Uzucapiune

DOSAR NR. ………..

ROMÂNIA

TRIBUNALUL BUCUREŞTI SECŢIA A IV-A CIVILĂ

DECIZIA CIVILĂ NR. ………..

ŞEDINŢA PUBLICĂ DIN DATA DE ………..

TRIBUNALUL CONSTITUIT DIN:

PREŞEDINTE: ****

JUDECĂTOR: ****

JUDECĂTOR: ****

GREFIER: ****

Pe rol se află pronunţarea asupra recursului formulat de recurenta-reclamantă ……….. împotriva sentinţei civile nr. ……….. pronunţată de Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti în dosarul nr. ………..în contradictoriu cu intimatul-pârât ……….., cererea de chemare în judecată având ca obiect uzucapiune. 

Dezbaterile şi susţinerile părţilor au avut loc în şedinţa publică din data de ……….., fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când tribunalul, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea la data de ………..când a decis următoarele:

TRIBUNALUL

Deliberând asupra recursului constată:

Prin sentinţa civilă nr. ……….., pronunţată de Judecătoria sector 2 Bucureşti s-a respins cererea formulată de reclamanta ……….. în  contradictoriu cu pârâtul ……….., ca neîntemeiată; s-a admis în parte cererea având ca obiect majorare onorariu expert; s-a stabilit onorariu definitiv de expert la suma de 1.500 lei; a fost obligată reclamanta la plata sumei de 700 lei reprezentând onorariu expert (majorare onorariul expert), către expert.

Pentru a hotărî astfel prima instanţă a reţinut că prin cererea promovată, modificată, reclamanta a solicitat instanţei ca prin hotărârea ce o va pronunţa sa constate dreptul său de proprietate asupra terenului în suprafaţa de 260 mp situat în Bucureşti, ……….., prin efectul uzucapiunii de 30 de ani, precum şi dobândirea dreptului de proprietate asupra construcţiei edificate pe acest teren, prin accesiune.

Reclamanta a susținut că imobilul în litigiu este situat în București, ……….. este cel de la fostul număr poștal 58 C, respectiv ………..; a mai susținut că terenul a fost cumpărat, de defunctul său soţ, de la numita ……….., persoană care, la rândul sau, moştenise terenul conform actului de partaj autentificat sub nr. ……….. de Tribunalul Ilfov Secţia Notariat.

Totodată, reclamanta a depus la dosar, în sprijinul cererii sale, declarația  înregistrată sub nr. ……….. (f. 16 dosar inițial) - referitoare la imobilul din București……….., plan de amplasament - referitor la imobilul din București, ……….. şi certificatul de moștenitor nr. ……….. emis de B.N. Carmen Marilena Popa (f. 8 dosar inițial) - referitor la imobilul din București, str. ………..; a mai depus la dosar actul de partaj voluntar autentificat sub nr. ………..de Tribunalul Ilfov Secţia Notariat. (f. 30-32 dosar inițial).

Din conţinutul raportului de expertiză judiciară specialitatea topografie efectuat de domnul expert tehnic judiciar a rezultat că, pentru a răspunde la obiectivul nr. 2, respectiv pentru a se stabili dacă terenul din prezenta cauza face parte de suprafaţa de teren care a aparținut numitei ……….. (conform îndrumărilor din decizia de casare), trebuiesc depuse planuri/schiţe privind corespondenţa dintre terenurile menționate, întrucât la dosar nu se regăsește planul anexa la actul de partaj voluntar invocat de reclamanta.

Totodată, instanța a reţinut că (deși reclamanta a depus înscrisuri în completare) din conţinutul raportului de expertiză judiciară specialitatea topografie-completare a rezultat că pentru identificarea imobilul în litigiu raportat la titlul de proprietate al pârâtului (actul de partaj voluntar autentificat sub nr. ………..de Tribunalul Ilfov Secţia Notariat), adresele depuse la dosar de către reclamantă (emise de Primăria Municipiului București) nu pot fi corelate cu actul de proprietate invocat; în cadrul raportului de expertiză judiciară specialitatea topografie şi a completării la raport, domnul expert nu a putut stabili cu certitudine identitatea (legătura) dintre imobilul în litigiu şi cel menţionat în actele de proprietate invocate.

Prin urmare, având în vedere proba cu înscrisuri şi expertiza judiciară specialitatea topografie administrate, instanța nu poate reţine existenţa unei identităţi între imobilul indicat în acțiunea promovată cu imobilul pretins a fi fost uzucapat.

S-a reţinut, deci, că reclamanta, prin probele administrate nu a făcut dovada existenţei unei astfel de identităţi, deși sarcina probei îi incumba, conform art. 1169 C.civ.; pentru aceleaşi considerente, instanţa nu poate da relevanţă probatorie declaraţiilor testimoniale.

