia audierii,  inculpatul a recunoscut fapta comisă, descriind în mod amănunţit, atât modul cât şi împrejurările de comitere a faptei. Astfel, inculpatul V A a declarat faptul că în cursul lunii februarie 2016, în timp ce se afla pe raza localității Gurghiu, jud. Mureș, a intrat în locuința persoanei vătămate și profitând de neatenția acesteia i-a sustras un telefon mobil de culoare albă, pe care ulterior crezând că este defect l-a zdrobit de asfalt (filele 62-66).

Declarațiile de recunoaștere a inculpatului se coroborează cu declarația persoanei vătămate B C, declarația martorilor  R F și R R F, precum și mențiunile procesului verbal de recunoaștere

Astfel, persoana vătămată B C  a declarat că la data de 06 februarie 2016, în jurul orelor 1700, inculpatul V A a venit la locuința sa și i-a spus că a avut un deces în familie, motiv pentru care nu a putut să îi aducă lemne de vânzare, i-a cerut să îl servească cu o cafea, iar la un moment dat,  profitând de neatenția sa, i-a  sustras un telefon mobil marca Alcatel, de culoare albă care avea o defecțiune  la receptor (filele 96-97, 98)

Martorii R F și  R R F au declarat că în cursul lunii februarie 2016, inculpatul V A a venit la locuința lor din localitatea Gurghiu, jud. Mureș, i-a întrebat dacă nu doresc să cumpere lemne, ulterior l-au văzut că discuta cu persoana vătămată B C, iar la scurt timp, persoana vătămată le-a spus că nu îşi mai găseşte telefonul şi că singurul care a fost în locuinţa sa este inculpatul care le-a oferit lemne de foc (filele 101-102, 103-104)

Potrivit mențiunilor procesului verbal de recunoaștere după fotografii, martora R R F l-a recunoscut pe inculpatul V A ca fiind persoana care în cursul lunii  februarie 2016 a fost la locuința persoanei vătămate B C (fila 126, 132)

5. La data de 09 februarie 2016, în jurul orelor 1730, inculpatul V A a sustras din locuinţa persoanei vătămate F I E din localitatea Glăjărie, jud. Mureș, un telefon mobil marca Yezz, în valoare de 250 lei, în scopul însuşirii pe nedrept.

Cu ocazia audierii,  inculpatul a recunoscut fapta comisă, descriind în mod amănunţit, atât modul cât şi împrejurările de comitere a faptei. Astfel, inculpatul V A a declarat faptul că în cursul lunii februarie 2016, s-a deplasat în localitatea Glăjărie, jud. Mureș la locuința mamei persoanei vătămate F I E, i-a spus acesteia că are lemne de vânzare, și profitând de un moment de neatenție al acesteia i-a sustras persoanei vătămate un telefon mobil de culoare roșu cu negru, telefon pe care ulterior l-a vândut unei persoane necunoscute (filele 62-66).

Declarațiile de recunoaștere a inculpatului se coroborează cu declarația persoanei vătămate F I E, declarația martorei B E, declarația martorului M F, mențiunile proceselor verbale de recunoaștere

Persoana vătămată F I E a  declarat că la data de 09 februarie 2016, în jurul orelor 1600, în timp ce se afla în locuința mamei sale în localitatea Glăjărie, și-a pus telefonul marca Jezz la încărcat, iar în jurul orelor 1730 a intrat în locuinţă inculpatul V A, a întrebat dacă nu-i interesează să cumpere lemne, le-a cerut o cafea, iar ulterior, după ce inculpatul a plecat a descoperit că i-a fost sustras telefonul (filele 108-109).

Martorii B E și M F au declarat faptul că în data de 09 februarie 2016, se aflau la locuința lor situată în localitatea Glăjărie, la un moment dat a venit  în vizită, persoana vătămată F I E, iar la scurt timp a  venit și inculpatul V A care le-a oferit spre vânzare lemne, le-a cerut o cafea, iar ulterior, după plecarea acestuia au constatat lipsa telefonului persoanei vătămate(filele 112-113, 115-116).

