Viol - violare de domiciliu

Constată că prin Rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Reghin emis în data de 22 ianuarie 2013 în dosarul nr.1/P/2013 şi înregistrat pe rolul acestei instanţe în data de 23 ianuarie 2013 sub nr. dosar 264/289/2013 a fost trimis  în judecată în stare de arest preventiv inculpatul P T pentru comiterea infracţiunilor de viol, faptă prevăzută de art.197, alin.1 Cod penal şi a infracţiunii de violare de domiciliu, faptă prevăzută şi pedepsită de art.192, alin.2 Cod penal, ambele cu aplicarea art.33, lit. a Cod penal.

În rechizitoriu s-a reţinut că în seara zilei de 01.01.2013, partea vătămată O M s-a deplasat împreună cu martora C L la o fermă din localitate, unde lucrează în calitate de îngrijitoare de animale. S-au întors din acel loc în jurul orei 18:30, iar martora i-a solicitat părţii vătămate O M să o viziteze. După ce şi-a îndeplinit treburile casnice, partea vătămată a mers în vizită la martora C L. Aici erau şi soţul martorei, C S, precum şi inculpatul P T.

Având asupra sa o sticlă de vin, inculpatul le-a propus persoanelor prezente să-i cinstească cu vin, dar a fost refuzat de toţi, iar atunci martora C L i-a servit cu câte un pahar de ţuică, inculpatul fiind în stare de ebrietate.

Partea vătămată a rămas în acel loc aproximativ o jumătate de oră, după care a plecat la locuinţa sa. La scurt timp după plecarea ei, din locuinţa martorei C L a plecat şi inculpatul. Martora C L a ieşit după inculpat şi l-a însoţit  până la poartă, observând că acesta a plecat spre locuinţa surorii sale, care se află în partea opusă locului unde este situată locuinţa părţii vătămate.

Partea vătămată a intrat în locuinţa sa, urmând să mai iasă afară pentru a da de mâncare la un câine şi în aceste condiţii nu a încuiat uşa locuinţei. La scurt timp, în locuinţă a intrat şi inculpatul care, fără să spună ceva, a trântit-o pe partea vătămată pe un pat. Totodată, i-a solicitat acesteia să întreţină raporturi sexuale. Fiind speriată, partea vătămată l-a asigurat că vor întreţine raporturi sexuale şi a fugit din acel loc, încercând să iasă din casă pe o uşă secundară, aflată într-un hol al locuinţei. Cu toate acestea, a fost ajunsă din urmă de inculpat, care a trântit-o din nou pe partea vătămată pe un pat din hol. Partea vătămată a reuşit să scape şi a fugit într-o altă cameră. Din nou a fost ajunsă de inculpat, care a trântit-o cu spatele de o margine a unei maşini de cusut, totodată dându-i pantalonii jos părţii vătămate. Atunci partea vătămată i-a spus inculpatului că se va dezbrăca singură şi a plecat spre cealaltă cameră. Şi de această dată partea vătămată a încercat să iasă din locuinţă, dar a fost ajunsă din urmă de inculpat la uşa de la intrare. Inculpatul a închis uşa pe interior cu un cui şi luând un cuţit de pe masă, a ameninţat-o pe partea vătămată cu moartea, dacă nu întreţine raporturi sexuale.  În aceste condiţii, partea vătămată nu a mai opus rezistenţă şi inculpatul a dezbrăcat-o de pantalonii pe care îi mai avea pe ea şi de chiloţi şi a întreţinut un raport sexual normal cu aceasta. După ce a terminat primul raport sexual, inculpatul i-a solicitat părţii vătămate să întreţină acte sexuale orale cu el. Partea vătămată a refuzat categoric şi atunci inculpatul a lovit-o cu pumnul în zona ochiului stâng. Totodată, inculpatul a ameninţat partea vătămată cu un alt cuţit pe care îl găsise în imobil. Atunci partea vătămată a început să strige după ajutor fiind auzită de martorul C V. Acesta, împreună cu martorele C L şi B F, s-au deplasat la locuinţa părţii vătămate şi au bătut la uşă. În aceste condiţii, inculpatul a lăsat-o pe partea vătămată, care a deschis uşa. Martorii au observat partea vătămată, care avea urme de violenţă pe corp şi au întrebat-o cu privire la cele întâmplate. Partea vătămată le-a relatat martorilor că a fost violată şi agresată de inculpat.

