Acțiune pauliană

R O M Â N I A

TRIBUNALUL CLUJ

SECŢIA CIVILĂ

Dosar nr. .../.../2014

Cod operator de date cu caracter personal 3184

SENTINŢA CIVILĂ Nr. 530/2014

Şedinţa publică de la 07 Noiembrie 2014

Instanţa constituită din:

PREŞEDINTE: E. L.

GREFIER: C.-S. Ş.

Pe rol fiind judecarea cauzei civile privind pe reclamant B. A. şi pe pârât R. I. , pârât R. V., având ca obiect acţiune pauliană.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică se constată lipsa părţilor.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei după care se constată faptul că la data de 07.11.2014 s-au depus la dosar concluzii scrise din partea reclamantei.

Instanţa constată că dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din data de 31.10.2014, fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

T R I B U N A L U L

Asupra cauzei de faţă, reţine următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul acestei instanţe, reclamanta B. A. a solicitat în contradictoriu cu pârâţii R. I. şi R. V. să se declare inopozabil faţă de aceasta, actul de lichidare a regimului comunităţii legale în timpul căsătoriei, autentificat sub nr. 1530/31 mai 2013 de către BNP B. M. din ..., având ca obiect:

imobilul situat în mun. ..., str. Prof. Dr. ..., nr. ... şi nr. ..., jud. ..., înscris în CF ... nr.  ... cu nr. vechi de CF ..., cu nr. topo. ..., compus din teren în suprafaţa de 453 m.p. cu nr. topo. ... , teren în suprafaţa de 169 m.p. cu nr. topo. ... , casă din cărămidă, pe fundaţii din piatră şi beton, acoperită cu tablă compusă din: 4 camere, bucătărie, baie, 2 antreuri, cămară, debara, local prăvălie şi pivniţă, în suprafaţa de 170 m.p. cu nr. topo. ... ;

> imobilul proprietatea extratabulară compus din casă familială, cu regim de înălţime P+M construcţie edificată în baza autorizaţiei de construire nr. ... emisă de către Primăria Mun. ...;

Mai solicită reclamanta să se dispună indisponibilizarea bunurilor imobile mai sus identificate până la încetarea executării silite a creanţei în cunatum de 35.000 Euro, a dobânzii legale aferente începând cu data de 30.10.2011 şi până la achitarea ei integrală, a cheltuielilor de judecată în cuantum de 9589.78 lei precum şi a cheltuielilor de judecată ce îi vor fi acordate în prezentul dosar, să se dispună notarea măsurii indisponibilizării bunurilor imobile în cartea funciară ... nr.  ... cu nr. vechi de CF  ... cu nr. topo.  ... să se dispună partajul imobilelor teren şi construcţii mai sus identificate în cote egale de 1/2 parte pentru fiecare pârât, în temeiul art. 353 alin. 2 NCC, prin raportare la art. 817 NCPC, să se dispună întabularea în cartea funciară  ... nr. ... cu nr. vechi de CF ... cu nr. topo. ... pe numele fiecărui pârât a dreptului de proprietate în cote-părţi egale de 1/2 parte asupra imobilelor construcţii şi teren ca bunuri proprii cu titlu de cumpărare şi partaj; să fie obligaţi pârâţii în solidar la plata cheltuielilor de judecată.

În motivele cererii de chemare în judecată, reclamanta a arătat că prin Sentinţa civilă nr. ... pronunţată în data de 10.10.2012 de către Judecătoria Cluj-Napoca în dosarul nr. ..., rămasă definitivă prin decizia nr. ... pronunţată în data de 24.04.2013 de către Tribunalul Cluj şi irevocabilă prin nerecurarea cesteia, instanţa de judecată la obligat pe pârâtul R. I. la restituirea către aceasta, către fratele său B. I. şi către sora sa P. F., în calitate de reclamanţi-moştenitori legali ai defunctei împrumutătoare – B. I., a sumei de 35.000 Euro, a dobânzii legale aferente începând cu data de 30.10.2011 şi până la achitarea integrală precum şi a cheltuielilor de judecată în cuantum de 9589.78 lei pentru cele două faze procesuale (fond şi apel).

