Nulitate act juridic

Sentinţă civilă 125 din 17.03.2016


Pe rol fiind judecarea cauzei civile privind pe reclamanta PCAD în contradictoriu cu pârâtul STATUL ROMÂN REPREZENTAT PRIN MINISTERUL FINANŢELOR, pârât STATUL ROMÂN REPREZENTAT PRIN DIRECŢIA FINANŢELOR PUBLICE JUDEŢENE, pârât PRIMĂRIA ORAŞULUI MS, pârât SC DA SA PRIN LICHIDATOR JUD. SC RA SPRL având ca obiect constatare nulitate act juridic

Dezbaterile asupra fondului cauzei  au avut loc în şedinţa publică din data de 03.03.2016, fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta  hotărâre, când instanţa, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea pentru data de 10.03.2016 şi pentru data de 17.03.2016, când în aceeaşi compunere, a deliberat şi pronunţat următoarea sentinţă.

INSTANŢA

Constată că sub nr. dos. XXX a fost înregistrată acţiunea civilă formulată şi precizată de reclamanta Parohia Evanghelică C.A DX reprezentată prin Consistoriul Superior al Bisericii Evanghelice CA din România  în contradictoriu cu Statul Român reprezentat prin Ministerul Finanţelor Publice - Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Braşov prin Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice X Oraşul MS prin Primar, SC DA SA cu sediul în XXXX, citată prin lichidatorul judiciar SC RA SPRL din XXXX prin care s-a solicitat ca prin sentinţa ce se va pronunţa, după administrarea probatoriului, să se dispună:

-să se constatate nulitatea actului de expropriere, decizia nr.XXX mai 1945 a comisiei locale de expropriere în ce priveşte imobilul de natura lăcaş de cult înscris în CF XX Dobârca cu nr. top,XX

-să se dispună refacerea cărţii funciare nr. XXX Dobârca dispărută şi rectificarea înscrierilor efectuat în baza deciziei menţionate în CF XX şi XXX Dobârca în sensul reînscrierii dreptului de proprietate asupra imobilelor pe numele fostului proprietar Parohia Evanghelică CA- D

În fapt, imobilul înscris în cartea funciară de natura biserică înscris în CF XX Dobârca cu top.XX a aparţinut Parohiei Evanghelice CA. D încă de la identificare.

După apariţia Legii 187/23.03.1945 pentru înfăptuirea Reformei agrare, în baza deciziunii nr. XXX a comisiei locale de expropriere, acest imobil împreună cu altele a fost preluat cu titlu de expropriere şi intabulat ca atare în favoarea Statului Român în cartea funciară nr. XX Dobârca.  Această carte funciară s-a pierdut nemaifiind găsită la BCPI Săliște potrivit adresei nr.XXX.

Exproprierea efectuata în anul 1945 a fost în mod eronat extinsa şi asupra acestui imobil, având în vedere că, Legea nr. 187/1945 privind reforma agrară a prevăzut exproprierea pământurilor, a proprietăţilor agrare de orice fel nicidecum  a lăcaşelor de cult.

Se apreciază că, exproprierea acestui lăcaş de cult este lovită de nulitate nefăcând obiectul legii de expropriere. Legea 187/1945 prevedea expres in cuprinsul art.3 pământurile, proprietăţile agrare şi bunurile agricole ce urmau fi expropriate.

În prezent ca şi în trecut, lăcaşul de cult este folosit de către comunitatea evanghelică din D, exproprierea de fapt a nu a avut loc niciodată.

Astfel decizia nr. XXX a comisiei locale de expropriere constituie act nevalabil de expropriere, lovit de nulitate absolută, în ce priveşte acest imobil iar situaţia de carte funciară nu a fost şi nu este în concordanţă cu situaţia reală actuală a imobilului.

În drept îşi întemeiază cererea pe prevederile : art.907, 908 alineat 1 pct.4 Cod civil, art.194 Cod procedură civilă, art.3 din Legea 187/1945.