Partea  vătămată a arătat că nu se constituie parte civilă în cauză.Inculpatul a recunoscut în parte săvârşirea faptelor, arătând că raportul sexual consumat s-a desfăşurat cu acordul părţii vătămate, aceasta refuzând în mod inexplicabil doar al doilea act sexual şi strigând după ajutor fără vreun motiv. Cu toate acestea, inculpatul a arătat că a exercitat acte de violenţă asupra părţii vătămate şi că deşi aceasta i-a cerut să părăsească locuinţa, a refuzat.

Actul de inculpare se bazează pe următoarele mijloace de probă:  proces-verbal de consemnare a plângerii penale ( f.6), proces-verbal de constatare a faptei (f. 7-9), planşe foto (11-16), declaraţiile parte vătămată ( f.18-21), raport de constatare medico-legală ( f.22-25), declaraţiile inculpatului P T (f.26-34), declaraţiile martorilor B F )f.35-36), C V (f 37), C L (f 38), dovezi de predare-primire bunuri ( f 39-40), procese-verbale de prezentare a materialului de urmărire penală ( f 59-60).

Analizând actele dosarului, instanţa reţine următoarele:

Prin plângerea penală formulată la data de 01.01.2013, partea  vătămată O M a sesizat Secţia de Poliţie Suseni, solicitând tragerea la răspundere penală a inculpatului P T pentru faptele acestuia de a pătrunde fără drept în locuinţa sa şi prin ameninţări şi acte de violenţă a întreţinut relaţii sexuale cu partea vătămată, fără ca aceasta să fie de acord.

Din probele administrate în cursul urmăririi penale, instanţa reţine faptul că inculpatul a venit în vizită la sora sa M R la mijlocul lunii decembrie 2012, sora inculpatului fiind vecină cu partea vătămată. În seara zilei de 1 ianuarie 2013, partea vătămată a mers în vizită la martora C L, la domiciliul acesteia aflându-se şi inculpatul P T, care se afla în stare de ebrietate. Partea vătămată a rămas la domiciliul martorei C L aproximativ o jumătate de oră, după care a plecat la locuinţa sa. La scurt timp după aceasta, inculpatul a părăsit şi el locuinţa martorei C L şi s-a dus la locuinţa părţii vătămate O M, care lăsase uşa descuiată pentru a finaliza treburile casnice. Inculpatul a pătruns în locuinţa părţii vătămate fără permisiunea acesteia şi i-a solicitat părţii vătămate să întreţină relaţii sexuale cu el, iar partea vătămată, speriată fiind, l-a asigurat pe inculpat că vor întreţine raporturi sexuale, însă a fugit din camera în care se afla acesta, fiind ajunsă din urmă de inculpat, care a târât-o pe partea vătămată pe un pat din holul locuinţei, partea vătămată fugind din nou. Inculpatul a prins-o însă pe partea vătămată şi după ce ameninţat-o pe aceasta cu moartea, ţinând în mână un cuţit, partea vătămată nu s-a mai opus, întreţinând în aceste condiţii un raport sexual cu inculpatul. După finalizarea primului raport sexual, inculpatul i-a solicitat părţii vătămate să întreţină raporturi sexuale orale cu el, partea vătămată refuzând categoric, inculpatul lovind-o cu pumnul în ochiul stâng. Mai mult, inculpatul a luat un alt cuţit şi a ameninţat-o din nou pe partea vătămată, care a început să strige după ajutor, aceasta fiind auzită de martorele C L şi B F, martorele deplasându-se la locuinţa părţii vătămate şi bătând la uşa acesteia. Inculpatul i-a dat drumul părţii vătămate, care a deschis uşa, martorii văzând-o astfel pe partea vătămată, care avea urme de violenţă pe corp şi care le-a relatat martorilor că fusese agresată şi violată de inculpat.

În data de 2 ianuarie 2013, partea vătămată s-a prezentat la I.M.L. Tg. Mureş în vederea examinării, iar prin raportul medico-legal de constatare nr.1/03.01.2013 s-a stabilit că partea vătămată  suferit următoarele leziuni: „infraorbital stg. un hematom moderat fluctuent de 5 x 3 cm de nuanţă ruşu-violaceu-palid; pe roşul buzei superioare paramedian drept o fisură fină de 0,5 x 0,1 cm; pe faţa laterală cot drept echimoză violaceu-palidă de 3 x 2 cm; periscapular drept echimoză violaceu - palidă de 4 x 2 cm; lombar drept două echimoze violacei de 3 x 2 şi 5 x 1 cm.; pe faţa laterală coapsă dreapta 1 /3 superioară echimoză violacee de 5 x 3 cm”.