În data de 17 iunie 2013 arată reclamanta faptul că a formulat împotriva debitorului-pârât R. I. sub nr. 281 cerere de executare silită la B. B. şi partenerii din Cluj-Napoca. Prin încheierea civilă nr.  ... pronunţată de către Judecătoria Cluj-Napoca în dosarul nr. ... , instanţa a dispus încuviinţarea executării silite.

În urma informaţiilor primite de la executorul judecătoresc şi în urma demersurilor efectuate la ... , în data de 23.01.2014 i s-a comunicat actul de lichidare a regimului comunităţii legale în timpul căsătoriei autentificat sub nr. ... mai 2013 de către BNP B. M. din ... A aflat astfel cu stupoare că în data de 31 mai 2013 pârâţii, în calitate de soţ şi soţie, au încheiat în frauda acesteia actul de lichidare a regimului comunităţii legale în timpul căsătoriei, autentificat sub nr. ... mai 2013 de către BNP B. M. din  ... prin care au scos din patrimoniul pârâtului-debitor R. I. cota lui parte din imobilul situat în mun. ..., str. Prof. Dr. ..., nr. ... şi nr. ..., jud. ..., înscris în CF ... nr. ... cu nr. vechi de CF ..., cu nr. topo. ... , compus din teren în suprafaţa de 453 m.p. cu nr. topo. ... , teren în suprafaţa de 169 m.p. cu nr. topo. ... , casă din cărămidă, pe fundaţii din piatră şi beton, acoperită cu tablă compusă din: 4 camere, bucătărie, baie, 2 antreuri, cămară, debara, local prăvălie şi pivniţă, în suprafaţa de 170 m.p. cu nr. topo.  ... şi imobil compus din casă familială, cu regim de înălţime P+M construcţie edificată în baza autorizaţiei de construire nr. ... emisă de către Primăria Mun. ...

Mai arată reclamanta faptul că la data de 11.03.2014, fratele său B. I. şi sora sa P. F., i-au cesionat întrega creanţă deţinută faţă de pârâţi, aşa cum rezultă din contractul de cesiune de creanţă anexat, astfel că în prezent ea este singura creditoare a acestora, pentru întreaga creanţă cu toate accesoriile ei.

I. In cauză sunt îndeplinite condiţiile acţiunii pauliene.

A. Creanţa creditorului trebuie să fie certă şi de regulă, anterioară actului atacat:

a.l. Aşa cum a arătat creanţa acesteia este certă, fiind şi lichidă şi exigibilă, constatată printr-o hotărârea judecătorească.

a.2. Creanţa acesteia este anterioară încheierii de către pârâtul-debitor a actului a cărui inopozabilitate o solicită.

a.3. Mai mult, arată reclamanta faptul că deţine un titlu executoriu faţă de pârâtul-debitor R. I., respectiv hotărârea judecătorească.

B. Actul încheiat de debitor cu terţul trebuie să fi cauzat un prejudiciu creditorului reclamant:

Conform art. 1562 alin.l NCC, creditorul poate solicita constatarea inopozabilităţii actelor juridice încheiate de către debitor în frauda intereselor sale, numai dacă face dovada unui prejudiciu.

Ori, îndeplinirea acestei condiţii este evidentă, prejudiciul acesteia constă în faptul că pârâtul-debitorul şi-a provocat starea de insolvabilitate prin încheierea actului atacat care nu exista la data pronunţării hotărârii judecătoreşti.

Astfel pârâtul-debitor, cu ajutorul soţiei sale şi-a creat starea de insolvabilitate, provocând însărăcirea sa. Sunt, în mod neîndoielnic, acte de însărăcire cele care au ca efect ieşirea unei valori active din patrimomul debitorului, fară ca în locul acesteia el să primească ceva în schimb.

