Contestație la executare. Excepția tardivității formulării contestației. Restituire cauțiune

Sentinţă civilă - din 29.06.2017


Cuprins pe materii: Drept procesual civil. Contestație la executare.

Index alfabetic:

Contestație la executare

Termenul în care se poate formula contestația

Restituire cauțiune

Vechiul Cod de procedură civilă: art. 401 alin. 1 , art. 7231 alin. (1) și (3) C. proc. civ.,

Termenul de 15 zile în care se poate introduce contestația la executare diferă după cum obiectul. (…)Termenul de 15 zile prevăzut în art. 401 alin. 1 C. proc. civ. este un termen imperativ, a cărei nerespectare duce la respingerea cererii ca tardiv introdusă. Ulterior expirării termenului de 15 zile, indiferent de motivul de nulitate invocat, legalitatea executării silite însăși nu mai poate fi analizată în cadrul contestației la executare.  Pentru a eluda aplicarea acestor prevederi legale, este posibilă formularea unei contestații la executare împotriva unui act de executare pentru care termenul de 15 zile nu a expirat încă, invocând însă motive de nelegalitate care, de fapt, reprezintă motive de nelegalitate a însăși executării silite. Atunci când pe calea contestației la executare debitorul invocă nulitatea executării silite sau intervenția altor impedimente la executare, precum lipsa titlului executoriu, prescripția dreptului de a obține executarea silită etc., contestând însăși executarea silită declanșată împotriva sa, este obligat să formuleze contestația la executare în condițiile arătate mai sus, în caz contrar, aceste chestiuni nemaiputând fi invocate.

Judecătoria Liești, secția civilă, Încheierea civilă din data de  29.06.2017

Prin cererea formulată și înregistrată inițial la Judecătoria Galați sub nr. …din data de 16.06.2016, contestatorul BMC a formulat contestație la executare împotriva adresei de înființare a popririi emisă în dosarul execuțional nr. 1674/1095/2012/BEJ… , a adresei de înștiințare emisă la data de 27.05.2016 și a procesului-verbal privind stabilirea cheltuielilor de executare, toate emise în data de 27.05.2016, prin care s-a dispus executarea silită a titlului executoriu, Contractul de Credit pentru nevoi personale nr. RF03744114473/11.10.2007, prin înființarea unei popriri asupra tuturor veniturilor debitorului, până la achitarea sumei totale actualizate de 44225,98 lei, reprezentând debit și cheltuieli de executare. S-a solicitat anularea tuturor formelor de executare silită ca fiind nelegale și netemeinice, precum și suspendarea executării silite până la soluționarea definitivă a cauzei, cu cheltuieli de judecată. 

În motivare, contestatorul a arătat că a încheiat cu  Bank Sa un  singur contract de împrumut pentru nevoi personale cu nr. RF03744114473/11.10.2007, în valoare de 18.450,00 lei, pe o durată de 72 de luni. Ratele au fost achitate conform graficului de rambursare până în momentul în care și-a pierdut locul de muncă. Ulterior a fost contactat de o persoană din cadrul S.C. K România S.R.L. care i-a adus la cunoștință că datoria avută către bancă a fost cesionată în favoarea S SaRL. A mai precizat contestatorul că nu își amintește dacă a achitat vreo sumă de bani către cesionar, dar la insistențele acestora le-a spus să nu le va plăti până nu i se va prezenta în scris situația sumelor achitate până la acea dată, a sumelor restante și a contractului de cesiune. Ulterior a fost somat de BEJ ….asupra executării silite.

A mai învederat contestatorul că la data de 31.05.2016 a primit însă de la BEJ  două înscrisuri ce vizau două dosare execuționale, iar numărul contractului în temeiul căruia se efectua executarea silită nu corespundea cu numărul contractului încheiat.