În probaţiune invocă proba cu înscrisule anexate : copie a cărţii funciare XX Dobarca, copie adresa nr. XXX a BCPI Săliște, copie adresa nr. XXX din 17.03.1948 emisă de Ministerul Agriculturii şi Domeniilor şi proba testimonială.

Pârâta PRIMĂRIA ORAŞULUI MS formulează întâmpinare (fila 18), care arătă faptul că, în principiu, nu se opune acţiunii formulate, sens în care solicită să nu fie obligată la plata cheltuielilor de judecată.

Se solicită să se ia act,  pentru ca acţiunea să fie admisă, este necesară o precizare de acţiune din partea reclamantei, care să cuprindă cel puţin următoarele:

-Primăria MS nu are personalitate juridică. Firesc este a se cita Oraşul MS - prin Primar;

Prin acţiunea introductivă se face referire atât la numărul topografic XX ( petítul nr. 1), cât şi la top. XX ( în considerente), cât şi la top XX( în adresa către O.C.P.I.) - Precizarea ar trebui să identifice foarte clar despre care număr top este vorba. Dacă numărul topografic identificat este cel pe care se află Biserica Evanghelică, nu se opunem. Dacă este şcoala, se opune acţiunii. Cum în probaţiune nu s-a făcut referire la efectuarea vreunei expertize topografice, nu se poate proba acţiunea. Mai mult, fără identificare topo nu poate fi refăcută foaia funciară.

Pârâtul Statul Român Reprezentat prin Administraţia Finanţelor Publice Judeţene Sibiu a formulat întâmpinare (fila 24-26) prin care solicită respingerea acţiunii promovate de reclamanta Parohie Evanghelică CA D, ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă, acţiunea fiind inadmisibilă, tardiv introdusă, nedovedită, netemeinică şi nelegală.

In fapt: reclamanta a solicitat în contradictoriu cu Statul Roman prin Ministerul Finanţelor Publice, să se constate nulitatea deciziei nr. XX a Comisiei de expropriere în ceea ce priveşte imobilul de natura lăcaș de cult înscris in CF XX Dobârca, cu nr top XX, sa se dispună rectificarea CF în sensul reînscrierii dreptului de proprietate asupra imobilelor pe numele fostului proprietar respectiv reclamanta, dar apreciem că această acţiune este tardiv formulată şi inadmisibilă.

Se apreciază  în primul rând ca aceasta acţiune este tardivă faţă de dispoziţiile Legii nr.30 din 8 februarie 2001 (republicată) privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989), publicat în M. Of. nr. 798 din 2 septembrie 2005, prin care s-a stabilit un termen limita pană la care trebuia să se solicite retrocedarea bunurilor imobile care au fost preluate abuziv, ori dacă nu s-a respectat un asemenea termen, acţiunea de faţă este tardivă şi se impune a fi respinsă.

Apoi se impune respingerea acţiunii ca inadmisibilă având în vedere că legiuitorul a înțeles să reglementeze expres şi situaţia invocată de reclamantă, prin emiterea O.U.G nr. 94 din 29 iunie 2000 (republicata), privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România, publicat în: <LLNK 32005 7970 47>M.Of. nr. 797 din 1 septembrie 2005.

Reclamanta promovează acţiunea în constatare la data de 17.02.2015, acţiune pe care o consideră tardiv formulată.

Conform dispoziţiilor art. 2517 Cod civil (fost art. 1, art. 3 şi art. 9 din Decretul nr. 167/1958 - "privitor la prescripţia extinctivă"). Dreptul la acţiune se stinge prin prescripţie şi începe să curgă la data când persoana păgubită a cunoscut sau trebuia să cunoască paguba şi persoana care răspunde de ea,

În speţă, termenul de prescripție a început să curgă la data la care a încetat cauza, motivul, care ia împiedicat să conteste măsura considerată de către aceştia ca fiind ilegală, această dată fiind 22.12.1989.

