6.Drept procesual. Contencios administrativ. Apel împotriva încheierii prin care s-a respins, ca inadmisibilă, cererea de intervenție accesorie

Apel împotriva încheierii prin care s-a respins, ca inadmisibilă, cererea de intervenție accesorie, formulată de Asociația secretarilor unităților administrativ-teritoriale într-o acțiune prin care instituția prefectului a solicitat anularea unei hotărâri a consiliului local. Limitele în care un astfel de organism poate învesti instanța de judecată țin de reclamarea unei vătămări pe care o persoană determinată ar putea să o sufere prin actul administrativ atacat.

- Cod procedură civilă, art. 61, art. 63, art. 64

- Legea nr. 554/2004, art. 2 alin. 1 lit. a, s

În justificarea interesului pe care l-a invocat în formularea cererii de intervenţie accesorie, apelanta a arătat că a fost formulată în calitatea sa de organism social interesat – a cărui definiție este cuprinsă în art.  2 alin. 1 lit. s) din Legea nr. 554/2004 –, însă, instanța nu poate ignora dispoziția art. 2 alin. 1 lit. lit. a care prevede că „sunt asimilate persoanei vătămate (…) şi organismele sociale care invocă vătămarea prin actul administrativ atacat fie a unui interes legitim public, fie a drepturilor şi intereselor legitime ale unor persoane fizice determinate”.

În acest sens, deși în cererea de intervenție accesorie s-a invocat, în justificarea interesului, necesitatea protejării intereselor membrului asociat (secretarul comunei), limitele în care un astfel de organism poate învesti instanţa țin de obiectul cererii, respectiv reclamarea unei vătămări pe care o anumită persoană determinată ar putea să o sufere prin „actul administrativ atacat” - organismul în discuţie putând învesti instanţa într-o cauză în care se tinde la anularea unui act administrativ vătămător, prin raportare la drepturile şi interesele legitime ale unor persoane fizice determinate,  susţinerea că organismului social interesat i-ar fi recunoscută şi calitatea de a interveni în vederea menţinerii unui act administrativ care ar conduce la protejarea drepturilor şi intereselor persoanelor reprezentate de acest organism, neputând fi primită.

Asupra apelului de faţă,

Prin Încheierii  din 25.01.2015, pronunţate de Tribunalul Mureş, în dosarul nr. 2030/102/2015/a1 s-a respins, ca inadmisibilă, cererea de intervenţie, în considerentele hotărârii atacate, reţinându-se următoarele:

Prin acţiunea introductivă, reclamantul Prefectul Judeţului Mureş, dr. L. G., a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI SUSENI, ca instanţa să constate nelegalitatea HCL nr. 2/23.01.2015, adoptată de pârât, însă, la termenul de judecată din 7 decembrie 2015, Asociaţia Secretarilor Unităţilor Administrativ Teritoriale din Judeţul Mureş a formulat cerere de intervenţie accesorie în sprijinul pârâtului Consiliul local al Comunei Suseni.

Cu privire la admiterea, în principiu, a cererii de intervenție, s-au invocat dispoziţiile art. 1 din Actul reluate de art. 2 din Statutul asociaţie, precum și art. 5 lit. f) din Statutul asociaţiei.

Pe fondul cererii de intervenţie, s-a susţinut că, admiterea unei astfel de acţiuni judiciare ar determina consecinţe deosebite în plan profesional în ceea ce priveşte stabilirea obligaţiilor legale ale unuia dintre membrii săi, respectiv a persoanei ce ocupă funcţia publică de secretar al comunei.

În atare condiţii, având în vedere faptul că nicio prevedere legală, dar nici fişa postului cu atribuţiile de serviciu a secretariatului comunei nu prevede atribuţii profesionale în sensul reprezentării U.A.T. sau a a comunei, acţiunea promovată tinde să conducă la stabilirea unor atribuţii suplimentare în sarcina persoanei ce ocupă funcţia de secretar. Or, din punctul său de vedere, toate aceste atribuţii noi nu cad în competenţa acestei funcţii publice fiind specifice exercitării unor alte profesii, respectiv a celei de consilier juridic sau avocat.

