1.Contencios administrativ. Anulare hotărâre consiliu local vizând încheierea unui contract de asistență juridică.

Lipsa justificării concrete care să argumenteze existența unei situaţii temeinic justificate, în care activităţile juridice de consultanţă, de asistenţă şi/sau de reprezentare, necesare autorității publice într-un dosar aflat pe rolul instanței, să nu se fi putut asigura de către personalul de specialitate juridică angajat la direcția juridică, contencios administrativ și administrație publică locală.

- O.U.G. nr. 26/2012, art. 1 alin. 1, alin. 2 lit. b

În condițiile în care, nici în actul invocat în preambulul hotărârii consiliului local – respectiv expunerea de motive – și nici în raportul de specialitate nu s-au adus motive concrete care să argumenteze existența unei situaţii temeinic justificate, în care activităţile juridice de consultanţă, de asistenţă şi/sau de reprezentare, necesare autorității publice într-un dosar aflat pe rolul instanței, să nu se fi putut asigura de către personalul de specialitate juridică angajat, simpla afirmație referitoare la instrumentarea unui nr. de … litigii, din care o parte sunt de importanță deosebită, cu implicații financiare consistente, cuprinsă, într-o formulare generală, în raportul de specialitate, fără să fie concretizată și probată prin înscrisurile ce au premers adoptarea hotărârii consiliului local sau în cadrul dezbaterilor în ședința în care s-a adoptat această hotărâre, nu poate determina aplicarea excepției prevăzute în art. 1 alin. 2 lit. b din O.U.G. nr. 26/2012.

Independența autorității publice de a aprecia, în mod concret, o situație dată nu înseamnă neobservarea cerințelor legale concretizate, în speță, în necesitatea justificării, cu date punctuale, a existenței unei situații care să impună achiziționarea serviciilor juridice.

Prin Sentinţa nr. 1310/4 decembrie 2015, Tribunalul Mureş a admis acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul PREFECTUL JUDEȚULUI MUREȘ, în contradictoriu cu pârâtul CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI TÂRGU-MUREȘ, anulând Hotărârea nr. 32/29 ianuarie 2015, adoptată de pârât.

Împotriva Sentinţei nr. 1310/4 decembrie 2015 a declarat recurs pârâtul CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI TÂRGU-MUREŞ, invocând art. 488 alin. 1 pct. Cod proc. civ., solicitând a se dispune admiterea acestuia și casarea hotărârii atacate. În esenţă, recurentul a susţinut următoarele motive: potrivit argumentației primei instanțe, din prevederile art. 1 al O.U.G. nr. 26/2012 ar rezulta, ca regulă, asigurarea asistenței juridice și a reprezentării autorităților publice locale prin personalului propriu de specialitate juridică, dar, legiuitorul nu a definit ce înseamnă „situații temeinic justificate”, lăsându-le la aprecierea ordonatorilor de credite, fiind aplicabil, deci, adagiul latin „ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus”; oricât de bună ar fi o lege la data adoptării ei, este depășită, ulterior, de dinamica vieții, apărând situații ce nu au fost avute în vedere de legiuitor, interpretarea textelor normative fiind impusă și de împrejurarea că legiuitorul, în grija de a nu scăpa nereglementate anumite situații din practică, utilizează formulări generale la redactare; aceste aspecte se înscriu în noțiunile reglementate de art. 1 alin. 2 din O.U.G. nr. 26/2012, făcând înțeleasă sintagma „situații temeinic justificate”, H.C.L. nr. 32/2015 fiind emisă în condiții de legalitate; s-au avut în vedere și implicațiile financiare deosebite, rezultat al controlului Curții de Conturi, numărul de litigii pe care personalul de specialitate juridică din cadrul aparatului de specialitate al primarului le instrumentează, dificultatea litigiului, în cauză; justificarea necesității achiziției serviciilor a fost realizată prin raportul de specialitate la proiectul de hotărâre ce avea să devină H.C.L. nr. 32/2015, nefiind încălcat principiul legalității; prima instanță a adăugat la lege întrucât, nicăieri în cuprinsul O.U.G. nr. 26/2012 nu se prevede ca „situația de excepție” să fie descrisă în actul administrativ adoptat și, mai mult, această noțiune nu se regăsește și cuprinsul acestui  act normativ; potrivit art. 44 alin. 1 din Legea nr. 215/2001, situația temeinic justificată trebuia prezentată doar în raportul de specialitate, ca act premergător; faptul că acțiunea era deja introdusă la instanță, la momentul mandatării avocatului prin H.C.L. nr. 32/2015, nu are relevanță, contrar susținerilor primei instanțe, câtă vreme art. 1 din O.U.G. nr. 26/2012 face referire la activități juridice și/sau de reprezentare, dl. avocat fiind mandat, conform art. 1 din H.C.L. nr. 32/29 ianuarie 2015, „pentru a reprezenta” Municipiul Tg.-Mureș în litigiul cu Curtea de Conturi a României, din dosarul Tribunalului Mureș nr. 3972/102/2014 și în eventualele căi de atac; deși cererea de chemare în judecată fusese anulată anterior adoptării H.C.L. nr. 32/29 ianuarie 2015, împotriva acelei soluții a fost formulată cerere de reexaminare, la data de 27 februarie 2015, deci, ulterior datei de 29 ianuarie 2015; necesitatea respectării limitelor legale atunci când administrația publică ia decizii nu presupune o încorsetare rigidă a administrației, o lipsă totală de libertate de mișcare, în sensul de a nu avea independența de a aprecia, în mod concret, o situație dată sau de a nu avea inițiativă, legea neputând fi aplicată mecanic; existența unor situații temeinic justificate se apreciază de la caz la caz, dar dosarul la care face referire H.C.L. nr. 32/2015 nu avea un obiect oarecare, ci o acțiune în contencios administrativ cu implicații financiare deosebite asupra bugetului unității administrativ-teritoriale; de altfel, însăși Instituția Prefectului Județului Mureș a solicitat acordarea unui termen pentru angajarea unui avocat în dosarul nr. 2392/289/2013* al Tribunalului Mureș și, în alte dosare, în care a fost parte Comisia județeană de aplicare a dreptului de proprietate, reprezentată de Prefect, s-au angajat apărători avocați, în situații „temeinic justificate”. 