Uzucapiunea este un mod de dobândire a proprietăţii cu privire la un lucru, prin posedarea neîntreruptă a acestuia în tot timpul fixat de lege.

Pentru dobândirea dreptului de proprietate imobiliară prin uzucapiunea de 30 de ani, astfel cum este reglementată în art. 1890 din Codul civil, este necesar să fie îndeplinite, cumulativ, două condiţii: posesia propriu-zisă să fie utilă, adică neviciată, şi să fie exercitată neîntrerupt timp de 30 de ani, indiferent dacă posesorul este de bună-credinţă sau de rea-credinţă. Posesia exercitată timp de 30 de ani trebuie să fie, aşadar, continuă, neîntreruptă, netulburată şi sub nume de proprietar.

Instanţa, având în vedere considerentele menţionate, probele administrate si prevederile legale indicate, a reţinut că, în cauză, reclamanta nu a făcut dovada îndeplinirii cerinţelor impuse de art. 1846, art. 1847 şi 1890 C.civ 1890 C.civ.; prin urmare nu poate fi reţinută nici incidenţa dispozițiilor art. 492 C.civ. referitoare la accesiunea imobiliara.

Faţă de cele expuse, instanţa a reţinut că acţiunea promovată este neîntemeiată şi urmează să o respingă în consecinţă.

Instanţa, faţă de cererea formulată de domnul expert, de majorare a onorariului de expert, la suma de 1.651 lei, şi având în vedere raportul de expertiză, respectiv completarea depusă la dosar, precum şi munca depusă de expertul desemnat, a admis-o în parte, stabilind onorariu definitiv de expert la suma de 1.500 lei  (respectiv o majorare a onorariului de expert cu suma de 700 lei).

A fost obligat totodată reclamanta la plata sumei de 700 lei, reprezentând onorariu expert (majorare onorariu expert), către domnul expert.

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs reclamantă ……….., solicitând admiterea recursului, modificarea în tot a sentinţei recurate şi admiterea cererii astfel cum a fost formulată, cu cheltuieli de judecată.

Recursul a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Bucureşti - Secţia a IV a Civilă la data de ……….., sub nr. ………...

In motivarea recursului  se arată că prin acţiunea formulată recurenta ……….., a solicitat instanţei de judecată să constate că prin efectul uzucapiunii de 30 ani, respectiv prin joncţiunea posesiei defunctului său soţ, ………..cu posesia sa a devenit proprietară asupra imobilului - teren în suprafaţă de 260 m.p. şi prin accesiune asupra construcţiei compuse din două camere şi dependinţe, situată în Bucureşti, ………..

A arătat că defunctul său soţ, ………..a cumpărat acest teren prin înscris sub semnătură privată de la numita ……….., iar aceasta din urmă este proprietara terenului prin moştenire de pe urma defunctului său tată, ………..conform actului de partaj autentificat sub nr. ………..de Tribunalul Ilfov, Secţia Notariat.

De la data cumpărării imobilului soţul său a posedat neîntrerupt şi sub nume de proprietar întregul teren şi cu mijloace proprii a edificat construcţia mai sus amintită, iar ulterior decesului soţului său recurenta a continuat să locuiască în construcţia ridicată de acesta pe terenul ce face obiectul prezentei cauze şi totodată să le folosească neîntrerupt, sub nume de proprietar şi netulburată de nimeni în posesie.

Motivele pe care se întemeiază prezentul recurs sunt prev. de disp. art. 304 C.pr.civ., urmând ca instanţa să examineze cauza sub toate aspectele.

Soluţia instanţei  de fond este netemeinică şi  nelegală având în vedere următoarele:

Prin actul de partaj voluntar autentificat sub nr. ……….. a primit în proprietate suprafaţa de teren de 9.207 m.p. situată în Bucureşti, ………...

Deşi în cuprinsul actului de partaj se face menţiune despre schiţa de plan a succesiunii ……….. întocmită de dl. expert cadastral ………..în 1942, prin adresa nr. ………..din ……….. emisă de SERVICIUL, MUNICIPIULUI BUCUREŞTI AL ARHIVELOR NAŢIONALE se comunică faptul că nu au în păstrare planul parcelar al imobilului ……….. şi nici planul succesiunii defunctului ……….. întocmit de expertul cadastral ……….. în anul ………...

Având în vedere că prin raportul de expertiză efectuat de dl. ing. ……….. acesta nu a putut stabili dacă terenul din prezenta cauză face parte din terenul descris în actul de partaj autentificat sub nr. ………..s-a adresat P.M.B.  Direcţia Patrimoniu, Serviciu Cadastru.