Asociaţia are interesul să intervină în interesul Consiliului local atât în prezenta cauză, cât şi în cauzele cu obiect similar, pentru protejarea intereselor membrilor profesiei în general, dar şi a membrului asociat T. C., în particular, nu în ultimul rând, cererea de intervenţie accesorie fiind promovată inclusiv în temeiul principiului legalităţii.

Secretarul UAT nu are abilitatea şi competenţa să reprezinte în justiţie UAT sau comuna și legea nu prevede ca atribuţii ale secretarului UAT, reprezentarea în justiţie.

Exercitarea atribuţiilor profesiei de avocat de către o formă de organizare profesională care nu este recunoscută ca atare prin Legea nr. 51/1995 (în speţă, secretarul UAT indicat în acest scop în cererea de chemare în judecată) constituie infracţiunea de exercitare fără drept a unei profesii prevăzută de art. 348 Cod penal.

Instanţa de fond, respingând cererea de intervenţie accesorie, ca inadmisibilă, a reţinut că, raportat la prevederile art. 61, 63 şi 64 din Codul de procedură civilă, aceasta nu este admisibilă în principiu, având în vedere împrejurarea că partea care tinde să intervină în cadrul acestui litigiu nu justifică un interes personal în cadrul litigiului, ci, doar justificat de prevederi din statutul acestei asociaţii.

De asemenea, din cererea de intervenţie se poate constata că intervenientul nu urmăreşte să obţină pentru sine un drept, intervenţia fiind accesorie, ci vine în apărarea uneia dintre părţi, însă în cazul acestui litigiu nicio parte care poate fi membru sau care poate fi apărat de Asociaţia Secretarilor nu are calitate în dosar, nici de reclamant, nici de pârât.

Pe de altă parte, inclusiv interesul invocat de apărare a drepturilor secretarului comunei Suseni, care să nu poate fi trimis în instanţă sau să exercite alte activităţi juridice, este doar un interes eventual şi nu îndeplineşte condiţiile pretinse de lege de a fi de actualitate, aşa cum a susţinut şi reclamantul, în apărările formulate cu privire la încuviinţarea în principiu a cererii de intervenţie accesorie, aceasta nu este admisibilă, având în vedere că asociaţia are calitatea unei simple asociaţii sau organizaţie neguvernamentală, fără atribuţii în emiterea unor acte administrative, iar în prezentul dosar se solicită anularea unei hotărâri de consiliu local prin care acesta a aprobat externalizarea serviciilor de asistenţă juridică ale consiliului local.

Împotriva acestei Încheieri, a declarat apel în termenul legal ASOCIAŢIA SECRETARILOR UNITĂŢILOR ADMINISTRATIV TERITORIALE DIN JUDEŢUL MUREŞ, criticând hotărârea atacată ca nelegală, pentru următoarele motive:

Soluţia încalcă în mod implicit posibilitatea apelantei de a-şi atinge scopurile/obiectivele., fiind indicate în acest sens, dispoziţiile art. 1 din Actul constitutiv art. 2 și 5 lit.f din Statutul asociaţiei

Soluţia încalcă posibilitatea asociaţiei de a întreprinde demersurile/acţiunile, necesare protejării drepturilor şi intereselor membrilor asociaţiei, respectiv a membrului asociat T. C.

Prin acţiunea sa, reclamantul urmăreşte anularea HCL nr. 2/23.01.2015, în esenţă considerând că secretarul unităţii administrativ-teritoriale are competenţa şi obligaţia de reprezentare a unităţii administrativ-teritoriale, a autorităţilor şi instituţiilor publice ale administraţiei publice locale.

Este nelegală şi neîntemeiată interpretarea dată de reclamant prevederilor OUG nr. 26/2012 apreciind că secretarilor unităţilor administrativ-teritoriale nu li se pot  impune aceste obligaţii, altminteri am fi în prezenţa unei stabiliri nelegale a unor atribuţii suplimentare, neprevăzute de lege, în sarcina acestora. Cu alte cuvinte, admiterea unei astfel de acţiuni judiciare ar determina consecinţe nefavorabile în plan profesional în ceea ce priveşte stabilirea obligaţiilor legale ale unuia dintre membrii săi, respectiv a persoanei ce ocupă funcţia publică de secretar al comunei Suseni.