în drept: invocă dispoziţiile Legii nr. 10/2001, OUG nr.94/2000, art. 223 Cod civil, art.223 alia 3, art. 411 alin 1 pct. 2 Cod procedura civilă.

La data de 19.03.2015 reclamanta a formulat o precizare de acţiune prin care solicită:

- să se constate nulitatea actului de expropriere, decizia nr. 196/20 mai 1945 a comisiei locale de expropriere, în ce priveşte imobilul de natura lăcaş de cult înscris în CF XX_Dobârca_cu nr. top.XX: Eventuale alte numere topografice s-au strecurat: din eroare în acţiune sau documentele anexate;

- să se dispună refacerea cerţii funciare nr. XX Dobârca, dispărută, în baza probelor administrate;

- să se dispună rectificarea înscrierilor efectuate în CF XX şi CF XXX Dobârca, în baza deciziei de expropriere menționate în sensul reînscrierii dreptului de proprietare asupra imobilelor pe numele proprietarului, Parohia Evanghelică CA D,

Considerentele acţiunii sunt menţionate în acţiunea introductivă.

Prin răspunsul la întâmpinare formulat de către reclamantă la data de 30.03.2015, arată că în condiţiile în care cela două acte normative nu sunt aplicabile imobilului din cauza, nici prezenta cerere nu poate fi considerată ca tardiv introdusă prin nerespectarea termenelor stipulate de acestea, termenele prevăzute în lege nefiindu-i aplicabile.

Tardivitatea acţiunii este motivată de pârât şi prin depăşirea termenului de prescripţie prevăzut de Codul civil.

Or, aşa cum a arătat, nulitatea actului de expropriere este una absolută, datorată încălcării normelor legale în vigoare la data exproprierii. Acțiunea în nulitate absolută este imprescriptibilă. În aceste condiţii nu este întemeiată excepţia prescripţiei nici a tardivităţii acţiunii noastre.

În ceea ce priveşte inadmisibilitatea acţiunii motivată pe principiul specialia generalibus derogat, a arătat că  atât Legea 10/2001 cât şi OUG nr.94/2000 nu sunt aplicabile în speţă, situaţie în care este aplicabil dreptul comun în materie - în consecinţă, fiind singura acţiune posibilă în contextul legislaţiei actuale, acţiunea fiind admisibilă şi întemeiată.

În drept invocă prevederile art.201 alineat 1 i art.2502 alineat 2 pct. 2 din Cod proc. Civilă, art. 8 alineat 2 din legea 10/2001, art. l alineat 1 şi 2 din OUG nr.94/2000.

La data de 07.05.2015, reclamanta a formulat o precizare de acţiune prin care solicită:

- să se constate nulitatea actului de expropriere, decizia nr. 196/20 mai 1945 a comisiei locale de expropriere, în ce priveşte imobilul înscris în CF XX_Dobârca_cu nr. top.XXX de natură biserică şi curte:

- să se dispună refacerea cerţii funciare nr. XX Dobârca, dispărută, în baza probelor administrate;

- să se dispună rectificarea înscrierilor efectuate în CF XX şi CF XXX Dobârca, în baza deciziei de expropriere menționate în sensul reînscrierii dreptului de proprietare asupra imobilelor pe numele proprietarului, Parohia Evanghelică CA D

- să se dispună rectificarea suprafeţei imobilului din cartea funciară nr. CF XX şi CF XXDobârca, prin înscrierea suprafeţei reale de 7957 mp, măsuraţi pe teren, conform raportului de expertiză efectuat de SC TC SRL.

Considerentele acţiunii sunt menţionate în acţiunea introductivă.

În probaţiune depune la dosarul cauzei raportul de expertiză topografică, efectuat în cauză.