Potrivit mențiunilor procesului verbal de recunoaștere după fotografii, martorii B E și M F l-au recunoscut din fotografiile prezentate pe inculpatul V A ca fiind cel care la data de 09 februarie 2016 a fost în locuinţa lor (filele 127-128, 132).

6. La data de 10 februarie 2016, în jurul orelor 1200, inculpatul V A a intrat în locuinţa părții civile B C, din localitatea Jabeniţa și  profitând de neatenţia acesteia a sustras dintr-o poşetă suma de 70 lei, în scopul însuşirii pe nedrept.

Cu ocazia audierii,  inculpatul a recunoscut fapta comisă, descriind în mod amănunţit, atât modul cât şi împrejurările de comitere a faptei. Astfel, inculpatul V A a declarat faptul că în cursul lunii februarie 2016, s-a deplasat în localitatea Jabenița, jud. Mureș la locuința părții civile B C despre care cunoștea că este în vârstă și locuiește singură, a intrat în locuința acesteia și profitând de un moment de neatenție al acesteia i-a sustras dintr-o poșetă  suma de 70 de lei (filele 62-66).

Declarațiile de recunoaștere a inculpatului se coroborează cu declarația părții civile B C, declarația martorului M M.

Astfel partea civilă B C a declarat faptul că data de 10.02.2016, în jurul orelor 1200, în bucătăria sa din satul Jabeniţa a intrat inculpatul V A care i-a spus că are lemne de vânzare, a întrebat-o dacă are șosete de vânzare, iar la un moment dat,  profitând de neatenţia sa i-a sustras dintr-o poşetă suma de 70 lei (filele 153-155).

Martorul M M a declarat faptul că la data de 10 februarie 2016, în jurul orelor 1200, se afla în curtea locuinței sale situată în apropierea locuinței părții civile, în localitatea Jabenița, jud. Mureș, iar la un moment dat l-a văzut pe inculpatul V A care se plimba pe stradă (filele 156-158)

La primul termen de judecată, inculpatul V A a  solicitat ca judecata să aibă loc în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, recunoscând faptele aşa cum au fost reţinute în actul de sesizare. Cererea inculpatului a fost admisă, iar în cursul cercetării judecătoreşti nu au mai fost administrate alte probe şi nici nu au fost readministrate probele din faza urmăririi penale.

În consecinţă, analizând ansamblul materialului probator administrat în faza de urmărire penală, respectiv din coroborarea declarațiilor inculpatului, declarațiile persoanelor vătămate, declarațiile martorilor, mențiunile proceselor verbale de cercetare la fața locului, mențiunile  proceselor  verbale de prezentare pentru recunoaştere,  instanța apreciază că în cauză săvârşirea faptelor reţinute în sarcina inculpatului V A au fost dovedite  în afara oricărui dubiu.

Nefiind efectuată o cercetare judecătorească, în sensul Codului de procedură penală, instanţa reţine aceeaşi situaţie de fapt prezentată în rechizitoriu, cu aceasta fiind de acord şi inculpatul.

În concluzie, analiza ansamblului probator face dovada deplină a faptelor reţinute în sarcina inculpatului, fiind aptă să răstoarne prezumţia de nevinovăţie, acuzaţiile în materie penală formulate prin actul de sesizare al instanţei fiind astfel dovedite.

În drept, fapta inculpatului V A care la data de 29 ianuarie 2016, în jurul orelor 1130, a pătruns fără drept în locuinţa  părții civile B I M, din municipiul  Reghin  și a sustras un portmoneu cu suma de 100 lei, cartea de identitate, permisul de conducere, carduri bancare, bunuri în valoare de 400 lei, în scopul însuşirii pe nedrept,  întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de furt calificat, faptă prevăzută  de art. 228 alin. (1), art.229 alin. (2) lit. b) Cod penal. 