Prin întâmpinarea depusă la 17 martie 2016 (f. 10-13), intimatul PREFECTUL JUDEȚULUI MUREȘ a solicitat a se dispune respingerea recursului, formulând, în esenţă, următoarele apărări: art. 1 alin. 2 din O.U.G. nr. 26/2012, invocat de pârât și reținut de prima instanță, a reglementat și criteriul pentru stabilire situațiilor temeinic justificate, și anume dacă activitățile juridice de consultanță, de asistență și/sau reprezentare, necesare autorităților și instituțiilor publice, nu se pot asigure de personalul de specialitate juridică angajat în aceste entități; deci, legiuitorul nu s-a limitat la reglementarea generică a posibilității achiziționării unor servicii juridice, în „situații temeinic justificate”, regula constituindu-o interdicția achiziționării acestora, excepția de la alin. 2 fiind de strictă interpretare; în cadrul aparatului de specialitate al Primarului Municipiului Tg.-Mureș este organizată Direcția juridică, contencios administrativ și administrație publică locală, respectiv, Serviciul juridic, contencios administrativ, având 10 angajați printre ale căror atribuții angajaților se numără și asigurarea asistenței juridice, a reprezentării în fața instanțelor de judecată, redactarea de acte procedurale, etc.; deci, este evident că serviciile de natura celor achiziționate puteau fi asigurate de personalul angajat în cadrul aparatului de specialitate al Primarului; prin O.U.G. nr. 26/2012 au reglementate unele măsuri de reducere a cheltuielilor publice și întărire a disciplinei financiare, urmărindu-se evitarea situațiilor în care autorităților și instituțiile publice achiziționează servicii juridice, deși acestea se pot asigura de către personalul de specialitate juridică, plătit din bugetul local; față de art. 81 din Legea nr. 24/2000, „puterea discreționară” invocată de recurent nu justifică adoptarea unor acte administrative cu încălcarea prevederilor actelor normative de nivel superior, autonomia locală presupunând, potrivit art. 3 alin. 1, art. 4 alin. 1, art. 5 alin. 2 din Legea nr. 215/2001, gestionarea treburilor publice „în condițiile legii”, trebuind exercitată „pe baza și în limitele prevăzute de lege”; referitor la faptul că, în dosarul nr. 2392/289/2013* al Tribunalului Mureș, Instituția Prefectului Județului Mureș a solicitat acordarea unui termen pentru angajarea unui avocat, deși acest aspect nu are relevanță, în cauză, intimatul a menționat că O.U.G. nr. 26/2012 nu interzice autorităților și instituțiilor publice încheierea contractelor având ca obiect servicii juridice, câtă vreme prestarea acestora este gratuită (pro bono), fără plata unui onorariu, astfel cum a fost cazul Contractului seria MS nr. 0049910/2016, înregistrat la nr. 2/8 ianuarie 2016.