 La data de 04.06.2016 reclamanta a formulat o nouă precizare de acţiune prin care arată că prin petitul 4 din precizarea de acţiune depusă la dosar la data de 07.05.2015  a solicitat rectificarea suprafeţei imobilului din cartea funciara nr. XX şi XX Debarca prin înscrierea suprafeţei reale de teren conform raportului de expertiza executat de SC TC SRL, sens în care arată că înţelege să cheme în judecată, în cauză, în calitate de pârâtă a SC DA SA cu sediul în XXX, având CIF: XX, nr, XXX.

Pârâta SC DA SA care a fost citată  prin lichidator judiciar SC RA SPRL nu a formulat întâmpinare.

Prin încheierea de şedinţă din data de 10.09.2015 instanţa a dispus respingerea excepţiilor invocate d e pârâtul Ministerul Finanţelor Publice, referitoare la inadmisibilitatea acţiunii, tardivitatea şi lipsa calităţii procesual active a reclamantei

. Faţă de natura dirimantă a excepţiilor enunţate mai sus, instanţa, în conformitate cu dispoziţiile art. 248 CPC; le va analiza anterior intrării în cercetarea fondului.

Excepţia prescripţiei dreptului la acţiune este  neîntemeiată, deoarece prevederile art. 6 alin. 3 şi 4 din OUG nr. 184/2002, de modificare şi completare a OUG nr. 94/2000 potrivit cărora „prin derogare de la dreptul comun, indiferent de cauza de nulitate, dreptul la acţiune se prescrie in termen de 6 luni de la data intrării in vigoare a prezentei ordonanţe de urgenta. Pentru soluţionarea acestor cauze instanţele judecătoreşti competente vor avea in vedere dispoziţiile art. 46 alin. (1), (2) si (4) din Legea nr. 10/2001, cu modificările si completările ulterioare” nu sunt incidente în speţă, ele vizând strict imobilele prevăzute de OG nr. 94/2000, respectiv „imobilele care au aparţinut cultelor religioase din România si au fost preluate in mod abuziv, cu sau fără titlu, de statul roman, de organizaţiile cooperatiste sau de orice alte persoane juridice in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, altele decât lăcaşele de cult, aflate in proprietatea statului, a unei persoane juridice de drept public sau in patrimoniul unei persoane juridice”. Fiind vorba de un termen de prescripţie, domeniul lui de reglementare nu poate fi extins prin analogie şi asupra altor acţiuni sau bunuri care nu sunt expres prevăzute de norma juridică invocată, astfel că el nu îşi găseşte aplicabilitate în speţă.

În privinţa excepţiei de inadmisibilitate a acţiunii, apreciem şi aceasta este neîntemeiată,  acţiunea este admisibilă, fiind o acţiune în rectificare de carte funciar ădar şi constatarea nulităţii unui,  ce nu are ca temei de drept Legea nr. 10/2001 şi drept urmare nu era obligatorie parcurgerea procedurii administrative prevăzută numai de legea specială,cele două acte normative invocate d e pârât, respectiv legea 10/2001 şi OUG 94/2000, nu sunt aplicabile în cauză

În ceea ce priveşte excepţia  lipsei calităţii procesuale active a reclamantei Parohia Evanghelică C.A.D,  instanţa reţine următoarele:

Calitatea procesuală, considerată ca o condiţie pentru ca o persoană să poată participa la proces, dar distinctă de dreptul substanţial supus judecăţii, presupune justificarea dreptului sau obligaţiei unei persoane de a participa ca parte în procesul civil..

Potrivit actelor depuse la dosar de reclamantă şi emise de Consistoriul Superior al Bisericii Evanghelice CA din România, Parohia Evanghelică CA din D nu a fost desfiinţată, constituind o parohie din diaspora conform art 25 din Statutul Bisericii. Aceasta constituie o persoană juridică potrivit art 28 din D177/1948 privind regimul general al cultelor, art 8 alin 2 din Legea 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor şi a art 13 din Statutul Bisericii aprobat prin Decretul MAN nr 627/1949 şi a art 7 alin 2 din Statutul Bisericii aprobat prin HG 898/2008.