În aceste condiţii, de vreme ce membrul asociat T. C. este interesat de respingerea acţiunii, asociației îi este recunoscută calea de a întreprinde demersurile necesare în vederea protejării drepturilor şi intereselor acestuia, inclusiv prin promovarea unei cererii de intervenţie în interesul pârâtului. Respingerea acţiunii ar echivala implicit cu protejarea drepturilor şi intereselor membrului asociat.

Soluţia este nelegală ca urmare a neluării în considerare a calităţii de organism social interesat, totul prin raportare la interesul de a proteja, prin menţinerea actului administrativ, drepturile şi interesele membrului asociat.

Conform art. 2 alin. 1 lit. a, art. 2 alin. 1 lit. s, scopul unui astfel de organism este cel de protejare a drepturilor şi intereselor unei categorii de cetăţeni sau a unor persoane fizice determinate, în speţă de faţă, asociaţia are ca scop protejarea drepturilor şi intereselor persoanei numite în funcţia publică de conducere de secretar al unităţii administrativ-teritoriale a comunei Suseni, respectiv a categoriei respective de funcţionari publici.

Or, introducerea în judecată a organismelor sociale interesate poate avea loc nu numai la cererea acestora (precum în cauza pendinte) ci inclusiv din oficiu, astfel cum prevăd dispoziţiile art. 161 din Legea nr. 554/2004 și în atari condiţii, nelegalitatea şi netemeinicia soluţiei Tribunalului Mureş rezultă în mod evident.

Prin întâmpinare, reclamanta Instituţia Prefectului jud. Mureş, a solicitat respingerea apelului pentru următoarele motive:

Cu toate că cererea de intervenţie este formulată „în favoarea susţinerii apărării pârâtului Consiliul Local al Comunei Suseni", din conţinutul acesteia reiese în mod evident faptul că se doreşte apărarea intereselor Secretarului unităţii administrativ-teritoriale Suseni, care nu are calitatea de parte în cauză.

Aşa cum se poate deduce foarte clar din denumirea intervenientei, aceasta este un ONG care reprezintă interesele secretarilor din Judeţul Mureş şi nu pe cele ale consiliilor locale din judeţul Mureş, deci nu justifică nici un interes în prezenta cauză, neexistând nici un motiv de admisibilitate a cererii de intervenţie accesorie a intervenientei.

Totodată, cererea de intervenţie accesorie este formulată pentru ca, în acest fel, terţul intervenient să evite posibilitatea unei acţiuni ulterioare care ar putea fi declanşată împotriva sa de către partea în favoarea căreia a intervenit.

Raportat la acest aspect cererea de intervenţie accesorie este inadmisibilă, deoarece nu există posibilitatea formulării pe viitor a unei cereri de chemare în judecată a intervenientei, raportat la obiectul prezentei cereri de chemare în judecată, deoarece aceasta este un ONG şi nu adoptă sau emite înscrisuri care sunt supuse controlului de legalitate instituit de Legea nr. 340/2004 - privind prefectul şi instituţia prefectului, republicată, cu modificările şi completările coroborate cu cele ale Legii nr. 215/2001, cu modificările şi completările ulterioare, acte normative în baza cărora a fost promovată cererea de chemare în judecată.

Examinând hotărârea atacată prin prisma acestor considerente, Curtea a reținut următoarele:

În primul rând, este de observat că cererea de intervenţie accesorie a fost formulată în prezenta cauză în favoarea susţinerii apărării pârâtului Consiliul local al comunei Suseni şi nu al membrului asociat T. C., în condiţiile în care aceasta din urmă nu este parte în litigiul dedus judecăţii.