În ceea ce priveşte latura obiectivă a infracţiunii de furt calificat,  instanţa reţine că elementul material al faptei reţinute în sarcina inculpatului conţine o acţiune infracțională constând în luarea unor bunuri mobile din posesia părții civile, fără consimţământul acesteia, în scopul de a le însuşi pe nedrept. 

Urmarea imediată a infracțiunii constă în atingerea adusă patrimoniului persoanei vătămate prin luarea unor bunuri mobile persoanei vătămate, cauzându-se un prejudiciu în cuantum de 400 de  lei.

Legătura de cauzalitate între acțiunea ce alcătuiește elementul material al laturii obiective si urmările produse rezultă din materialitatea faptei. 

Sub aspectul laturii subiective, instanţa reţine că atitudinea subiectivă a inculpatului  faţă de fapta săvârşită şi de urmările acesteia se caracterizează prin intenţie directă, formă de vinovăţie prevăzută de art. 16 alin. (3) lit. a) Cod penal,  inculpatul având atât reprezentarea caracterului ilicit al faptei cât şi al urmărilor produse de acesta.

2. Fapta inculpatului V A, care la data de 01 februarie 2016, în jurul orelor 1400, a intrat în locuinţa persoanei vătămate F M, din localitatea Jabeniţa și profitând de neatenţia acesteia a sustras de pe masa din cameră un telefon mobil marca Samsung, o pungă cu acte şi suma de 40 lei, cauzând un prejudiciu în valoare de 300 lei, în scopul însuşirii pe nedrept întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de furt, faptă prevăzută de  art. 228 alin. (1) Cod penal.

În ceea ce priveşte latura obiectivă a infracţiunii de furt,  instanţa reţine că elementul material al faptei reţinute în sarcina inculpatului conţine o acţiune infracțională constând în luarea unor bunuri mobile din posesia persoanei vătămate, fără consimţământul acesteia, în scopul de a le însuşi pe nedrept. 

Urmarea imediată a infracțiunii constă în atingerea adusă patrimoniului persoanei vătămate prin luarea unor bunuri mobile persoanei vătămate, cauzându-se un prejudiciu în cuantum de 300 de  lei

Legătura de cauzalitate între acțiunea ce alcătuiește elementul material al laturii obiective si urmările produse rezultă din materialitatea faptei.

Sub aspectul laturii subiective, instanţa reţine că atitudinea subiectivă a inculpatului faţă de fapta săvârşită şi de urmările acesteia se caracterizează prin intenţie directă, formă de vinovăţie prevăzută de art. 16 alin. (3) lit. a) Cod penal,  inculpatul  având atât reprezentarea caracterului ilicit al faptelor cât şi al urmărilor produse de acesta.

3. Fapta inculpatului V A care la data de 04 februarie 2016, în jurul orelor 1720, a intrat în locuința părții civile F G, din municipiul Reghin și profitând de neatenţia acesteia, a sustras două telefoane mobile marca Samsung, în valoare de 290 lei, în scopul însuşirii pe nedrept,  întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt, faptă prevăzută de art.228 alin. (1) Cod penal. 

În ceea ce priveşte latura obiectivă a infracţiunii de furt,  instanţa reţine că elementul material al faptei reţinute în sarcina inculpatului conţine o acţiune infracțională constând în luarea unor bunuri mobile din posesia persoanei vătămate, fără consimţământul acesteia, în scopul de a le însuşi pe nedrept. 

Urmarea imediată a infracțiunii constă în atingerea adusă patrimoniului persoanei vătămate prin luarea unor bunuri mobile persoanei vătămate, cauzându-se un prejudiciu în cuantum de 290 de lei.

Legătura de cauzalitate între acțiunea ce alcătuiește elementul material al laturii obiective si urmările produse rezultă din materialitatea faptei.

Sub aspectul laturii subiective, instanţa reţine că atitudinea subiectivă a inculpatului faţă de fapta săvârşită şi de urmările acesteia se caracterizează prin intenţie directă, formă de vinovăţie prevăzută de art. 16 alin. (3) lit. a) Cod penal,  inculpatul având atât reprezentarea caracterului ilicit al faptelor cât şi al urmărilor produse de acesta.