Referitor la executarea silită, contestatorul a arătat că  sumele ce fac obiectul dosarelor de executare ale BEJ  au un caracter nejustificat, fiind exagerat de mari și nu cunoaște cine e creditorul și nici cuantumul debitului. Conform art. 1578 Cod civil, cesionarul putea cere plată doar după ce îi comunica cesiunea. Întrucât S S.a.R.L. nu are calitatea de creditoare, executarea silită începută la cererea acesteia este nelegală, intimata neavând calitate procesuală activă în dosarul execuțional.

Cu privire la cererea de suspendare a executării, contestatorul a precizat că este bine justificată și previne producerea unei pagube iminente, interesul său fiind acela de a nu face plăți pentru debite incerte, unei persoane fără calitate procesuală activă si pe care nu le va mai putea recupera. Totodată, a arătat că veniturile sale sunt mici și are în întreținere doi copii minori.

În drept, contestația a fost întemeiată pe disp. art. 711-719 C.pr.civ. și art. 1578 Cod civil.

În probațiune, s-a solicitat administrarea probei cu înscrisuri și a unei probe cu expertiza.

La data de 28.06.2016 contestatorul, prin apărător, a depus precizări prin care a arătat că nu i s-a comunicat ultimul act de executare, respectiv înființarea popririi, dar acesta este actul pe care îl contestă.

Cererea de chemare în judecată a fost legal timbrată cu suma de 1000 lei (fila 123).

A fost depusă la dosar  și recipisa de consemnare a cauțiunii în cuantum de 1000 de lei (fila 124).

La data de 08.03.2017, contestatorul a depus precizări prin care a arătat că prin cererea de chemare în judecată a contestat adresa de înființare a popririi emisă în dosarul execuțional nr. 1675-1095/2012/BEJ, adresa de înștiințare emisă la data de 27.05.2016 și încheierea din același dosar privind stabilirea cheltuielilor de executare, toate emise în data de 27.05.2016. A precizat contestatorul că un capăt de cerere este reprezentat de contestația formulată împotriva întregii executări silite, iar un alt capăt de cerere este reprezentat de contestația formulată împotriva adresei de înființare a popririi și a încheierii privind cheltuielile de executare, neputând exista poprire în lipsa unui titlu executoriu legal și valabil.

A mai arătat acesta că temeiul cererii îl reprezintă disp. art. 712 C.pr.civ., disp. art. 713 și ale art. 715 C.pr.civ.

La data de 05.04.2017, contestatorul a depus o cerere completatoare prin care a invocat excepția prescripției dreptului de a cere executarea silită. În motivare a arătat că potrivit art. 706 alin. 1 și 2 din noul Cod de procedură civilă, dreptul de a obține executarea silită se prescrie în termen de 3 ani, dacă legea nu prevede altfel. Termenul începe să curgă de la data când se naște dreptul de a obține executarea silită. Prescripția operează numai la cerere și stinge dreptul de a obține executarea silită și orice titlu își pierde puterea executorie. Având în vedere că în cauza de față contractul a fost încheiat la data de 11.12.2007, iar învestirea executorului cu cererea de executare silită s-a făcut la 03.07.2012, contestatorul a apreciat că s-au împlinit cei trei ani ce compun termenul de prescripție și contractul și-a pierdut puterea executorie.

La data de 28.06.2016, intimata S S.a.R.L. a depus la dosar o cerere prin care a solicitat să îi fie comunicată cererea de chemare în judecată pentru a putea formula întâmpinare. În subsidiar a invocat excepția netimbrării contestației sau a insuficientei timbrări și excepția lipsei motivării în fapt și în drept a contestației.

S-a solicitat judecata cauzei și în lipsă.

La data de 25.05.2017, intimata S  S.a.R.L. a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestației la executare ca neîntemeiată. În motivare a arătat că la data de 11.10.2007 contestatorul a încheiat un contract de credit cu  Bank S.A., credit ce a fost cesionat către S S.a.R.L. Cu privire la cesiunea de creanțe, s-a arătat că aceasta este valabilă, fiind îndeplinite cerințele legale. Întrucât contestatorul a refuzat soluționarea amiabilă a litigiului, acesta a fost pus în executare, luând naștere dosarul de executare silită nr. 1674/2012.