C. Frauda debitorului (consilium fraudis):

Şi această condiţie este îndeplinită. Frauda desemnează simpla cunoaştere de către debitor a faptului că prin perfectarea actului contestat pe cale pauliană îi cauzează creditorului un prejudiciu. Ori actul atacat a fost indubitabil încheiat pentru a-i frauda interesele, în condiţiile în care acesta a dus la crearea stării de insolvabilitate, a fost încheiat cu soţia debitorului, după data pronunţării hotărîrii judecătoreşti prin care acesta a fost obligat la restituirea împrumutului, fără ca prin act să primească ceva în schimb.

D.Complicitatea terţului la frauda debitorului:

Există complicitatea terţului atunci când el a cunoscut că prin actul atacat se cauzează un prejudiciu creditorului. Şi această condiţie este îndeplinită, întrucât terţul în cazul de speţă este pârâta R. V., soţia debitorului. Este evident, că terţul cunoaştea faptul că prin încheierea actului contestat pe cale pauliană se cauzează starea de insolvabilitate a debitorului.

II. Conform dispoziţiilor legale invocate, în raporturile dintre creditori şi terţul care a încheiat actul fraudulos cu debitorul, prin admiterea acţiunii pauliene, actul atacat este declarat inopozabil faţă de creditorii care au avut iniţiativa declanşării demersului judiciar [art. 1565 alin. (1) teza I noul Cod Civil].

În alţi termeni, actul atacat este considerat ca fiind lipsit de efectele sale în raporturile dintre creditorii reclamanţi pe de-o parte şi terţul pârât, pe de altă parte. Astfel, dacă prin actul atacat a fost înstrăinat un bun, creditorii reclamanţi îl vor putea urmări silit ca si când acesta nu ar fi ieşit din patrimoniul debitorului, înstrăinarea nefiindu-le opozabilă.

Hotărârea judecătorească de admitere a acţiunii pauliene va indisponibiliza bunul până la încetarea executării silite a creanţei care a justificat pronunţarea ei [art. 1565 alin. (2) teza finală noul Cod Civil].

III.Pentru a fi opozabilă, măsura indisponibilizării bunului trebuie supusă formalităţilor de publicitate mobiliară sau imobiliară, după caz [art. 1565 alin. (2) teza finală Noul Cod Civil, corelat cu art. 628 alin. (2) Noul Cod Civil]. În aceste condiţii, dacă, totuşi, bunul este înstrăinat de către terţul dobânditor, actul astfel încheiat este lovit de nulitate, la cererea creditorului [art. 1565 alin. (2) teza finală noul Cod Civil, corelat cu art. 629 alin. (2) noul Cod Civil].

IV.Conform dispoziţiilor modificatoare ale NCC, acţiunea pauliană devine o acţiune în inopozabilitatea actului fraudulos, având configuraţia unei acţiuni personale şi nu reale. Acţiunea pauliană este una personală, întrucât ea este un atribut al gajului general, care nu asigură creditorului niciun drept real asupra bunurilor debitorului privite în individualitatea lor. Prin intermediul ei se asigură protecţia juridică a unui drept de creanţă, care nu poate fi apărat decât pe calea unei acţiuni personale.

V.Necesitatea şi interesul formulării petitul privind partajul imobilului obiect al actului de lichidare a regimului comunităţii legale în timpul căsătoriei autentificat sub nr. ... mai 2013 de către BNP B. M. din ... , rezultă din economia dispozţiilor art. 817 NCPC, raportat la dispoziţiile art. 353 NCC.

În drept, au fost invocate prevederile art. 94 pct. 1 lit. j -95, art. 117, art 148 şi urm., art. 194, art. 451, art. 817, art. 979 şi urm. NCPC, art. 1562-1565 NCC, art. 353 NCC, restul dispoziţiilor legale la care am făcut referire.

La data de 09.09.2014, după îndeplinirea procedurii prealabile şi după fixarea primului termen de judecată, pârâta R. V. a depus la dosar întâmpinare, invocând pe cale de excepţie lipsa de interes a reclamantei în promovarea cererii ce face obiectul prezentului dosar, iar pe fondul cauzei solicită respingerea cererii de chemare în judecată ca fiind netemeinică şi nelegală.