În urma demersurilor făcute la P.M.B., prin adresa nr. ………..din ………..emisă de Direcţia Patrimoniu Serviciul Cadastru i s-a comunicat faptul că:

„Conform tabloului cu denumirea străzilor din comuna suburbană Principele Nicolae întocmit la nivelul anului 1936 - figurează Str. ……….., care făcea parte din ……….., comuna suburbană ………...

Conform Tabloului cu denumirea străzilor din ……….. întocmii la nivelul anului ………..figurează Strada ……….. (denumire veche Strada ………..) şi Fundătura ……….. (denumire veche ………..).

Conform Tabloului cu noile denumiri ale străzilor din comuna suburbană ……….., nedatat, figurau „denumirile propuse" str. ……….. (denumire veche str. ………..) şi intr. ……….. (denumire veche ………...

Intre anii ……….., Str. ……….. si Intrarea ……….. au aparţinut de Raionul 23 August, între anii ………..au aparţinut de raza administrativ teritorială a sectorului 3 şi din anul ………..până în prezent aparţin de raza administrativ teritorială a sectorului 2.

Având în vedere acest răspuns al recurentei a revenit la instanţa cu solicitarea sa se completeze expertiza urmând sa se precizeze dacă terenul uzucapat face sau nu parte din terenul descris în actul de partaj autentificat sub nr. ………...

În completarea la raport dl. expert ing. Nicolae Ionel a reţinut că urmare adreselor P.M.B str. ………..şi ………..fac parte din comuna suburbană ……….., că se observă că terenul care a aparţinut defunctei ………..conform actului de partaj a făcut parte din comuna suburbană ……….. şi ţinând cont de aceste elemente noi este probabil ca terenul în litigiu să facă parte din terenul care a aparţinut defunctei ……….., dar că totuşi pentru clarificarea situaţiei sunt necesare planurile anexă la partaj.

In cadrul probatoriului administrat în faţa instanţei de fond au fost audiaţi martorii ……….. si ……….., martori care au declarat că sunt vecini cu recurenta, că ambii locuiesc pe aceeaşi stradă cu recurenta, că ştiu că în perioada ………..defunctul său soţ, ………..s-a mutat în imobil, că recurenta este cea de a doua soţie a lui ………..si că locuiesc în imobil din anii ……….., că terenul a fost împrejmuit şi totodată folosit de recurenta împreună cu defunctul său soţ şi că imobilele situate pe strada lor au fost toate cumpărate de la un singur proprietar respectiv de la ……….., persoană de la care si soţul său a cumpărat imobilul.

Deşi din coroborarea probelor administrate în cauză rezultă că terenul uzucapat de recurentă face parte din terenul proprietatea numitei ……….. instanţa, rezumându-se doar la concluziile raportului de expertiză specialitatea topografie, a respins acţiunea apreciind că expertul topo nu a putut stabilit în mod cert dacă terenul a fost sau nu proprietatea acesteia.

In mod evident soluţia instanţei de fond este netemeinică si nelegală în condiţiile în care din actul de partaj din autentificat sub nr. ……….. rezultă că terenul intrat în proprietatea numitei ………..este situat în Bucureşti, ……….., că din adresa nr. ………..din ………..emisă de Direcţia Patrimoniu Serviciul Cadastru rezultă că: „Conform tabloului cu denumirea străzilor din comuna suburbană ………..întocmit la nivelul anului ……….. figurează Str. ……….., care făcea parte din cartierul ……….., comuna suburbană ………...(...) ", că din completarea la raportul de expertiză specialitatea topografie dl. expert a reţinut că este probabil ca terenul în litigiu să facă parte din terenul care a aparţinut defunctei ………..şi din declaraţia martorilor audiaţi rezultă că imobilele situate pe strada lor au fost toate cumpărate de la un singur proprietar, respectiv de la ……….., persoană de la care şi soţul său a cumpărat imobilul.

Astfel, în condiţiile în care din coroborarea probatoriului administrat rezultă că acest teren a fost al numitei ……….., iar din adresa nr. ………..din ………..emisă de SERVICIUL, MUNICIPIULUI BUCUREŞTI AL ARHIVELOR NAŢIONALE reiese că nu au în păstrare planul parcelar al imobilului din comuna suburbană ……….. şi nici planul succesiunii defunctului ………..întocmit de expertul cadastral ………..în anul ……….., apreciază că în mod netemeinic şi nelegal instanţa a reţinut ca acţiunea este neîntemeiată.

Faţă de cele expuse solicit admiterea recursului, modificarea în tot a sentinţei recurate si admiterea cererii astfel cum a fost formulată. Solicită cheltuieli de judecată.

In drept, art.299 şi urm. C.pr.civ.