4. Fapta inculpatului V A care la data de 06 februarie 2016, în jurul orelor 1700, a sustras din locuinţa persoanei vătămate B C, din localitatea Gurghiu, un telefon mobil marca Alcatel, în valoare de 100 lei, în scopul însuşirii pe nedrept, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt, faptă prevăzută de art. 228 alin. (1) Cod penal.

În ceea ce priveşte latura obiectivă a infracţiunii de furt,  instanţa reţine că elementul material al faptei reţinute în sarcina inculpatului conţine o acţiune infracțională constând în luarea unor bunuri mobile din posesia persoanei vătămate, fără consimţământul acesteia, în scopul de a le însuşi pe nedrept. 

Urmarea imediată a infracțiunii constă în atingerea adusă patrimoniului persoanei vătămate prin luarea unor bunuri mobile persoanei vătămate, cauzându-se un prejudiciu în cuantum de 100 de lei.

Legătura de cauzalitate între acțiunea ce alcătuiește elementul material al laturii obiective si urmările produse rezultă din materialitatea faptei.

Sub aspectul laturii subiective, instanţa reţine că atitudinea subiectivă a inculpatului  faţă de fapta săvârşită şi de urmările acesteia se caracterizează prin intenţie directă, formă de vinovăţie prevăzută de art. 16 alin. (3) lit. a) Cod penal,  inculpatul  având atât reprezentarea caracterului ilicit al faptelor cât şi al urmărilor produse de acesta.

5. Fapta inculpatului V A care la data de 09 februarie 2016, în jurul orelor 1730, a sustras din locuinţa persoanei vătămate F I E din localitatea Glăjărie, un telefon mobil marca Yezz, în valoare de 250 lei, în scopul însuşirii pe nedrept, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt, faptă prevăzută de art. 228 alin. (1) Cod penal.

În ceea ce priveşte latura obiectivă a infracţiunii de furt,  instanţa reţine că elementul material al faptei reţinute în sarcina inculpatului conţine o acţiune infracțională constând în luarea unor bunuri mobile din posesia persoanei vătămate, fără consimţământul acesteia, în scopul de a le însuşi pe nedrept. 

Urmarea imediată a infracțiunii constă în atingerea adusă patrimoniului persoanei vătămate prin luarea unor bunuri mobile persoanei vătămate, cauzându-se un prejudiciu în cuantum de 250 de lei.

Legătura de cauzalitate între acțiunea ce alcătuiește elementul material al laturii obiective si urmările produse rezultă din materialitatea faptei.

Sub aspectul laturii subiective, instanţa reţine că atitudinea subiectivă a inculpatului  faţă de fapta săvârşită şi de urmările acesteia se caracterizează prin intenţie directă, formă de vinovăţie prevăzută de art. 16 alin. (3) lit. a) Cod penal,  inculpatul  având atât reprezentarea caracterului ilicit al faptelor cât şi al urmărilor produse de acesta.

6. Fapta inculpatului V A care la data de 10 februarie 2016, în jurul orelor 1200,  a intrat în locuinţa părții civile  B C, din localitatea Jabeniţa și  profitând de neatenţia acesteia a sustras dintr-o poşetă suma de 70 lei, în scopul însuşirii pe nedrept, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt, faptă prevăzută de art. 228 alin. (1) Cod penal.

În ceea ce priveşte latura obiectivă a infracţiunii de furt,  instanţa reţine că elementul material al faptei reţinute în sarcina inculpatului conţine o acţiune infracțională constând în luarea unor bunuri mobile din posesia persoanei vătămate, fără consimţământul acesteia, în scopul de a le însuşi pe nedrept. 

Urmarea imediată a infracțiunii constă în atingerea adusă patrimoniului persoanei vătămate prin luarea unor bunuri mobile persoanei vătămate, cauzându-se un prejudiciu în cuantum de 70 de lei.

Legătura de cauzalitate între acțiunea ce alcătuiește elementul material al laturii obiective si urmările produse rezultă din materialitatea faptei.

