Procedura insolvenţei

Deşi i s-a pus în vedere recurentului-petent în nenumărate rânduri să îşi îndeplinească obligaţia de a depune la dosar rapoartele de activitate în termen util studierii şi analizării acestora, lichidatorul în continuare nu îşi îndeplineşte atribuţiile ori le îndeplineşte cu întârziere, în mod repetat.

Prin Decizia civilă nr. 136/R/09.06.2017 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, Secţia a doua civilă, a fost respins recursul formulat împotriva sentinţei civile nr. 86/27.03.2017 pronunţată de Tribunalul Arad în dosarul nr. 2744/108/2011*, instanţa de control judiciar reţinând următoarele:

Prin sentinţa mai sus menţionată s-a admis în parte cererea formulată de către practicianul în insolvenţă; a fost schimbat lichidatorul petent cu practicianul în insolvenţă; a fost respinsă cererea pentru desemnarea altui practician în insolvenţă care nu a avut ofertă de servicii la dosar.

Pentru a hotărî astfel, Tribunalul a constatat că în rejudecare, practicianul în insolvenţă iniţial nu a formulat o cerere de renunţare la judecată şi nu au fost depuse la dosarul cauzei oferte de servicii de către un alt practician în insolvenţă propus.

Judecătorul-sindic a constatat că nu poate ignora nici Decizia civilă nr. 294/16.11.2016 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara – Secţia a II-a Civilă în dosarul nr. 2755/108/2011*/a3, care a dispus rejudecarea cererii, fără alte precizări, iar potrivit art. 501 Cod procedură civilă chestiunile de drept dezlegate de instanţa de control judiciar sunt obligatorii pentru judecătorul fondului.

Cum singura modalitate de a se renunţa la rejudecarea fondului, era o cerere de renunţare la judecată, inexistentă în speţă, făcută potrivit art. 501, alin. ultim Cod procedură civilă, judecătorul-sindic a analizat în continuare cererea de schimbare a lichidatorului formulată.

La data de 19.09.2016 i s-a pus în vedere practicianului în insolvenţă să precizeze dacă îşi mai susţine cererea de schimbare lichidator, acesta nu a răspuns şi nici nu a depus la dosar raportul privind activitatea desfăşurată.

Nici după rejudecare nu a menţionat dacă îşi păstrează sau nu cererea ori renunţă la ea, singura chestiune menţionată fiind aceea că se opune desemnării ca şi lichidator a unui practician în insolvenţă neagreat, fără a face o altă propunere, fără a menţiona nimic altceva.

Aşadar, s-a constatat că deşi i s-a pus în vedere în nenumărate rânduri să îşi îndeplinească obligaţia de a depune la dosar rapoartele de activitate în termenul util studierii şi analizării acestora, dar şi potrivit legii, respectiv de a respecta termenele de depunere rapoarte, lichidatorul în continuare nu îşi îndeplineşte atribuţiile ori le îndeplineşte cu întârziere, în mod repetat.

Mai mult, potrivit menţiunilor lichidatorului judiciar nou desemnat, nu sunt efectuate nici până la acest moment o serie de acte care intră în atribuţiile vechiului lichidator, deşi procedura insolvenţei este deschisă de mai bine de 5 ani.

Totodată, s-a constatat că, deşi lichidatorul a solicitat înlocuirea sa cu alt practician în insolvenţă, acesta din urmă nu a înregistrat la dosar ofertă de serviciu, spre deosebire de practicianul în insolvenţă desemnat care a formulat o astfel de ofertă.

Judecătorul-sindic a mai constatat că atât practicianul în insolvenţă cât şi creditorul sunt în eroare, deoarece judecătorul-sindic nu a făcut o propunere de numire a unui lichidator, ci a pus în discuţie schimbarea acestuia ca urmare a cererii formulate dar şi ca urmare a neefectuării unor acte care intră în sfera atribuţiilor practicianului în insolvenţă, acestea din urmă fiind ridicate din oficiu de către judecătorul sindic.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs debitorul prin vechiul lichidator judiciar, solicitând admiterea acestuia, casarea sentinţei atacate şi anularea dispoziţiei cu privire la înlocuirea administratorului judiciar.

În motivare, arată că creditorul majoritar a depus în data de 27.03.2017 la dosar o adresă prin care a arătat că nu este de acord cu înlocuirea lichidatorului şi confirmă menţinerea lichidatorului judiciar desemnat de la începutul procedurii.

Aşa cum a arătat în diverse rânduri în faţa instanţei, o perioadă de timp lichidatorul s-a confruntat cu probleme grave de sănătate. Din fericire, acea perioadă s-a încheiat şi în prezent are posibilitatea să îţi exercite atribuţiile în mod corespunzător. În consecinţă, nu mai există motive temeinice pentru înlocuirea lichidatorului.

Prima instanţă în mod greşit a reţinut că lichidatorul nu a menţionat dacă îşi păstrează sau nu cererea de înlocuire. Prin recursul declarat în data de 28.09.2016, a menţionat expres că nu se mai doreşte înlocuirea. De asemenea, prin rapoartele de activitate depuse la dosar ulterior recursului, lichidatorul iniţial a arătat că doreşte să continue în calitatea sa de lichidator al debitoarei.

Având în vedere situaţia debitoarei, mai exact faptul că în perioada în care lichidatorul s-a confruntat cu motive medicale procedura nu presupunea demersuri complexe sau care să fie efectuate într-un anumit termen, nu au fost prejudiciaţi creditorii societăţii.