Analizând sentinţa civilă prin prisma motivelor de recurs Tribunalul reţine următoarele:

Potrivit art.1890 din Codul civil, „Toate acţiunile atât reale, cât şi personale, pe care legea nu le-a declarat neprescriptibile şi pentru care n-a defipt un termen de prescripţie, se vor prescrie prin 30 de ani, fără ca cel ce invocă această prescripţie să fie obligat a produce vreun titlu şi fără să i se poată opune reaua credinţă.” De asemenea, art.1846 alin.1 din Codul civil dispune că „Orice prescipţie este fondată pe faptul posesiunii.”, iar conform art.1847 din Codul civil, „Ca să se poată prescrie, se cere o posesiune continuă, neîntreruptă, netulburată, publică şi sub nume de proprietar...” Totodată, potrivit art.1860 din Codul civil., „Orice posesor posterior are facultatea, spre a putea opune prescripţia, să unească posesiunea sa cu posesiunea autorului său.”

Tribunalul constată că, în mod judicios, prima instanţă a reţinut că nu s-a făcut dovada  unei identităţi între imobilul indicat în acțiunea promovată cu imobilul pretins a fi fost uzucapat. Din probele administrate a reieşit faptul că ………..– soţul defunct al recurentei – a cumpărat  de la ………..un teren situat în Bucureşti, ………..încheind cu aceasta un act sub semnătură privată. Conform declaraţiilor martorilor audiaţi recurenta şi soţul său au posedat imobilul încă de la nivelul anilor 1968-1969.

Cu toate acestea Tribunalul notează că există mai multe neconcordanţe cu privire la teren. Pe de o parte recurenta se mărgineşte a susţine că a posedat 260 mp iar în evidenţele fiscale defunctul ………..a figurat înregistrat doar cu o suprafaţă de 138 mp, fără a face dovada efectuării unor minime diligenţe pentru a rezolva această problemă. De asemenea martorul ……….. a arătat că terenul deţinut de recurentă are o suprafaţă de aproximativ 150 mp, iar conform raportului de expertiză efectuat în cauză suprafaţa împrejmuită are 261 mp.

Pe de altă parte pe baza probelor administrate nu s-a putu stabili cu certitudine împrejurarea că imobilul ocupat de reclamantă face parte din lotul ce i-a revenit numitei ……….. conform actului de partaj autentificat sub nr. ………..de Tribunalul Ilfov, Secţia Notariat. Este adevărat că s-a dovedit situarea terenului în comuna suburbană ……….. în care se afla şi proprietatea numitei ………..însă nu se poate afirma, fără putinţă de tăgadă, că imobilul în litigiu face parte din lotul atribuit acesteia prin actul de partaj întocmit la nivelul anului ………...

Nici contractele de vânzare cumpărare depuse la filele 13-16 dosar care atestă înstrăinarea de către ………..a imobilelor de la numerele 52 şi 54 pe aceeaşi stradă nu sunt de natură să conducă la o altă concluzie. Tribunalul notează că acestea nu sunt direct învecinate cu cel posedat de recurentă iar între  imobilele de la numerele 52 şi 54 şi imobilul de la nr. 58D există mai multe parcele a căror apartenenţă la lotul atribuit numitei ………..nu a fost dovedită. Aşadar nu se poate concluziona că şi imobilul de la nr. 58D a făcut parte din lotul ce i-a revenit numitei ………..conform actului de partaj autentificat sub nr. ………..de Tribunalul Ilfov, Secţia Notariat. De asemenea subliniază că din actele depuse în recurs rezultă că ……….. a înstrăinat o parte din terenul moştenit de la tatăl său prin acte autentice, astfel încât dobândirea imobilului prin act sub semnătură privată invocată de recurentă intră în contradicţie cu modalitatea de înstrăinarea expus. Astfel, Tribunalul apreciază că nu se justifică dobândirea imobilului prin act sub semnătură privată în condiţiile în care la dosar au fost depuse acte de vânzare încheiate de ………..în formă autentică însă, pentru imobilele aflate pe aceeaşi stradă.

Pentru considerentele expuse, reţinând legalitatea şi temeinicia sentinţei civile recurate şi netemeinicia criticilor aduse acesteia va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursul formulat de recurenta-reclamantă ………..  împotriva sentinţei civile nr. ………..pronunţată de Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti în dosarul nr. ……….. în contradictoriu cu intimatul-pârât S……….., ca nefondat.

Irevocabilă. 

Pronunţată în şedinţă publică, azi, ………...

PREŞEDINTE

 JUDECĂTOR

 JUDECĂTOR

GREFIER

Red. C.D. – 09.06.2017

Tehn.  C.S.

Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti/judecător ****

2 ex.

Domenii speta

Spete similare