Obligaţia de a face

La termenul de azi fiind amânată pronunţarea de la judecarea cauzei civile privind pe reclamanţii H. G., reclamant H. M. în contradictoriu cu pârâta B. M., având ca obiect obligaţie de a face.

Dezbaterile asupra fondului cauzei  au avut loc în şedinţa publică din data de 03.12.2015, fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta  hotărâre, când instanţa, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea pentru data de 10.12.2015 şi pentru data de 17.12.2015, când în aceeaşi compunere, a deliberat şi pronunţat următoarea sentinţă.

INSTANŢA

Asupra cauzei de faţă ;

Constată că sub numărul xxxx s-a înregistrat la această instanţă acţiunea civilă formulată de reclamanţii H. G. şi H. M. ambii cu domiciliul în XXXXX în contradictoriu cu pârâta B. M. cu domiciliul în com. XXXX solicitând instanţei, ca prin sentinţa ce se va pronunţa;

Să fie obligată pârâta să-şi exprime acordul pentru efectuarea de către reclamanţii a lucrărilor de renovare, consolidare construcţie adaos şi modificare acoperiş la imobilul situat administrativ în XXXX şi înscris în XXX, nr.top. XXX, XXX, iar în caz de refuz hotărârea să ţină loc de acord; cu obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată în caz de opoziţie.

În motivarea acţiunii se arată că reclamanţii sunt proprietarii imobilului situat administrativ în XXXX, şi înscris în XXXX, nr.top. XXX, XXX, imobil aflat în vecinătatea imobilului proprietatea pârâtei. La imobilul proprietatea lor au efectuat lucrări de renovare, consolidare a construcţiei, adaos şi modificarea acoperişului. Pe toată durata efectuării lucrărilor pârâta nu a formulat nicio opoziţie, a permis accesul în curtea sa pentru a efectua lucrările care necesitau investiţii din curtea acesteia. După finalizarea lucrărilor au aflat că fiica pârâtei a formulat o sesizare la Primăria Orlat prin care a reclamat faptul că au construit fără autorizaţie. În urma acestei sesizări reclamanţii au efectuat demersuri la primărie de unde au obţinut certificatul de urbanism solicitându-le şi acordul pârâtei exprimat în formă autentică. Aceasta din urmă a refuzat să-şi dea acordul solicitărilor reclamanţilor.

Se apreciază că, refuzând fără o justificare legală să-şi exprime acordul pentru ca reclamanţii să intre în legalitate cu lucrările executate, se apreciază că pârâta îşi exercită dreptul subiectiv cu încălcarea principiului bunei credinţe, principiu care trebuie să stea la baza tuturor drepturilor subiective civile. Neexprimarea acordului fără o justificare legală constituie o exercitare abuzivă a dreptului d e proprietate, cu încălcarea prevederilor art 15 din NCCiv.

În drept  se invocă prevederile art. 15, NCC şi art. 453 al.1 NCPC.

În probaţiune s-a solicitat interogatoriul pârâtei, audierea martorilor F E, R D, extras CF, notificare, certificat de urbanism, şi s-a solicitat efectuarea unui raport de expertiză judiciară în construcţii.

Acţiunea s-a timbrat în mod legal.

Pârâta a depus întâmpinare în mod legal, conform cerinţelor art. 205 rap la art. 201 Cpr civ., prin care solicită respingerea acţiunii introductive de instanţă ca netemeinică şi nelegală, cu obligarea reclamanţilor la plata cheltuielilor de judecată.

Se arată că imobilul reclamantei pentru modificarea căruia  se solicită acordul pârâtei, se învecinează cu al acesteia. Se arată că lucrările de renovare, consolidare adaos şi modificare a acoperişului s-au efectuat fără ca reclamanţii să deţină autorizaţie valabilă şi doar ca urmare a sesizării pârâtei, au fost somaţi să intre în legalitate, însă până nici în acest moment, reclamanţii nu au obţinut autorizaţia de construire.  Se susţine de către pârâtă că noua construcţie nu respectă limitele legale a distanţei faţă de graniţă, în conformitate cu prevederile art 612NCCiv, respectiv la 60 cm.  Se apreciază că singurele excepţii de la această regulă sunt prevederile legale contrare legii sau ale regulamentului d e urbanism sau acordul părţilor exprimat printr-un înscris autentic. Ori în cauză, pârâta afirmă că nu ne aflăm în niciuna din excepţiile instituite. 

Se mai susţine că nerespectând distanţa minimă de construire, reclamanţii îi îngrădesc accesul pentru efectuarea reparaţiilor la propriul imobil. Totodată pârâta arată că noile modificări nu respectă prevederile art 615 NCciv referitoare la distanţa minimă pentru ferestrele de vedere. 

Un alt motiv invocat de pârâtă este cel referitor la faptul că imobilul construit nu respectă prevederile art 611 NCciv potrivit căruia proprietarul este obligat să îşi facă streaşina casei sale astfel încât apele provenind de la ploi să nu se scurgă pe fondul proprietarului vecin, în speţă datorită modalităţii defectuoase de construcţie, apele pluviale de pe casa reclamanţilor se scurg doar în curtea pârâtei, afectând fundaţia casei sale. 