Sub aspectul laturii subiective, instanţa reţine că atitudinea subiectivă a inculpatului  faţă de fapta săvârşită şi de urmările acesteia se caracterizează prin intenţie directă, formă de vinovăţie prevăzută de art. 16 alin. (3) lit. a) Cod penal,  inculpatul  având atât reprezentarea caracterului ilicit al faptelor cât şi al urmărilor produse de acesta.

Având în vedere considerentele anterioare, instanţa apreciază că în cauză sunt îndeplinite condiţiile prevăzute  de art. 396 alin. (2) Cod procedură penală, în sensul că faptele săvârşite de inculpat există, constituie infracţiuni şi au fost săvârşite cu forma de vinovăţie prevăzută de lege, motiv pentru care va dispune condamnarea acestuia.

Individualizarea judiciară a pedepsei și a modalității de executare

În privința inculpatului V A, la stabilirea pedepsei, instanţa va avea în vedere criteriile generale de individualizare  prevăzute de art. 74 Cod penal, respectiv gravitatea infracţiunii săvârşite şi periculozitatea infractorului, care se evaluează în funcţie de împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, precum şi de mijloacele folosite, natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracţiunii, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, motivul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit, natura şi frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedentele penale ale infractorului, conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal, nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială.

 Astfel, raportat la modul concret de operare: intrarea prin efracție, sau profitând de neatenția persoanelor vătămate, în urma unui plan de acțiune, faptele săvârșite de inculpat denotă o dezinvoltură infracțională și o lipsă de respect față de ordinea socială normală într-o societate. De asemenea, atât cantitatea mare și diversitatea  bunurilor sustrase cât și valoarea relativ ridicată a acestora,  perioada scurtă de timp în care infracțiunile au fost săvârșite, reprezintă dovezi suplimentare ale gradului ridicat de pericol social al  faptelor comise de inculpat.

Pe de altă parte, instanța urmează să aibă în vedere și  persoana inculpatului care anterior a  săvârșit în nenumărate rânduri fapte penale de același tip. Astfel, din studiul fișei de cazier judiciar (filele 77-79) se poate observa că inculpatul a săvârșit infracțiunea în stare de recidivă postexecutorie  față de condamnarea de 4 ani și o lună dispusă prin Sentința Penală de contopire nr. 864/01.09.2011 a Judecătoriei Târgu Mureș, fiind eliberat conform Sentinței Penale nr. 326/22.04.2015 a Judecătoriei Târgu Mureș la data de 28 aprilie 2015, având un rest rămas de executat de 265 zile.

În  același timp, instanța va avea în vedere și faptul că inculpatul a recunoscut faptele penale săvârșite, iar față de el cauza a fost soluționată numai pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale, astfel că în speță sunt aplicabile dispozițiile art. 396 alin. (10) Cod procedură penală, potrivit cărora atunci când judecata se desfășoară în condițiile prevăzute de art. 375 alin. (1) și (2) Cod procedură penală, limitele de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei închisorii se reduc cu 1/3.

Având în vedere starea de recidivă postexecutorie în care inculpatul a săvârșit fapta  pentru care a fost trimis în judecată în prezenta cauză, în temeiul art. 43 alin. (5) Cod penal limitele de pedeapsă ale infracțiunii reduse ca urmare a aplicării art. 396 alin. (10) Cod  procedură penală se vor majora cu o jumătate

În considerarea celor expuse mai sus, instanța,  în temeiul art. 396 alin. (1) și (2) Cod procedură penală, cu aplicarea  art. 396 alin. (10) Cod procedură penală, va condamna inculpatul V A, la pedeapsa de 2  ani și 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat (parte civilă B I M), faptă prevăzută de art. 228 alin. (1), art. 229 alin.  alin. (2) lit. b) Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. (1) Cod penal, raportat la art. 43 alin. (5) Cod penal.