Examinând actele şi lucrările dosarului, Curtea de Apel – învestită cu soluţionarea recursului potrivit art. 483 alin. 1 Cod proc. civ., precum și potrivit regulii instituite prin art. 499 teza I Cod proc. civ. -, a reţinut  următoarele aspecte:

Prin art. 1 din H.C.L.M. Tg.-Mureș nr. 32/29 ianuarie 2015, a fost mandatat d-nul avocat G. V. pentru a reprezenta Municipiul Târgu-Mureș în litigiul cu Curtea de Conturi a României, în dosarul Tribunalului Mureș nr. 3972/102/2014 și în eventualele căi de atac, în preambulul Hotărârii făcându-se trimitere la „Expunerea de motive nr. 103 din 26.01.2015 prezentată de Direcția Economică privind angajarea d-lui G. V. în calitate de mandatar al Municipiului Tîrgu Mureș în litigiul ce formează obiectul dosarului nr. 3972/102/2014, aflat pe rolul Tribunalului Mureș”, invocându-se art. 36 alin. 1, alin. 9, art. 45 alin. 1, art. 115 alin. 1 lit. b din Legea nr. 215/2001 (f. 5, dos. Tribunalului Mureș).

În Expunerea de motive nr. 103/26 ianuarie 2015, întocmită de Direcția Economică, act care conține trei alineate, s-a făcut referire, cu titlu general, la faptul că, în urma acțiunilor de auditare financiare anuale efectuate de auditorii Camerei de Conturi Mureș, au fost reținute „o serie de aspecte legate de activitatea Municipiului Tg.Mureș, aspecte care nu au fost îndeajuns de bine verificate și analizate”, iar cu privire la unele din acestea „nu s-au luat în calcul toate aspectele incidente”, Municipiul Tg.-Mureș fiind nevoit să formuleze contestații împotriva măsurilor dispuse și, în condițiile în care, împotriva hotărârilor pronunțate de comisia de soluționare a contestațiilor, conducătorul entității verificate poate face sesizare la Secția de contencios administrativ și fiscal din cadrul Tribunalului Mureș, s-a propus „mandatarea d-lui G.V. pentru a reprezenta autoritatea publică locală în cauză”, supunându-se aprobării Consiliului Local al Municipiului Tg.-Mureș proiectul hotărârii (f. 6, dos. Tribunalului Mureș).

În Raportul de specialitate nr. 5180/27 ianuarie 2015, emis de Direcția Juridică, Contencios administrativ și Administrație publică locală, s-a menționat, din nou, faptul că „urmare unui control tematic efectuat în cursul anului 2014”, Curtea de Conturi „a constatat o serie de aspecte legate de activitatea Municipiului Tg.Mureș, sens în care a dispus o serie de măsuri, care au fost contestate în justiție”, precizându-se, în plus, numărul dosarului aflat pe rolul Tribunalului Mureș, respectiv, 3972/102/2014, precum și faptul că, „la nivelul autorității publice locale executive, prin direcția de specialitate sunt instrumentate un nr. de 210 litigii, din care o parte sunt de importanță deosebită, cu implicații financiare consistente situație în care se impune aplicarea prevederilor art. 1 alin. 2 din OUG nr. 26/2012”, conchizându-se: „În aceste condiții considerăm că proiectul de hotărâre formulat corespunde prevederilor legale în vigoare” (f. 10, dos. Tribunalului Mureș).

Curtea a constatat, așadar, că nici în actul invocat în preambulul H.C.L.M. Tg.-Mureș nr. 32/26 ianuarie 2015 – Expunerea de motive nr. 103/26 ianuarie 2015, întocmită de Direcția Economică – și nici în Raportul de specialitate nr. 5180/27 ianuarie 2015, emis de Direcția Juridică, Contencios administrativ și Administrație publică locală nu s-au adus justificări concrete care să argumenteze existența unei situaţii temeinic justificate, în care activităţile juridice de consultanţă, de asistenţă şi/sau de reprezentare, necesare Municipiului Tg.-Mureș în dosarul nr. 3972/102/2014 al Tribunalului Mureș, să nu se fi putut asigura de către personalul de specialitate juridică angajat la Direcția Juridică, Contencios administrativ și Administrație publică locală, așa încât pârâtul-recurent să fi fost îndreptățit la aplicarea excepției prevăzute de art. 1 alin. 2 lit. b din O.U.G. nr. 26/2012, achiziţionând servicii de această natură, în condiţiile legii.