Instanţa a stabilit această stare de fapt pe baza declaraţiilor inculpatului din cursul urmăririi penale (f.27-28, 31, 33-34)  şi a celei date de acesta cu ocazia audierii sale în vederea arestării preventive, precum şi în baza declaraţiei de recunoaştere date în faţa instanţei, declaraţii al căror conţinut se coroborează cu următoarele mijloace de probă administrate în cursul urmăririi penale:  proces-verbal de constatare din data de 1 ianuarie 2013 (f.7-9), planşă fotografică (f.10-16), declaraţiile părţii vătămate (f.18-21), raport medico-legal de constatare emis de I.M.L. Tg. Mureş sub nr.1/03.01.2013 (f.23), declaraţiile martorilor consemnate la filele 35-38 d.u.p.

Prin Ordonanţa din data de 1 ianuarie 2013, I.P.J. Mureş a dispus reţinerea inculpatului  începând cu data de 01.01.2013, ora 23:00, pe o durată de 24 de ore, iar prin Încheierea penală nr.1/CC/02.01.2013, Judecătoria Reghin a dispus arestarea preventivă a inculpatului pe o perioadă de 29 de zile, începând cu data de 2 ianuarie 2013 şi până pe data de 30 ianuarie 2013 inclusiv. În cursul cercetării judecătoreşti, instanţa a menţinut măsura arestului preventiv luată faţă de inculpat, acesta fiind în prezent în stare de arest.

Având în vedere starea de fapt reţinută, instanţa constată că faptele pentru care inculpatul a fost trimis în judecată există şi au fost săvârşite de acesta cu vinovăţie, sub forma intenţiei directe.

Instanţa nu a administrat probe în cursul judecăţii, ci s-a limitat la ascultarea inculpatului, după ce acestuia i s-au adus la cunoştinţă acuzele, întrucât acesta a recunoscut fără rezerve învinuirile ce i-au fost aduse, însuşindu-şi probele administrate în cursul urmăririi penale şi totodată a solicitat să-i fie aplicate prevederile art.3201 Cod procedură penală.

La termenul de judecată din data de 20 martie 2013, partea vătămată a arătat că înţelege să-şi retragă plângerea prealabilă formulată împotriva inculpatului pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art.197, alin.1 Cod penal.

Instituţia plângerii penale prealabile este o excepţie de la principiul oficialităţii şi constă în posibilitatea oferită de lege persoanei vătămate de a decide dacă sesizează sau nu organele competente în vederea tragerii la răspundere a făptuitorului. Principiul oficialităţii ce domină procesul penal este ştirbit şi prin posibilitatea pe care o are partea vătămată de a-şi retrage plângerea prealabilă sau de a se împăca cu făptuitorul.

Potrivit art.131 alin.2 Cod penal, retragerea plângerii prealabile înlătură răspunderea penală, situaţie care constituie, conform art.10 alin.1 lit. h Cod procedură penală, o cauză de stingere a acţiunii penale.

Având în vedere manifestarea de voinţă a părţii vătămate de a-şi retrage plângerea penală prealabilă formulată împotriva inculpatului P T, exprimată cu ocazia audierii nemijlocite a acesteia la termenul de judecată din data de 20 martie 2013, instanţa va dispune încetarea procesului penal început faţă de inculpat, în baza art. 11 pct. 2 lit. b Cod procedură penală, raportat la art.10 alin.1 lit. h Cod procedură penală cu privire la infracţiunea de viol prevăzută de art.197, alin.1 Cod penal săvârşită de inculpat.

În ceea ce priveşte infracţiunea de violare de domiciliu pentru care a fost trimis în judecată inculpatul, instanţa reţine că fapta inculpatului P T de a pătrunde fără drept, pe timp de noapte, în data de 1 ianuarie 2013, în locuinţa părţii vătămate O M şi de a refuza să părăsească această locuinţă la cererea expresă a părţii vătămate, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de violare de domiciliu, faptă prevăzută şi pedepsită de art.192, alin.2 Cod penal.

La stabilirea pedepsei ce urmează a fi aplicată inculpatului pentru săvârşirea acestei fapte, instanţa va avea în vedere prevederile art.3201 alin.7 Cod procedură penală, astfel că va aplica pedeapsa pentru infracţiunea săvârşită de inculpat după stabilirea limitelor reduse conform textului legal menţionat, respectiv între limitele de 2 ani şi 6 ani şi 8 luni.

La individualizarea şi dozarea pedepsei ce urmează a fi aplicate inculpatului, instanţa va ţine seama de criteriile generale prevăzute de art.72 Cod penal, referitoare la limitele de pedeapsă fixate de lege pentru infracţiunea săvârşită (limite diminuate conform prevederilor art.3201 alin.7 Cod procedură penală), la gradul de pericol social al faptei săvârşite, la persoana inculpatului şi la împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.