Faţă de împrejurarea că, potrivit foii funciare, imobilul identificat cu nr top 456,457 de natură biserică şi curte se regăseşte în cartea funciară nr XX Dobârca, fiind înscris ca proprietar Comunitatea bisericească de confesiune augustană din D, apreciem că excepţia invocată de pârât este neîntemeiată.

Din actele şi lucrările dosarului instanţa reţine următoarele;

Potrivit evidenţelor de carte funciară vechi, in extenso  şi a documentelor existente în arhiva Consistoriului Superior al Bisericii Evanghelice CA,  imobilul înscris în cartea funciară de natura biserică înscris în CF XX Dobârca cu top.XX  a aparţinut Parohiei Evanghelice CA. D încă de la identificare. Aşa cum rezultă din lista de inventariere depusă(f98),lăcaşul de cult a fost construit între secolele 13-15 de către comunitatea evanghelică din localitate, fiind cuprinsă şi pe lista monumentelor istorice, publicată în anul 2005, fiind evidenţiat acest monument că aparţine Bisericii Evanghelice CA D.

După apariţia Legii 187/23.03.1945 pentru înfăptuirea Reformei agrare, în baza deciziunii nr. 196/20 mai 1945 a comisiei locale de expropriere, acest imobil împreună cu altele a fost preluat cu titlu de expropriere şi intabulat ca atare în favoarea Statului Român în cartea funciară nr. XX Dobârca, CF XX Dobârca se sistează iar imobilele se înscriu în CF XX Dobârca. Această carte funciară s-a pierdut nemaifiind găsită la BCPI Săliște potrivit adresei nr.11403/16.10.2012.

Potrivit adresei nr 15/C din 09.02.2016 emisă de OCPI Sibiu, foaia funciară privind imobilul identificat cu nr top XX  Dobârca din CF XX Dobârca, din motive necunoscute, nu a fost găsită în arhiva OCPI. Potrivit art 245-247 din Ordinul 700/2014 se poate solicita reconstituirea cărţii funciare.

La solicitarea Bisericii Regnicolare Evanghelice C.A. din România, la data de 17.03.1948 Ministerul Agriculturii și Domeniilor a comunicat că nu au trecut în proprietatea statului în baza Legii Reformei agrare casele parohiale, locașurile de rugăciune și cimitirele, iar dacă din eroare s-au produs asemenea fapte, să fie retrocedate aceste bunuri deși aceste erau exceptate de la expropriere conform art. 6 alin. 2 pct. 4 și 7 din Decretul 3610/1921.

Potrivit raportului de expertiză efectuat în cauză s-a identificat imobilul în litigiu imobilele cu nr top 456, 457 se află situat în centrul localităţii Dobârca şi au o suprafaţă de 7957mpşi se învecinează pe două laturi cu SC DA SA iar pe celelalte laturi cu oraşul Miercurea Sibiului, respectiv drumurile comunale. Imobilul constituie un ansamblu alcătuit din biserică, incintă fortificată cu turnuri şi acces fortificat.

Potrivit declaraţiei martorei SR, de la construirea lăcaşului de cult, atât anterior exproprierii cât şi ulterior, acesta a fost folosit de către comunitatea evanghelică din localitate, membrii comunităţii considerând-o proprietatea lor,însă datorită plecării masive a persoanelor de etnie germană, care aparţineau acestui cult religios, din localitate rămânând doar patru cetăţeni din această confesiune,biserica nu a mai fost folosită, aflându-se în prezent într-o stare de degradare avansată.

Dar concluzionând, din declaraţia martorei coroborată cu actele şi documentele ce evidenţiază apartenența acestui locaş de cult la comunitatea evanghelică, biserica nu a iesit niciodată din folosinţa acestui cult religios, lăcaşul de cult nu a fost revendicat de nimeni şi deşi înscrierea în cartea funciară s-a făcut pe Statul Român în baza deciziei de expropriere, acesta nu a folosit imobilul, nu i-a schimbat destinaţia.