În schimb, modificarea administratorului judiciar ar genera costuri suplimentare în procedura insolvenţei, fapt ce ar avea un impact negativ asupra creditorilor societăţii. Creditorii, în special cel majoritar, au arătat expres că nu doresc costuri suplimentare în cadrul procedurii. Mai mult, debitorii debitoarei sunt marea majoritate radiaţi sau în procedură de faliment, nemaifiind posibilă recuperarea debitelor. Astfel, nu este justificată înlocuirea actualului lichidator şi implicit mărirea costurilor de procedură.

De asemenea, având în vedere perioada îndelungată de când societatea debitoare se află în procedura insolvenţei, consideră că înlocuirea în acest moment al administratorului judiciar nu este oportună.

Prin întâmpinarea depusă la dosar, noul lichidator judiciar al debitoarei a solicitat respingerea recursului.

În motivare, arată că judecătorul-sindic a admis în parte cererea formulată prin raportul de activitate din 22.02.2016 prin care solicita înlocuire sa, , dar întrucât lichidatorul solicitat nu avea depusă o ofertă de servicii la dosarul cauzei, instanţa de fond a ţinut cont de oferta noului lichidator şi în consecinţă a numit-o în această caliate.

Pe fond, solicită respingerea ca neîntemeiat a recursului, arătând că prin încheierea civilă nr. 232/28.06.2016, pronunţată în dosarul Tribunalului Arad nr. 126/108/2016 s-a mai dispus odată înlocuirea practicianului în insolvenţă şi predarea de către fostul lichidator judiciar a gestiunii/averii debitoarei falite, precum şi a tuturor înscrisurilor (actelor si documentelor contabile) şi informaţiilor aferente procedurii.

Urmare acestui fapt, lichidatorul judiciar a solicitat fostului lichidator, prin adresa nr. 190/26.09.2016 predarea actelor şi documentelor contabile ale societăţii precum şi toate actele de procedură întocmite în cursul procedurii insolvenţei. Deși a fost notificat la adresa cu sediul cabinetului unde primeşte toată corespondenţa de la instanţă, practicianul în insolvenţă  vechi a refuzat să ridice plicul deși a fost avizat şi reavizat de factorul poștal, refuzând să predea documentele solicitate. În aceste condiţii, noul lichidator judiciar a obţinut de pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice bilanţurile contabile prescurtate aferente anilor 2011,2012,2013,2014 şi 2015.

Din analiza acestor bilanţuri rezultă clar că fostul lichidator judiciar nu a întreprins demersurile necesare pentru recuperarea creanţelor neîncasate, astfel se poate observa că soldul contului "Clienţi neîncasat”este de 101.965 lei, fiind acelaşi din anul 2011, de când s-a deschis procedura insolvenţei faţă de debitoare şi până în anul 2015,respectiv până în prezent. De asemenea din bilanţul anului 2015 rezultă clar că existau sume de bani de 73.581 lei în casă şi bancă care consideră că nu au fost predate de fostul administrator societar, precum şi active imobilizate de 20.435 lei şi stocuri de 10.558 Iei, nepredate, fiind astfel indicii pentru formularea unei acţiuni de atragerea răspunderii fostului administrator societar, dar pe care fostul lichidator judiciar nu a promovat-o în cadrul procedurii insolvenţei.

Având în vedere cele de mai sus, rezultă că cele arătate de fostul lichidator în apărarea sa nu sunt reale şi temeinice, astfel că consideră motivele judecătorului sindic ca fiind motivate temeinic în sentinţa nr.86 din 27.03.2017 şi pe cale de consecinţă solicită respingerea recursului fostului lichidator judiciar .

Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea reține următoarele:

Potrivit art. 22 alin. 2 din Legea 85/2006,  în orice stadiu al procedurii, judecătorul-sindic, din oficiu sau la cererea comitetului creditorilor, îl poate înlocui pe administratorul judiciar, prin încheiere motivată, pentru motive temeinice.

În mod judicios prima instanță a reținut că deşi i s-a pus în vedere recurentului-petent în nenumărate rânduri să îşi îndeplinească obligaţia de a depune la dosar rapoartele de activitate în termen util studierii şi analizării acestora, lichidatorul în continuare nu îşi îndeplineşte atribuţiile ori le îndeplineşte cu întârziere, în mod repetat.

S-a mai constatat că nu sunt efectuate nici până la acest moment o serie de acte care intră în atribuţiile lichidatorului judiciar, deşi procedura insolvenţei este deschisă de mai bine de 5 ani.

Chiar recurentul-petent a admis implicit că nu și-a îndeplinit în mod corespunzător atribuțiile, menționând că acest fapt s-a datorat unor probleme de sănătate pe care le-a avut lichidatorul judiciar.

În procedura insolvenței, rolul practicianului în insolvență este esențial astfel că, indiferent de motivele pe care îl împiedică să își desfășoare activitatea, într-o asemenea situație este justificată înlocuirea sa.

Punând în balanță interesul participanților la procedura insolvenței ca aceasta să se desfășoare în bune condiții cu interesul administratorului/lichidatorului judiciar de a fi menținut în procedură, evident că judecătorul-sindic va acorda prevalență necesității derulării procedurii în mod corespunzător.

Față de cele de mai sus, constatând că prima instanță a pronunțat o soluție temeinică și legală, Curtea a respins recursul formulat de recurentul-petent ca nefondat.

Domenii speta

Spete similare