Concluzia se impune cu atât mai mult cu cât, pe de o parte, potrivit organigramei autorității publice, Serviciul Juridic, Contencios administrativ, din cadrul acestei Direcții, este prevăzut cu 10 posturi – din care unul de conducere (f. 36, dos. Tribunalului Mureș) –, iar, conform fișelor posturilor, atribuțiile Serviciului Juridic, Contencios administrativ, redate expres de intimat și postate pe site-ul www.tirgumures.ro, sunt următoarele: asigură asistenţa juridică a Municipiului Târgu-Mureş şi a autorităţilor administraţiei publice locale; asigură reprezentarea şi apărarea intereselor Municipiului Târgu-Mureş şi ale autorităţii administraţiei publice locale în faţa instanţelor de judecată, a organelor cu activitate jurisdicţională, a organelor de urmărire penală, a notarilor publici, a altor instituţii şi autorităţi publice; la solicitarea autorităţii pe care o reprezintă, promovează cereri în justiţie, căi de atac ordinare şi extraordinare, redactează plângeri, memorii, şi alte acte în timp util, depunând toată diligenţa în acest sens; formulează întâmpinări, cereri reconvenţionale şi alte acţiuni şi acte procedurale în cauzele în care Municipiul  Târgu-Mureş sau autoritatea  administraţiei publice locale este parte; asigură evidenţa cauzelor, prin registrul de cauze şi condica de termene; răspunde solicitărilor instanţelor judecătoreşti de diferite grade, cu privire la comunicarea unor acte necesare în soluţionarea diferitelor litigii; asigură rezolvarea reclamaţiilor, sesizărilor, cererilor adresate serviciului sau repartizate acestuia, cu aplicarea corectă a dispoziţiilor legale; solicită efectuarea unor lucrări de carte funciară: dezmembrări, comasări, intabulări imobile, radieri procese înscrise in cărţile funciare; verifică, sub aspectul legalităţii, contractele încheiate de autoritate, prin aplicarea vizei juridice; participă la şedinţele Consiliului local municipal, atunci când acest lucru se impune; îndeplineşte şi alte atribuţii stabilite prin lege sau prin alte acte normative.

În acest context, Curtea a reţinut, în concordanță cu raționamentul primei instanțe, că nu s-au adus motive efective ale imposibilității personalului angajat la Serviciul Juridic, Contencios administrativ, din cadrul Direcției Juridice, Contencios administrativ și Administrație publică locală, de a asigura reprezentarea Municipiului Tg.-Mureș în dosarul Tribunalului Mureș nr. 3972/102/2014 și în eventualele căi de atac.

Curtea a observat că afirmația referitoare la instrumentarea unui „nr. de 210 litigii, din care o parte sunt de importanță deosebită, cu implicații financiare consistente”, cuprinsă, într-o formulare generală, în Raportul de specialitate nr. 5180/27 ianuarie 2015, nu a fost nici concretizată și nici probată prin înscrisurile ce au premers adoptarea H.C.L.M. Tg.-Mureș nr. 32/26 ianuarie 2015 sau în cadrul dezbaterilor în ședința Consiliului Local Municipal – în „Procesul verbal încheiat cu ocazia ședinței ordinare a consiliului local municipal Tîrgu-Mureș din data de 29 ianuarie 2015” menționându-se, cu privire la Proiectul de hotărâre privind angajarea d-lui G. V. în calitate de mandatar al Municipiului Tg.-Mureș, în litigiul cu Curtea de Conturi a României, aflat pe rolul Tribunalului Mureș, doar că „este însoțit de un raport de specialitate” și că a fost supus la vot, în varianta II, consemnându-se adoptarea hotărârii și numărul de voturi (f. 24, dos. Tribunalului Mureș).

În același fel, afirmația cu titlu general anterior redată, nu a fost concretizată și probată nici pe parcursul derulării procesului (în primă instanță și recurs), pârâtul CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI TÂRGU-MUREȘ utilizând, în cererea de recurs și în răspunsul la întâmpinare, aceeași formulare generică, respectiv, „numărul de litigii pe care personalul de specialitate juridică din cadrul aparatului de specialitate al primarului le instrumentează, despre care se face vorbire în raportul de specialitate de proiectul de hotărâre” (f. 3, f. 19 verso, dos. Curții de Apel Tg.-Mureș).