Faţă de actele dosarului  instanţa constată că acţiunea formulată şi precizată este întemeiată pentru următoarele considerente;

Apreciem că exproprierea efectuata în anul 1945 a fost în mod eronat extinsa şi asupra acestui imobil, având în vedere că, Legea nr. 187/1945 privind reforma agrară a prevăzut exproprierea pământurilor, a proprietăţilor agrare de orice fel nicidecum  a lăcaşelor de cult, exproprierea acestui lăcaş de cult este lovită de nulitate nefăcând obiectul legii de expropriere. Legea 187/1945 prevedea expres in cuprinsul art.3 pământurile, proprietăţile agrare şi bunurile agricole ce urmau fi expropriate.

În prezent ca şi în trecut, lăcaşul de cult este folosit de către comunitatea evanghelică din Dobârca, exproprierea de fapt a nu a avut loc niciodată.

Astfel decizia nr. 196/20 mai 1945 a comisiei locale de expropriere constituie act nevalabil de expropriere, lovit de nulitate absolută, în ce priveşte acest imobil iar situaţia de carte funciară nu a fost şi nu este în concordanţă cu situaţia reală actuală a imobilului.

În legătură cu valabilitatea titlului constituit în favoarea Statului Român asupra imobilului în litigiu  reţinem că prevederile legii 187/1945 contraveneau Constituţiei României în vigoare la momentul trecerii abuzive a imobilului în proprietatea statului, iar bunul în litigiu a aparţinut unui cult religios şi era destinat comunităţii evanghelice din D,  astfel că, în conformitate cu dispoziţiile legale menţionate el nu putea să fie preluat de stat. De altfel şi legile ulteriore,exemplu Decretul nr. 358/1948, excepta de la trecerea în proprietatea statului bunurile parohiilor, deci şi lăcaşurile de cult, deși acestea erau exceptate de la expropriere conform art. 6 alin. 2 pct. 4 și 7 din Decretul 3610/1921. Fiind vorba de o încălcare a ordinii constituţionale şi implicit a ordinii juridice interne, evident şi actele subsecvente acestei legi sunt nule lipsite de efecte juridice.

 Așadar, față de legislația în vigoare la data notării "exproprierii"; se constată că nu a avut loc un transfer de proprietate, iar reclamanta nu a pierdut proprietatea asupra imobilelor în litigiu.

Potrivit adresei nr 15/C din 09.02.2016 emisă de OCPI Sibiu, foaia funciară privind imobilul identificat cu nr top XXX Dobârca din CF XX Dobârca, din motive necunoscute, nu a fost găsită în arhiva OCPI,  Potrivit art 245-247 din Ordinul 700/2014 se poate solicita reconstituirea cărţii funciare.

Faţă de aceste împrejurări,  faţă de extrasul Cf depus, faţă de actele doveditoare ale proprietăţii cu privire la acest imobil, al raportului de expertiză care identifică imobilul, instanţa în temeiul art 50 Lg.7/1996 R coroborat art 245-247 din Ordinul 700/2014 al OCPI se va dispune refacerea cărţii funciare nr 2980Dobârca nr top 456 biserică în suprafaţă de 7094mp şi nr top 457 curte în suprafaţă de 108mp pe numele Statului Român,carte funciară  transcrisă din CF 87Dobârca nr top 456,457.

De asemenea, faţă de textele de lege invocate, apreciind că preluarea acestor lăcaşe de cult a fost abuzivă, contrară Constituţiei şi legilor în vigoare la momentul preluării, instanţa va constata nulitatea deciziei de expropriere nr 196/20 mai 1945 a Comisiei Locale de Expropriere Dobârca jud Sibiu în ceea ce prieşte imobilul înscris în CF XX Dobârca nr top XX biserică şi curte.