Se apreciază de către pârâtă că nu este de rea credinţă

În drept invocă disp. art. 205 NCPC, art. 611, art. 612, art. 615 NCC lg. 51/1991. În probaţiune solicită proba cu înscrisuri, interogatoriul reclamanților, cercetare la faţa locului, proba testimonială, expertiză judiciară.

Prin răspunsul la întâmpinare, se solicită de către reclamanţi că se impune a fi respinse apărările pârâtei, întrucât în primul rând nu ne aflăm în situaţia unei construcţii noi, ci doar în prezenţa unor lucrări de renovare, consolidare adaos şi modificare a acoperişului. 

Se arată că potrivit obiceiului locului, construcţiile ce reprezintă gospodăriile părţilor, sunt construite pe linia de graniţă, nici construcţiile reclamanţilor şi nici ale pârâte (mai vechi dar şi mai noi)nefiind edificate la o distanţă de 60 cm d e linia de graniţă. Construcţia la care s-a efectuat lucrări d e consolidare a fost dintotdeauna pe această linie d e graniţă, dovadă în acest sens fiind posibilitatea pârâtei de a-şi edifica, direct pe zidul reclamanţilor, construcţii mai noi sau mai vechi, al căror acoperiş are ca sprijin zidul reclamanților.  Astfel,.  se apreciază că nu poate fi primită apărarea pârâtei conform căreia reclamanţii i-ar îngrădi accesul pentru efectuarea reparaţiilor la imobilul său, atâta timp cât situaţia nu este una nouă şi chiar construcţia pârâtei, edificată după a reclamanţilor nu respectă limita legală faţă de graniţă.

De asemenea se susţine că nu pot fi primite nici celelalte apărări, cum ar fi cele referitoare la ferestrele d e vedere întrucât aceste ferestre nu există, ,construcţia pârâtei fiind lipită de cea a pârâtei iar în privinţa celorlalte motive se arată că construcţiile sunt edificate pe aceleaşi aliniamente, zidul şi straşina sunt în aceeaşi poziţie şi după lucrările executate de reclamanţi, astfel încât nu se poate aprecia decât că în invocarea acestui motiv, pârâta manifestă rea credinţă.

În cauză s-au audiat martorii F. E., R. D., I. C. D. şi H. M., s-au luat interogatorii reclamanţilor, s-a efectuat un raport de expertiză în construcţii de către expert Russu Liana având ca principal obiectiv să se stabilească dacă lucrările efectuate la imobilul proprietatea reclamanţilor afectează imobilul proprietatea pârâtei, s-a efectuat o cercetare locală de către instanţă. 

Din actele şi lucrările dosarului instanţa reţine următoarele ;

Reclamanţii sunt proprietarii imobilului situat administrativ în xxxx, şi înscris în CF xxx, nr.top. xxx, xxx, imobil aflat în vecinătatea imobilului proprietatea pârâtei.

Potrivit declaraţiilor martorilor coroborat cu constatările instanţei prin cercetarea locală efectuată şi raportul de expertiză tehnică efectuat în cauză,  la imobilul proprietatea lor s-au efectuat lucrări de renovare, consolidare a construcţiei, adaos şi modificarea acoperişului. Aşa cum rezultă din mijloacele de probă arătate, reclamanţii au efectuat lucrări de refacere  a unei bucătării vechi şi a zidului de lemn vechi, care s-au făcut aproximativ pe amplasamentul vechi, cu excepţia bucătăriei unde conform expertizei s-a refăcut zidul de cărămidă la încăperea bucătărie, dar nu în totalitate pe acelaşi amplasament al zidului vechi, dimensiunea bucătăriei fiind de 6,61m şi nu de 3,90 m cât a celei vechi, însă aşa cum am precizat, această construcţie nu a depăşit linia de graniţă veche, aşa cum a fost construită anterior. De asemenea, s-a efectuat lucrări de înlocuire a zidului de lemn, la şopron cu zid de cărămidă executat pe amplasamentul zidului vechi la pereţii longitudinali, peretele ce desparte şopronul de bucătărie nu păstrează amplasamentul vechi, doar lungimea şopronului a fost redusă.  În privinţa acoperişului, s-a constatat că s-a refăcut acoperişul peste bucătărie şi şopron, noua construcţie având o înălţime mai mare decât cea veche, planşeul de lemn fiind montat la o diferenţă d e patru rânduri de cărămidă mai sus decât construcţia veche. Aşa cum a constatat şi instanţa şi cum rezultă din declaraţiile tuturor martorilor, acest lucru este vizibil prin diferenţa dintre planşeul nou şi vechea tencuială rămasă de peretele bucătăriei. 