Intimata a invocat totodată mai multe excepții respectiv: excepția netimbrării acțiunii, excepţia tardivităţii formulării contestaţiei la executare și excepţia inadmisibilităţii  capătului de cerere privind prescripţia executării silite.

Cu privire la prima excepţie, a arătat că nu s-a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru aferentă acţiunii. Referitor la excepţia tardivităţii, a subliniat că nu s-a respectat termenul de 15 zile prevăzut de lege pentru introducerea contestaţiei la executare. În ceea ce priveşte excepţia inadmisibilităţii, a atras atenţia că prescripţia extinctivă a executării silite nu poate fi invocată decât prin întâmpinare sau printr-o acţiune în constatare. 

Pe fondul cauzei, a arătat că a operat întreruperea cursului prescripţiei extinctive a executării silite, prin notificările pe care contestatorul le-a primit după ce a operat cesiunea de creanţă.

În drept, a invocat art. 205 şi urm. C.proc.civ.

Sub aspect probatoriu, a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri.

La data de 21.11.2016, intimata R  Bank S.A. a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive în ceea ce o privește, solicitând respingerea acțiunii ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă, excepția netimbrării și excepția inadmisibilității cererii de suspendare. Pe  fond s-a solicitat respingerea contestației ca neîntemeiată.

În motivare a arătat că executarea silită este pornită de S  S.a.R.L., creanța fiind vândută către aceasta, raporturile contractuale ale contestatorului cu banca încetând. Referitor la timbraj, s-a solicitat anularea cererii dacă nu este timbrată. Cu privire la cererea de suspendare, s-a solicitat respingerea ca inadmisibilă pentru neplata cauțiunii și nemotivare.

Pe fond s-a arătat că între bancă și contestator au fost încheiate două contracte de credit: RF03744346401/11.12.2007 ce a fost cesionat către S  S.a.R.L. și contractul de credit RF03744114473/11.10.2007 ce nu a fost cesionat.

În drept, au fost invocate disp. art. 205, 223 și 411 alin. 2 C.pr.civ.

În probațiune, s-a solicitat administrarea probei cu înscrisuri.

La data de 05.04.2017, intimata Bank S.A. a depus precizări prin care a arătat că a încheiat cu contestatorul două credite: LN 9685610 acordat în data de 11.10.2007, aferent contractului de credit nr. RF03744114473, suma acordată fiind de 18.450 lei, închis la data de 30.11.2007 prin refinanțare și LN 9855017, aferent contractului de credit nr. RF03744346401, acordat în 30.11.2007, suma acordată 22.550 lei, cesionat la data de 22.09.2010.  Singurul credit activ a fost cesionat către S S.a.R.L motiv pentru care nu are calitate procesuală pasivă în prezenta cauză.

În probațiune au fost atașate înscrisuri (filele 213-219).

La solicitarea instanței, a fost atașat la dosar Dosarul execuțional nr. 1674/2012 (filele 12-102 dosarul Jud. Galați, filele 39-69 dosarul Jud. Liești).

Cheltuielile privind copierea dosarului de executare, în cuantum de 158 de lei, au fost achitate de contestator.

Prin sentința civilă nr. 5820/08.08.2016, instanța a admis excepția necompetenței teritoriale a instanței, invocată din oficiu și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Liești.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Judecătoriei Liești la data de 30.08.2016.

La termenul de judecată din data de 08.03.2017 instanța a respins ca neîntemeiate excepția netimbrării contestației și excepția nulității cererii pentru nemotivare pentru considerentele expuse în încheierea de ședință de la acea dată. La același termen instanța a anulat cererea de suspendare ca netimbrată și a respins excepția inadmisibilității cererii de suspendare ca rămasă fără obiect.

Sub aspectul probațiunii, la termenul de judecată din data de 31.05.2017 instanța a încuviințat și administrat pentru părți proba cu înscrisuri.