Încheierea de CF nu reprezintă decât transpunerea în planul publicităţii imobiliare a realităţii conţinute de un act juridic care, dacă nu este contestat sau anulat, determină menţinerea validităţii încheierii de CF. Astfel, potrivit prevederilor art 30 alin 1 Legea 7/1996, dacă în cartea funciară s-a înscris un drept real, în condiţiile prezentei legi, în folosul unei persoane se prezumă că dreptul există în folosul ei, dacă a fost dobândit sau constitut cu bună credinţă, cât timp nu se dovedeşte contrariul Împotriva încheierilor de CF, apreciem că se poate folosi procedura rectificării, prev de art 33,34 DL115/1938 aplicabil întabulării Statului Român în speţă (având în vedere anul întabulării),  în prezent abrogat,conform căruia în situaţia în care în cuprinsul cărţii funciare nu corespunde în privinţa înscrierii cu situaţia juridică reală, se poate cere rectificarea sau, după caz modificarea acesteia. Conform art 34 din acelaşi act normativ, orice persoană interesată putea cere rectificarea înscrierilor din cartea funciară dacă printr-o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă s-a constatat că :1. înscrierea sau actul în temeiul căruia s-a efectuat înscrierea nu a fost valabil, 2.dreptul înscris a fost greşit calificat, 3.nu mai sunt întrunite condiţiile de existenţă a dreptului înscris sau au încetat efectele actului juridic în temeiul căruia s-a făcut înscrierea, 4.înscrierea din cartea funciară nu mai este în concordanţă cu situaţia reală actuală a imobilului.

Faţă de aceste prevederi, constatând că titlul în temeiul căruia a fost întabulat Statul Român asupra imobilului –locaş de cult, nu mai este valabil, faţă de considerentele anterioare expuse cu privire la nulitatea deciziei de expropriere, în temeiul prevederilor anterioare care îşi găsesc corespondent şi în noile prevederi ale art 908alin1CCiv se va dispune rectificarea înscrierilor efectuate în CF XX Dobârca nr top XX  respectiv CF XXnr top XX Dobârca în sensul radierii dreptului de proprietate al Statului Român şi reînscrierea dreptului d e proprietate asupra imobilelor mai sus identificate pe numele reclamantei PAROHIA EVANGHELICĂ C.A D

Disp. art. 555NC.civ. garantează proprietarului dreptul de a se bucura şi dispune de bunul său în mod exclusiv şi absolut în limitele stabilite de lege.

Potrivit dispoziţiilor art. 7 D.l. 115/1938, orice schimbare în întinderea unei parcele se va trece în temeiul schiţei topografice, orice modificare fiind înscrisă numai pe bază de acte.

Potrivit art 36 legea 7/1996 acţiunea în rectificare de carte funciară este admisibilă în situaţia în care  există neconcordanţă între înscrierea în cartea funciară şi situaţia actuală a imobilului. Din probe rezultă că reclamantul are în posesie o suprafaţă cu mult mai mare decât cea înscrisă în cartea funciară, este bine delimitat imobilul. Înscrierea din cartea funciară nemaifiind în concordanţă cu situaţia reală actuală a imobilului. Potrivit art 25 din Ordinul 634/2006 al directorului ANCPI, pentru imobilele împrejmuite dacă suprafaţa înscrisă în cf este mai mică cu mai mult de 5% decât suprafaţa existentă în realitate documentaţia la cartea funciară de respinge, rectificarea urmând să se facă prin act doveditor al dreptului de proprietate. Din interpretarea logico sistematică şi gramaticală a textelor, regula este că pentru imobile împrejmuite, dacă diferenţa este mai mare de 5%,singura modalitate de realizare a concordanţei între situaţia scriptică şi cea reală este procedura contencioasă, având ca obiect rectificare de suprafaţă, legea 7/1996 nelimitând procedura rectificării suprafeţei numai la aspecte ce ar afecta esenţa dreptului de proprietate, ci fiind incidentă această procedură şi în situaţia în care sunt vizate aspecte tehnice ale imobilelor, respectiv suprafaţa acestuia, câtă vreme întinderea suprafeţei nu este garantată conform art 22 din această lege.