Susținerea recurentului, referitoare la faptul că nu se prevede ca „situația de excepție” să fie descrisă în actul administrativ adoptat și, mai mult, această noțiune nu se regăsește și cuprinsul O.U.G. nr. 26/2012, constituie o interpretare eronată a regulii statornicite prin art. 1 alin. 1 și a aplicării, în mod limitativ, a excepției de la această regulă, conținută în alin. 2, în condițiile în care autorității publice i se cere să se afle într-o „situaţie temeinic justificată” pentru a beneficia de incidența cazului de excepție reglementat de legiuitor, respectiv, să nu poată asigura activităţile juridice de consultanţă, de asistenţă şi/sau de reprezentare necesare, prin personalul de specialitate juridică angajat. Or, o astfel de exigență impune menționarea clară și punctuală a elementelor care conturează imposibilitatea avută în vedere de legiuitor, și nu întemeierea unei hotărâri a consiliului local, vizând achiziționarea serviciilor juridice, pe afirmații lapidare și/sau generice.

O asemenea abordare se încadrează tocmai în percepția recurentului care a susținut că legea nu poate fi aplicată mecanic și că  existența unor situații temeinic justificate se apreciază de la caz la caz, însă, astfel cum Curtea a argumentat, recurentul nu s-a conformat propriului punct de vedere, iar referirea la independența autorității publice de a aprecia, în mod concret, o situație dată nu înseamnă neobservarea cerințelor legale concretizate, în speță, în necesitatea justificării, cu date punctuale, a existenței unei situații care să impună achiziționarea serviciilor juridice – trimiterile, în Expunerea de motive nr. 103/2016, la împrejurarea potrivit căreia „conducătorul entității verificate poate face sesizare la Secția de contencios administrativ și fiscal din cadrul Tribunalului Mureș”, în Raportul de specialitate nr. 5180/27 ianuarie 2015, la faptul că, „la nivelul autorității publice locale executive, prin direcția de specialitate sunt instrumentate un nr. de 210 litigii, din care o parte sunt de importanță deosebită, cu implicații financiare consistente” și, în același fel, în cererea de recurs, la faptul că dosarul la care face referire H.C.L.M. Tg.-Mureș nr. 32/2015 nu avea un obiect oarecare, ci o acțiune în contencios administrativ cu implicații financiare deosebite asupra bugetului unității administrativ-teritoriale, nu satisfac obligația autorității publice de motivare a existenței unei „situații temeinic justificate”.

În același sens, în jurisprudența Curții de Apel Tg.-Mureș, respectiv, în Decizia nr. 812/R/29 octombrie 2015, pronunțată în dosarul nr. 3966/102/2014, la care reclamantul PREFECTUL JUDEȚULUI MUREȘ a făcut referire, depunând extrasul de pe portalul instanțelor judecătorești (f. 72, dos. Tribunalului Mureș), s-a stabilit – cu privire la cererea având ca obiect anularea H.C.J. Mureș nr. 93/26 iunie 2014, prin care s-a aprobat achiziționarea unor servicii juridice –, din perspectiva argumentelor prin care autoritatea publică a înțeles să dovedească o situaţie temeinic justificată, împrejurarea potrivit căreia complexitatea unui proiect de investiţii, valoarea mare a unui contract de execuţie, introducerea unei cereri de chemare în judecată formulate de antreprenor, volumul şi complexitatea activităţilor juridice de consultanţă, asistenţă şi reprezentare ce cad în sarcina serviciului juridic din cadrul autorităţii publice judeţene, nu constituie situaţie de excepţie, ci, dimpotrivă, ţine de competenţele şi atribuţiile acesteia, reglementate în art. 91, art. 125–127 din Legea nr. 215/2001, modul de cheltuire a banului public, întărirea disciplinei financiare şi eforturile de reducere a cheltuielilor publice, aspecte esenţiale vizate de prevederile O.U.G. nr. 26/2012, excluzând analizarea hotărârii sub aspectul oportunităţii, adoptarea acesteia neputând fi considerată o problemă care să fie lăsată, exclusiv, la latitudinea emitentului actului.

În fine, invocarea, de către recurent, a faptului că, în dosarul nr. 2392/289/2013* al Tribunalului Mureș, Instituția Prefectului Județului Mureș a solicitat acordarea unui termen pentru angajarea unui avocat, iar în alte dosare a angajat apărători aleși, nu exonerează Consiliul Local al Municipiului Tg.-Mureș de îndeplinirea condiției referitoare la justificarea existenței unei situații temeinice care să se încadreze în prevederile art. 1 alin. 2 din O.U.G. nr. 26/2012 și, pe de altă parte, în dosarul menționat, cu privire la care s-a încheiat Contractul seria MS nr. 0049910/2016, înregistrat la nr. 2/8 ianuarie 2016, serviciile juridice au fost prestate gratuit (pro bono).

Având în vedere argumentele anterior redate, Curtea a respins, ca nefondat, recursul formulat de pârât – art. 496 alin. 1 teza a II-a Cod proc. civ.

Domenii speta

Spete similare