La același termen, instanța a unit cu fondul excepțiile lipsei calității procesuale pasive a intimatei  Bank S.A., excepția netimbrării acțiunii, excepţia tardivităţii formulării contestaţiei la executare și excepţia inadmisibilităţii  capătului de cerere privind prescripţia executării silite.

Analizând acţiunea civilă de faţă prin prisma motivelor invocate, a probelor administrate şi a apărărilor formulate, instanţa reţine următoarele:

În fapt, prin contractul de credit nr. RF03744346401 din data de 11.12.2007 intimata Bank S.A. i-a acordat contestatorului suma de 22.000 lei cu titlu de împrumut.

Prin contractul de vânzare-cumpărare de creanțe neperformante din data de 22.09.2010, intimata Bank S.A. a cesionat creanța rezultată din contract către intimata S  S.a.R.L.

La data de 03.07.2012, intimata S  S.a.R.L. a formulat o cerere de executare silită solicitând punerea în executare a titlului executoriu reprezentat  de contractul de credit nr. RF03744346401 din data de 11.12.2007.

Prin Decizia civilă nr. 50/14.11.2012 a Tribunalului Galați a fost încuviințată executarea silită a debitorului BMC în baza titlului executoriu- contract de credit nr. RF03744346401.

În data de 31.03.2015 executorul judecătoresc a emis o somație o adresă de înființare a popririi și un proces verbal provizoriu de stabilire a cheltuielilor de executare. Aceste înscrisuri i-au fost comunicate contestatorului la data de 06.04.2015 (conform adresei de înmânare atașată la fila 73 în dosarul declinat).

La data de 27.05.2017 executorul judecătoresc a emis o nouă adresă de înființare a popririi ce i-a fost comunicată contestatorului la data de 31.05.2016 (fila 40 vol. I)

În drept, în ceea ce priveşte legea aplicabilă în cauză instanţa reţine ca fiind aplicabile dispoziţiile art. 3 alin. 1 din Legea 76/2012 care prevăd că ,,dispoziţiile Codului de procedură civilă se aplică numai proceselor şi executărilor silite începute după intrarea acestuia în vigoare.„ Având în vedere că executarea silită a fost începută la data de  03.07.2012 în speță sunt aplicabile dispozițiile vechiului Cod de procedură civilă.

Deliberând cu prioritate asupra excepțiilor invocate, instanța reține următoarele:

Referitor la excepţia netimbrării acțiunii instanța o va respinge ca neîntemeiată, acțiunea fiind legal timbrată, conform disp. art. 10 din OUG 80/20013, chitanța în original fiind atașată la fila 123.

În ceea ce priveşte excepţia lipsei calităţii procesuale pasive, invocată de intimata Bank SA., instanţa reţine că aceasta este întemeiată și o va admite. Calitatea procesuală pasivă presupune existența unei identități între persoana chemată în judecată și cel care este subiectul pasiv în raportul juridic dedus judecății. Contestaţia la executare este un mijloc procedural prin care se obţine anularea sau îndepărtarea unor acte de executare sau, uneori, chiar şi anihilarea efectului executoriu al titlului executoriu. Faţă de scopul pentru care a fost reglementată contestaţia la executare, instanţa reţine că subiectul pasiv al acestui raport juridic litigios este creditorul care a declanşat executarea silită. În cauză, cererea de executarea silită a fost formulată de creditoarea  S.a.R.L. la data de 03.07.2012. Aceasta a dobândit creanţa executată silit prin încheierea unui contract de cesiune de creanţă cu  Bank S.A., la data de 22.09.2010, prin care acesta din urmă i-a cesionat contractul de credit nr. RF03744346401 din data de 30.11.2007, în suma de 22.550 lei. Având în vedere că intimata Bank S.A. nu a formulat cererea de executare silită, aceasta nu are calitate procesuală pasivă în cadrul contestaţiei la executare, motiv pentru care instanţa va admite excepţia lipsei calităţii sale procesuale pasive și va respinge contestația la executare formulată de contestatorul BMC în contradictoriu cu aceasta ca fiind formulată împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasivă. Apărările contestatorului în sensul că cesiunea de creanță nu a operat, S S.a.R.L. neavând calitatea de creditoare, nu este relevantă sub acest aspect, calitate procesuală în cadrul contestației având persoana la solicitarea căreia s-a început executarea silit, legalitatea sau nelegalitatea demersului fiind un aspect ce ține de fondul contestației la executare și care nu atribuie calitate în prezenta contestație intimatei  Bank SA.