Având în vedere că din raportul de expertiză efectuat în cauză şi necontestat de părţi a rezultat că suprafaţa întregului imobil este de 7957 mp, că graniţele acestuia nu au fost modificate în timp, că reclamanta nu a ocupat din suprafaţa imobilelor învecinate, este cunoscută în comunitate ca proprietară asupra întregii suprafeţe, considerând îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 36 din legea 7/1996 coroborat cu art 879 alin 2 NCciv  instanţa va admite şi capătul de cerere referitor la rectificarea suprafeţei imobilului şi va dispune rectificarea suprafeţei imobilelor înscrise în CF XXX Dobârca nr top XX biserică şi curte de la suprafaţa de 7202 mp la suprafaţa reală de 7957 mp, conform raportului de expertiză efectuat în cauză de  SC TC SRL.

Pe cale de consecinţă va dispune şi efectuarea cuvenitelor menţiuni privitoare la suprafaţă.

Faţă de împrejurarea că reclamanta nu a solicitat cheltuieli d e judecată, în temeiul art 453 Cpr civ acestea nu se vor acorda.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Respinge excepţia inadmisibilităţii acţiunii formulată de reclamanta PAROHIA EVANGHELICĂ C.A D reprezentată prin CONSISTORIUL SUPERIOR AL BISERICII EVANGHELICE CA DIN ROMÂNIA,  excepţie invocată de Statul Român reprezentat prin Ministerul Finanţelor Publice  - Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Braşov prin Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Sibiu.

Respinge excepţia tardivităţii formulării acţiunii  invocată de  Statul Român reprezentat prin Ministerul Finanţelor Publice  - Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Braşov prin Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Sibiu.

Respinge excepţia lipsei calităţii procesual active, excepţie invocată de Statul Român reprezentat prin Ministerul Finanţelor Publice  - Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Braşov prin Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Sibiu.

Admite acţiunea civilă formulată şi precizată de reclamanta PAROHIA EVANGHELICĂ C.A D reprezentată prin CONSISTORIUL SUPERIOR AL BISERICII EVANGHELICE CA DIN ROMÂNIA  în contradictoriu cu STATUL ROMÂN REPREZENTAT PRIN MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE  -DIRECŢIA GENERALĂ REGIONALĂ A FINANŢELOR PUBLICE BRAŞOV PRIN ADMINISTRAŢIA JUDEŢEANĂ A FINANŢELOR PUBLICE SIBIU, ORAŞUL MIERCUREA SIBIULUI PRIN PRIMAR, SC DA SA cu sediul în XXXXX, citată prin lichidatorul judiciar SC RA SPRL din XXX şi în consecinţă;

Dispune refacerea cărţii funciare nr XXX Dobârca nr top XX biserică în suprafaţă de 7094mp şi nr top XX curte în suprafaţă de 108mp pe numele Statului Român,carte funciară  transcrisă din CF XX Dobârca nr top XXX.

Constată nulitatea deciziei de expropriere nr XXX mai 1945 a Comisiei Locale de Expropriere D jud S în ceea ce prieşte imobilul înscris în CF XX Dobârca nr top XXX biserică şi curte.

Dispune rectificarea înscrierilor efectuate în CF XX Dobârca nr top XXX,  respectiv CF XX nr top XX  Dobârca în sensul radierii dreptului de proprietate al Statului Român şi reînscrierea dreptului d e proprietate asupra imobilelor mai sus identificate pe numele reclamantei PAROHIA EVANGHELICĂ C.A D.

Dispune rectificarea suprafeţei imobilelor înscrise în CF XXX Dobârca nr top XXX biserică şi curte de la suprafaţa de 7202 mp la suprafaţa reală de 7957 mp, conform raportului de expertiză efectuat în cauză de  SC TC SRL.

Dispune şi efectuarea cuvenitelor menţiuni privitoare la suprafaţă.

Fără cheltuieli d e judecată.

Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 17.03.2016.