Din declaraţiile martorilor, nu rezultă dacă părţile au discutat înainte ca reclamanţii să efectueze aceste lucrări,  cert este că acestea au apărut odată cu înălţarea acoperişului  şi modificarea celui vechi.  astfel încât apele pluviale de pe acoperişul reclamanţilor se scurg pe imobilul proprietatea pârâtei, aceştia neavând montate scocuri.  Toţi martorii au declarat că anterior efectuării acestor modificări la acoperiş, acoperişul reclamanţilor era în aceiaşi linie cu cel al pârâtei, astfel încât apele pluviale se scurgeau prin scocurile pârâtei.  De asemenea, martorii arată că urmare a intervenirii acestor discuţii între părţi şi reclamanţii au solicitat pârâtei să îşi desfiinţeze construcţiile acesteia existente pe zidul  reclamanţilor, respectiv un cuptor şi un cazan de apă, construcţii existente, conform relatărilor pârâtei şi a martorilor de pe timpul când trăiau antecesorii reclamanţilor, între aceştia şi pârâtă neintervenind neînţelegeri. 

Deşi s-a susţinut de pârâtă că între casa reclamanţilor şi a pârâtei există un spaţiu de aproximativ 30 de cm unde se susţine că se scurge apa şi zăpada, urmare a acestora, i se degradează zidul pârâtei, instanţa nu a putut decât să constate existenţa acelui spaţiu, fără să poată observa şi alte degradări aduse zidului.  De asemenea nu s-a putut constata nici existenţa unei ferestre între cele două case ale părţilor, doar după susţinerile pârâtei şi ale membrilor familiei acesteia, deşi reclamanţii nu au vizibilitate spre imobilul pârâtei, acest lucru face ca aceştia să aibă o acustică mai bună  spre imobilul pârâtei.

După finalizarea lucrărilor,reclamanţii în urma  sesizării formulată de pârâtă,  au efectuat demersuri la primărie de unde au obţinut iniţial certificatul de urbanism  dar în cele din urmă li s-a solicitat şi  acordul pârâtei exprimat în formă autentică, aceasta din urmă refuzând să-şi dea acordul. 

Conform suplimentului la expertiză efectuat de către expert RL, imobilul proprietatea pârâtei, este afectat nu de construcţia în totalitate ci numai de acoperişul executat de reclamanţi, după modelul acoperişului vechi, care prin dimensiuni depăşeşte limita de proprietate şi nu permite colectarea apelor pluviale în incinta proprie.  Modificarea prin autorizaţie a streşinii reclamanţilor –prin retragerea streşinii în limita proprietăţii şi colectarea apelor în incinta proprie vor aduce întreaga construcţie în limitele legale.

Potrivit art 14 din NCCiv, orice persoană fizică sau juridică trebuie să îşi exercite drepturile şi să îşi exercite obligaţiile civile cu bună credinţă, în acord cu ordinea publică şi bunele moravuri.  Buna credinţă se prezumă până la proba contrară. 

Conform art 15 NCCiv nici un drept nu poate fi exercitat în scopul de a vătăma sau păgubi pe altul ori într-un mod excesiv şi nerezonabil, contrar bunei –credinţe.

Esenţial pentru soluţionarea cauzei este de a se constata dacă refuzul pârâtei  de a-şi da consimţământul pentru efectuarea de către reclamanţi a lucrărilor, este abuziv sau nu.

Faţă de concluziile expertizei constatăm că este justificată poziţia pârâtei de a condiţiona acceptul ei,  de efectuarea retragerii streşinii la limita proprietăţii şi colectarea apelor pluviale în incintă proprie  ,  şi nu încalcă prev. art. 14 şi 15 din NCCiv

 Astfel fiind,pârâta apreciem că  nu îşi exercită abuziv dreptul subiectiv, nu încalcă principiul bunei-credinţe, dimpotrivă, ea  îşi exercită dreptul de a-şi apăra proprietatea.

Dreptul de proprietate asupra acoperişului îndreptăţeşte pe titulari la realizarea deplină a prerogativelor proprietăţii, dar nu cu încălcarea dreptului  proprietarilor vecini.

Împrejurarea că şi pârâta are construcții lipite de zidul reclamanţilor nu face obiectul prezentei acţiuni iar împrejurarea că şi pârâta şi-a efectuat lucrări de reamenajare a acoperişului de pe construcţiile anexă, respectiv cuptor, cazan efectuate pe zidul reclamanților, nu afectează în vreun fel imobilul reclamanţilor. 

Faţă de aceste împrejurări, apreciind că pârâta nu îşi exercită în mod abuziv dreptul subiectiv, în temeiul art 14, 15 NCciv va dispune respingerea acţiunii formulată de reclamanţi.

În temeiul art 453 Cpr civ va oblig reclamanţii să plătească pârâtei suma de 1500 de lei cu titlu de cheltuieli d e judecată constând în onorariul de avocat, justificat prin chitanţa de la dosar.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Respinge acţiunea civilă formulată de reclamanţii H. G. şi H. M. ambii cu domiciliul în xxxx  în contradictoriu cu pârâta B. M. cu domiciliul în com xxxx. 

Obligă reclamanţii să plătească pârâtei suma de 1500 de lei cu titlu de cheltuieli d e judecată.

Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare. 

Pronunţată în şedinţă publică, azi 17.12.2015.

Domenii speta

Spete similare