Analizând excepția tardivităţii formulării contestaţiei la executare, invocată de intimată, instanţa reţine:

În conformitate cu dispozițiile art. 401 alin. 1  din Vechiul Cod de procedură civilă: Contestaţia se poate face în termen de 15 zile de la data când:

a)contestatorul a luat cunoştinţă de actul de executare pe care-l contestă sau de refuzul de a îndeplini un act de executare;

b)cel interesat a primit, după caz, comunicarea ori înştiinţarea privind înfiinţarea popririi. Dacă poprirea este înfiinţată asupra unor venituri periodice, termenul de contestaţie pentru debitor începe cel mai târziu la data efectuării primei reţineri din aceste venituri de către terţul poprit;

c)debitorul care contestă executarea însăşi a primit somaţia ori de la data când a luat cunoştinţă de primul act de executare, în cazurile în care nu a primit somaţia sau executarea se face fără somaţie.

Se observă așadar faptul că termenul de 15 zile în care se poate introduce contestația la executare diferă după cum obiectul acesteia este reprezentat de un act de executare, ipoteză în care termenul curge de la data la care contestatorul a luat cunoștință de actul de executare pe care-l contestă, respectiv după cum este vorba de contestarea executării însăși, ipoteză în care termenul curge fie de la data de la care debitorul a primit încheierea de încuviințare a executării sau somația ori de la data când a luat cunoștință de primul act de executare în cazul în care acesta nu a primit încheierea de încuviințare a executării și nici somația sau executarea se face fără somație. Termenul de 15 zile prevăzut în art. 401 alin. 1 C. proc. civ. este un termen imperativ, a cărei nerespectare duce la respingerea cererii ca tardiv introdusă.

Normele care reglementează termenul de formulare a contestației la executare au caracter imperativ, iar nerespectarea acestora poate fi invocată pe calea excepției tardivității, excepție de procedură, absolută și peremptorie. În faza de executare silită, toate nulitățile, indiferent că sunt absolute sau relative, pot fi invocate, sub sancțiunea decăderii, numai în termenul în care poate fi exercitată contestația la executare. Ulterior expirării termenului de 15 zile, indiferent de motivul de nulitate invocat, legalitatea executării silite însăși nu mai poate fi analizată în cadrul contestației la executare.

Pentru a eluda aplicarea acestor prevederi legale, este posibilă formularea unei contestații la executare împotriva unui act de executare pentru care termenul de 15 zile nu a expirat încă, invocând însă motive de nelegalitate care, de fapt, reprezintă motive de nelegalitate a însăși executării silite.

Atunci când pe calea contestației la executare debitorul invocă nulitatea executării silite sau intervenția altor impedimente la executare, precum lipsa titlului executoriu, prescripția dreptului de a obține executarea silită etc., contestând însăși executarea silită declanșată împotriva sa, este obligat să formuleze contestația la executare în condițiile arătate mai sus, în caz contrar, aceste chestiuni nemaiputând fi invocate.