Astfel, se reţine că, potrivit extrasului de cazier judiciar, inculpatul este la primul conflict cu legea penală.

Pentru săvârşirea infracţiunii de violare de domiciliu prevăzută de art.192, alin.2 Cod penal, aplicând prevederile art.3201 alin.7 Cod procedură penală şi ţinând cont de împrejurările săvârşirii faptei (inculpatul se afla în stare de ebrietate şi a urmărit să o determine pe partea vătămată să întreţină raporturi sexuale cu el) şi de persoana inculpatului, care este cunoscut fără antecedente penale, instanţa îi va aplica inculpatului pedeapsa de 3 ani închisoare.

Având în vedere valoarea atitudinea de recunoaştere a săvârşirii faptei de către inculpat şi regretul manifestat de acesta în legătură cu fapta săvârşită, precum şi întrunirea condiţiilor prevăzute de art.861 Cod penal, instanţa consideră că scopul pedepsei poate fi atins şi prin executarea pedepsei sub supraveghere de către inculpat.

Astfel, în temeiul art.861 şi art.862 Cod penal va dispune suspendarea sub supraveghere a pedepsei aplicate de 3 ani închisoare, pe durata unui termen de încercare de 5 ani.

În temeiul art.863 alin.1 Cod penal, pe durata termenului de încercare, inculpatul va trebui să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

•Să se prezinte, periodic, potrivit datelor care se vor fixa, la Serviciului de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Mureş;

•Să anunţe acest Serviciu, în prealabil, despre orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea;

•Să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;

•Să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existenţă.

Instanţa va desemna Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Mureş pentru supravegherea executării măsurilor şi obligaţiilor instituite în sarcina inculpatului.

Atrage atenţia inculpatului asupra prevederilor art.864, alin.1 şi 2 Cod penal coroborate cu prevederile art.83 Cod penal, privind revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei în cazul în care inculpatul va săvârşi din nou o infracţiune în cursul termenului de încercare de 5 ani.

În temeiul şi în condiţiile art.71 alin. 2 Cod penal, instanţa va interzice inculpatului drepturile prevăzute de art.64 alin.1 lit. a, teza a-II-a şi lit.b Cod penal pe perioada suspendării sub supraveghere a executării pedepsei principale.

Conform art.71 alin.5 Cod penal, va constata suspendată executarea pedepsei accesorii pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei.

În temeiul art.88 Cod penal, având în vedere faptul că inculpatul a fost reţinut în data de 1 ianuarie 2013, iar prin Încheierea penală nr.1/CC/02.01.2013, Judecătoria Reghin a dispus arestarea preventivă a inculpatului pe o perioadă de 29 de zile, iar în cursul cercetării judecătoreşti, instanţa a menţinut măsura arestului preventiv luată faţă de inculpat, acesta fiind în prezent în stare de arest, instanţa va computa din durata pedepsei aplicate inculpatului durata reţinerii şi a arestării preventive, respectiv timpul scurs între ziua de 1 ianuarie 2013 şi până la data punerii în libertate a inculpatului.

În consecinţă, instanţa va dispune punerea de îndată în libertate a inculpatului P T, dacă acesta nu se află sub efectul vreunui alt mandat de executare.

Având în vedere faptul că potrivit dovezii seria H nr.0092956/16.01.2013 şi raportului din data de 16.01.2013, organele de poliţie au ridicat de la partea vătămată şi a introdus în camera de corpuri delicte mai multe bunuri, instanţa, în temeiul art.357, alin.2, lit.e şi al art.169 Cod procedură penală, va dispune restituirea către partea vătămată O M a următoarelor bunuri aparţinând acesteia şi reţinute în cursul urmăririi penale: capot de culoare maro închis, cu imprimeu de culoare maro deschis; tricou de culoare albă cu imprimeuri de culoare închisă în zona gâtului; un cuţit de bucătărie cu prăsele de culoare maro şi un cuţit de bucătărie cu prăsele de culoare neagră.

Potrivit art.191 alin.1 Cod procedură penală, în caz de condamnare, inculpatul este obligat la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.

Cum inculpatul a fost condamnat prin prezenta sentinţă, în baza art.192 alin.2 Cod procedură penală, instanţa va obliga inculpatul la plata sumei de 1.300 lei, din care suma de 800 lei provine din faza de urmărire penală, iar suma de 500 lei reprezintă cheltuieli în faza de judecată (din care 200 lei onorariu apărător din oficiu). Suma de 600 lei, reprezentând onorariile apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru faza de urmărire penală şi faza de judecată va fi avansată din fondurile Ministerului Justiţiei.

Domenii speta

Spete similare