Mai exact, potrivit chiar dispoziţiilor art. 1 şi 5 lit. f din actul constitutiv, respectiv Statutul asociaţiei, rezultă că asociaţia este destinată a proteja drepturile şi interesele membrilor asociaţiei; or, în prezenta cauză, pârâtul nu poate justifica calitatea de membru al asociaţiei  şi, cu atât mai puţin, situarea în acelaşi litisconsorţiu procesual cu Secretarul comunei, în condiţiile în care acesta din urmă avea legitimitate procesuală pasivă, lucru care în prezenta cauză nu s-a întâmplat.

Pe de altă parte, Curtea a reținut că, în justificarea interesului pe care l-a invocat în formularea cererii de intervenţie accesorie, apelanta a arătat că această cerere a fost formulată în calitate de organism social interesat.

Art.  2 alin. 1 lit. ) din Legea nr. 554/2004 prevede că, prin organisme sociale interesate se înţeleg acele „structuri neguvernamentale, sindicate, asociaţii, fundaţii şi altele asemenea, care au ca obiect de activitate protecţia drepturilor diferitelor categorii de cetăţeni sau, după caz, buna funcţionare a serviciilor publice administrative”. De asemenea, la lit. a din acelaşi articol se prevede că „sunt asimilate persoanei vătămate (…) şi organismele sociale care invocă vătămarea prin actul administrativ atacat fie a unui interes legitim public, fie a drepturilor şi intereselor legitime ale unor persoane fizice determinate”.

În cauză, Asociaţia Secretarilor Unităţilor Administrativ Teritoriale din Judeţul Mureş a susţinut că are interes să intervină în prezenta cauză pentru protejarea intereselor membrului asociat T. C. – secretarul Comunei Suseni.

Curtea a reținut că singurele prevederi legale care recunosc asociaţiei, ca organism social interesat, legitimare de a se adresa unei instanţe de judecată sunt cele amintite anterior.

Or, aceleaşi dispoziţii legale statuează în mod foarte clar care sunt limitele în care un astfel de organism poate învesti instanţa de judecată, respectiv care ar putea fi obiectul unei astfel de cereri: reclamarea unei vătămări pe care o anumită persoană determinată ar putea să o sufere prin „actul administrativ atacat”.

Cu alte cuvinte, prin cererea cu care organismul în discuţie poate investi instanţa de judecată este cea prin care să tindă la anularea unui act administrativ care afirmativ ar vătăma drepturile şi interesele legitime ale unor persoane fizice determinate. Din această perspectivă, susţinerea apelantei în sensul că organismului social interesat i-ar fi recunoscută şi calitatea de a interveni în vederea menţinerii unui act administrativ care ar conduce la protejarea drepturilor şi intereselor persoanelor reprezentate de acest organism, nu putea fi primită.

Or, în cauză se putea observa că actul care formează obiectul acţiunii în deduse judecăţii tribunalului (respectiv HCL nr. 2/22.01.2015) nu era unul care să producă vreo vătămare numitei T. C.; din contră, hotărârea de consiliu local în litigiu ar profita secretarului Comunei Suseni (prin cererea de intervenţie s-a arătat că acţiunea tinde să conducă la stabilirea unor atribuţii suplimentare în sarcina secretarului).

În atare situaţie, referirea apelantei la prevederile din Statutul acestei asociaţii, respectiv la faptul că apelanta ar fi avut în vedere manifestarea de voinţă exprimată de membrul asociat în acest sens, nu au relevanţă în cauză. Aceasta deoarece vocaţia asociaţiei apelante - ca organism social interesat – de a acţiona în vederea protejării intereselor unui membru al său trebuie analizată strict în limitele conferite de art. 2 alin. 1 lit. s coroborat cu lit. a din Legea nr. 554/2004.

Pentru aceste considerente, încheierea de respingere a admisibilităţii în principiu a cererii de intervenţie a fost temeinică şi legală, toate celelalte aspecte invocate de apelantă nemaipunându-se a fi analizate.

Ca o consecinţă, în baza art. 480 alin. 1 teza a II-a Cod procedură civilă, se impunea respingerea apelului ca nefondat.

Domenii speta

Spete similare