În speță, instanța reţine că deși contestatorul a precizat (prin precizările depuse în data de 08.03.2017) că un capăt de cerere este reprezentat de contestația formulată împotriva întregii executări silite, iar un alt capăt de cerere este reprezentat de contestația formulată împotriva adresei de înființare a popririi și a încheierii privind cheltuielile de executare, aceasta a invocat în susținerea nulității acestor acte critici de nelegalitate vizând executarea în întregul ei (lipsa calității de creditor a Secapital, necomunicare cesiunii de creanță, lipsa unui titlu executoriu legal și valabil), iar nu critici de formă privind nelegalitatea înființării popririi astfel că instanța apreciază că în prezenta speţă este vorba de un singur capăt de cerere având ca obiect  contestaţie la executare ce vizează executarea însăşi. O asemenea soluţie este justificată de faptul că potrivit art. 84 vechiul C. proc. civ., caracterizarea acţiunii o face instanţa, iar nu partea care a formulat-o, orientându-se nu după sensul literal al termenilor, ci după natura dreptului şi scopul urmărit prin exercitarea acţiunii.

Având în vedere calificarea juridică dată cererii, instanța reține că în speță devin incidente disp. art. 401 alin. 1 lit. c din Vechiul Cod de procedură civilă care prevăd că termenul de 15 zile curge de la data când debitorul care contestă executarea însăşi a primit somaţia ori de la data când a luat cunoştinţă de primul act de executare, în cazurile în care nu a primit somaţia sau executarea se face fără somaţie.

Analizând actele dosarului de executare instanța constată că somaţia i-a fost comunicată contestatorului la data de 06.04.2015 (conform adresei de înmânare atașată la fila 73 în dosarul declinat).  În condiţiile în care contestaţia la executare a fost introdusă pe rolul Judecătoriei Galați la data de 16.06.2016 este evident că a fost depăşit termenul de 15 zile pentru formularea contestaţiei împotriva executării silite înseşi.

Față de considerentele de fapt și de drept expuse mai sus, instanța va admite excepția tardivităţii formulării contestaţiei la executare, invocată de intimată și va respinge contestația la executare ca fiind tardiv formulată.

Cu privire la excepţia inadmisibilităţii capătului de cerere privind prescripţia executării silite, invocată de intimata Secapital S.a.R.L., instanţa nu se va mai pronunța asupra ei, față de soluția dată prezentei contestații, aceasta fiind oricum rămasă fără obiect, având în vedere că prin încheierea de ședință de la termenul de judecată din data de 31.05.2017, instanța a apreciat că a intervenit decăderea contestatorului din dreptul de a invoca noi motive de contestație.

În ceea ce privește cauțiune depusă, art. 7231 alin. (1) și (3) C. proc. civ. prevede că suma datorată de parte cu titlu de cauțiune se depune, după caz, la Trezoreria Statului, sau la orice instituție bancară pe numele părții respective, la dispoziția instanței și se eliberează părții care a depus-o în măsura în care asupra acesteia cel îndreptățit în cauză nu a formulat cerere pentru plata despăgubirii cuvenite, până la împlinirea termenului de 30 de zile de la data Ia care, prin hotărâre irevocabilă, s-a soluționat fondul cauzei. Prin urmare, legiuitorul a avut în vedere consemnarea unei sume de bani din care urmează să se îndestuleze partea prejudiciată prin suspendarea executării. Analizând per a contrario prevederile art. 7231 alin. 3 C. proc. civ. se constată că în situația în care cererea de suspendare a executării silite a hotărârii nu este încuviințată de instanță, cauțiunea urmează a fi eliberată fără a fi necesar a fi îndeplinite condițiile cumulative impuse de art. 7231 alin. (3) C. proc. civ. respectiv fondul cauzei să fie soluționat prin hotărâre irevocabilă și cel îndreptățit în cauză să nu fi formulat cerere pentru plata despăgubirii cuvenite, până la împlinirea termenului de 30 de zile de Ia data la care respectiva hotărâre a rămas irevocabilă.

În speță se constată că la termenul de judecată din data de 08.03.2017 instanța a anulat cererea de suspendare ca netimbrată.  Prin urmare, nefiind încuviințată cererea de suspendare a executării, nu au fost create nici premisele nașterii unui prejudiciu în patrimoniul părții care ar fi fost împiedicată prin măsura suspendării să pună în executare silită titlul executori, astfel încât se impune restituirea cauțiunii aferente cererii de suspendare.

Instanța va lua act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.