În temeiul art. 396 alin. (1) și (2) Cod procedură penală, cu aplicarea  art. 396 alin. (10) Cod procedură penală, va condamna inculpatul V A, la pedeapsa de 9 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de furt (persoană vătămată F M), faptă prevăzută de art.  228 alin. (1) Cod penal,  cu aplicarea art. 41 alin. (1) Cod penal raportat la art. 43 alin. (5) Cod penal.

În temeiul art. 396 alin. (1) și (2) Cod procedură penală, cu aplicarea  art. 396 alin. (10) Cod procedură penală, va condamnă inculpatul V A, la pedeapsa de 9 luni  închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de furt (parte civilă F G) faptă prevăzută de art.  228 alin. (1) Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. (1) Cod penal raportat la art. 43 alin. (5) Cod penal.

În temeiul art. 396 alin. (1) și (2) Cod procedură penală, cu aplicarea  art. 396 alin. (10) Cod procedură penală, va condamna inculpatul V A, la pedeapsa de 9 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de furt (persoană vătămată B C), faptă prevăzută de art. 228 alin. (1) Cod penal, Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. (1) Cod penal raportat la art. 43 alin. (5) Cod penal.

În temeiul art. 396 alin. (1) și (2) Cod procedură penală, cu aplicarea  art. 396 alin. (10) Cod procedură penală, va condamna inculpatul V A, la pedeapsa de 9 luni  închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de furt (persoană vătămată F I E), faptă prevăzută de art. 228 alin. (1) Cod penal, Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. (1) Cod penal raportat la art. 43 alin. (5) Cod penal.

În temeiul art. 396 alin. (1) și (2) Cod procedură penală, cu aplicarea  art. 396 alin. (10) Cod procedură penală, va condamna inculpatul V A, la pedeapsa de 9 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de furt (parte civilă B C), faptă prevăzută de art. 228 alin. (1) Cod penal, Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. (1) Cod penal raportat la art. 43 alin. (5) Cod penal.

În condiţiile în care cele șase infracţiuni au fost  săvârşite de aceeaşi persoană, prin acţiuni sau inacţiuni distincte, înainte de a fi condamnată definitiv pentru vreuna din ele, instanţa constată că acestea au fost săvârşite în concurs real, motiv pentru care în temeiul art. 38 alin. (1) Cod penal raportat la art. 39 alin. (1) lit. b) Cod penal, va contopi pedepsele aplicate prin prezenta sentinţă, respectiv va aplica condamnatului pedeapsa cea mai grea, de 2 ani și 6 luni închisoare, la care adaugă un spor obligatoriu şi fix de 1 an și 3 luni închisoare, reprezentând o treime din celelalte pedepse stabilite, inculpatul V A urmând să execute pedeapsa rezultantă finală de 3 ani și 9 luni închisoare.

În ceea ce privește menținerea măsurii arestării preventive a inculpatului, instanța reține că aceasta este imperios necesară pentru a nu aduce mari prejudicii ordinii de drept și normalelor raporturi dintre membrii societății prin punerea în libertate a unei persoane care și-a creat un mod de viață prin săvârșirea unor asemenea infracțiuni.

Chiar dacă de la data arestării preventive a inculpatului a trecut o perioadă apreciabilă de timp (aproximativ 60 de zile), instanța apreciază că față de gravitatea faptei, de modul concret de săvârșire a acesteia, menținerea stării de arest preventiv față de inculpatul V A este necesară, cu atât mai mult cu cât acesta a fost condamnat la o pedeapsă cu închisoarea în regim de detenție.

În același context, instanța apreciază că o măsură alternativă, oricare ar fi aceasta, nu ar avea efectul necesar de restabilire a ordinii sociale  și de a asigura întreaga comunitate de faptul că ori de câte ori este necesar, organele represive ale statului au o reacție eficientă. 

Astfel în baza art. 399 alin. (1) Cod procedură penală, instanța menține măsura arestului preventiv a inculpatului V A.

Întrucât pe parcursul procesului penal au fost luate faţă de inculpat măsuri preventive privative de libertate, în temeiul art. 399 alin (9) Cod procedură penală raportat la art. 72 Cod penal instanţa urmează a reduce din pedeapsa aplicată inculpatului durata reţinerii, precum și durata arestării preventive a inculpatului de la data de 17.02.2016 până la zi. 

În soluţionarea laturii civile din prezenta cauză, instanţa constată că persoanele a vătămate F M, B C și F I E  nu s-au constituit parte civilă în cauză, motiv pentru care  va lua act de manifestarea acesteia de voinţă, iar  persoanele vătămate B I M, F G și B C s-au constituit părţi civile  solicitând ca inculpatul să fie obligat la despăgubiri civile reprezentând contravaloarea prejudiciilor cauzate de  acesta prin săvârșirea faptelor.

În conformitate cu dispozițiile art. 1349 Cod civil orice persoană  are o datorie să respecte regulile de conduită pe care legea sau obiceiul locului le impune şi să nu aducă atingere prin acţiunile ori inacţiunile sale drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane,  iar potrivit art. 1357 Cod civil cel care cauzează altuia prin prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârșite cu vinovăție este obligat să îl repare. Instanța constată că infracţiunile săvârşite de inculpat sunt fapte ilicite săvârşite cu vinovăţie.

Potrivit dispozițiilor art. 23 alin. (2) și (3) Cod procedură penală, inculpatul poate recunoaște în tot sau în parte pretențiile părții civile, iar în cazul recunoașterii pretențiilor civile, instanța obligă la despăgubiri în măsura recunoașterii.

Instanța constată că la primul termen de judecată, inculpatul a recunoscut în totalitate pretențiile părților civile, motiv pentru care va obliga inculpatul V A la despăgubiri de 400 lei către partea civila B I M, de 290 lei către partea civila F G și de 70  de către partea civilă B C.

Totodată, instanța constată, în conformitate cu art. 107, art. 108, art. 112 Cod penal, că în cauză sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege pentru luarea măsurii de siguranță a confiscării speciale. Astfel, potrivit dispozițiilor art. 107 alin. (1) Cod penal, scopul măsurilor de siguranță este acela de a înlătura o stare de pericol și de a preîntâmpina săvârșirea de noi fapte penale, iar în conformitate cu prevederile art. 112 alin. (1) lit. e) Cod penal „sunt supuse confiscării speciale bunurile dobândite prin săvârșirea faptei prevăzute de legea penală, dacă nu sunt restituite persoanei vătămate și în măsura în care nu servesc la despăgubirea acesteia”.

Având în vedere faptul că persoanele vătămate F M, B C și F I E nu s-au constituit părții civile în cadrul procesului penal, de faptul că bunurile sustrase nu au fost găsite, conform prevederilor art. 112 alin. (5) Cod penal, potrivit cărora, dacă bunurile supuse confiscării nu se găsesc, în locul lor se confiscă bani și bunuri până la concurența valorii acestora, instanța va dispune confiscarea sumei de 650 lei (300 lei reprezentând contravaloarea bunurilor sustrase persoanei vătămate F M, 100 lei reprezentând contravaloarea bunurilor sustrase persoanei vătămate B C și 250 lei reprezentând contravaloarea bunurilor sustrase persoanei vătămate F I E).

În ceea ce priveşte cheltuielile ocazionate de prezentul proces instanţa, având în vedere soluţia dată cauzei şi făcând aplicarea art. 404 alin. (4) lit. e)  Cod procedură penală, cu  referire la art. 274 alin.(1) Cod procedură penală va obliga inculpatul  la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în cuantum de 750 lei din care 450 lei provin din faza de urmărire penală .

În temeiul art. 274 alin. (1) teza a II-a Cod procedură penală, suma de 260 lei reprezentând onorariul apărătorului din oficiu care a asigurat apărarea inculpatului  în cursul urmăririi penale și suma de 520 de lei reprezentând onorariul apărătorului din oficiu care a asigurat apărarea inculpatului în cursul camerei preliminare și al judecății, rămân în sarcina statului și se vor plăti din fondurile speciale ale Ministerului Justiție în contul Baroului Mureș.

Domenii speta

Spete similare