În motivare pârâta arată faptul că în fapt,

1. În ceea ce priveşte excepţia lipsei de interes a reclamantei în promovarea cererii ce face obiectul prezentului dosar, arată că pentru formularea şi susţinerea acesteia are în vedere prev. art. 817 N.C.P.C. coroborat cu împrejurarea că în fapt reclamanta nici măcar nu propune probe care să tindă la dovedirea unei alte cote de participare la dobândirea bunurilor decât cea arătată în cuprinsul actului atacat.

În realitate, aşa cum va arăta mai jos, solicită pârâta să se observe că, în ipoteza admiterii cererii ce face obiectul prezentului dosar, reclamanta nu are niciun interes material, cotele de participare la dobândirea bunurilor şi care urmează a se regăsi şi în urma admiterii cererii de partaj, întemeiate pe prev. art. 817 N.C.P.C., fiind aceleaşi cu cele indicate în cuprinsul Actului de lichidare a regimului comunităţii legale în timpul căsătoriei, autentificat la B.N.P. A. M., B., F. sub nr. ...

2. Pe fondul cauzei, arată pârâta următoarele:

Contractul de partaj încheiat între aceasta şi soţul său R. I. (în speţă „Actul de lichidare a regimului comunităţii legale în timpul căsătoriei, autentificat la B.N.P. A. M., B., F. sub nr. ...), este un act care reflectă realitatea relaţiilor dintre ea şi soţul său, fiind încheiat în mod evident pentru a reglementa situaţia dreptului de proprietate al bunurilor arătate în cuprinsul acestuia.

Raportat la condiţiile pentru admiterea cererii formulate, arată pârâta că acestea nu sunt întrunite în ceea ce priveşte:

1.Frauda debitorului, respectiv complicitatea acesteia la afirmata fraudă şi

2.Prejudiciul creat creditorului.

Punctual, arată pârâta următoarele:

1. Acţiunea pauliană întemeiată pe prev. art. 1562 şi urm. N.C.C. presupune cu necesitate existenţa fraudei.

Prin fraudă se înţelege intenţia debitorului de a cauza un prejudiciu creditorului prin încheierea actului atacat.

Or, în cauza de faţă, solicită pârâta a se observa că pârâtul Rus Ion nu a urmărit, prin încheierea actului atacat, fraudarea creditoarei-reclamante.

În realitate, prin încheierea actului atacat, arată pârâta faptul că este cea care a urmărit reglementarea situaţiei juridice a dreptului de proprietate asupra bunurilor dobândite ca bunuri proprii de acesteia şi care în mod aparent şi neconform realităţii - prin prisma prezumţiei legale relative invocate şi de reclamantă în motivarea cererii formulate - riscă să fie convertit din dreptul devălmaş într-o coproprietate pe cote părţi de 50%-50% a acesteia şi a pârâtului R. I.

În continuare, solicită pârâta a se observa că frauda nu rezultă ipso facto din partajul intervenit după momentul la care creditorul a obţinut titlul executoriu împotriva debitorului - pârât de rând 1.

Proba fraudei cade în sarcina creditoarei-reclamante, care este datoare să probeze în faţa instanţei că actul juridic concret încheiat a fost încheiat într-un scop fraudulos, scop în care bineînţeles reclamanta poate recurge la orice mijloc de probă.

În ceea ce priveşte condiţia care vizează complicitatea terţului - în speţă a acesteia - la frauda debitorului, arată următoarele:

Art. 1562 alin. (2) noul Cod Civil se referă explicit la această condiţie de admisibilitate a acţiunii pauliene, atunci când stabileşte că declararea inopozabilităţii actului atacat pe cale pauliană nu poate avea loc decât dacă terţul cunoaşte faptul că prin încheierea actului contestat pe cale pauliană se cauzează sau se măreşte starea de insolvabilitate a debitorului.

Or, prin actul atacat nu se cauzează şi nu se măreşte starea de insolvabilitate a debitorului.

În realitate, aşa cum a arătat, bunurile în discuţie au avut dintotdeauna regimul de bunuri proprii ale acesteia, acestea înlocuind în realitate bunuri proprii ale ei (sume de bani date acesteia personal de părinţii săi), acestea nefiind în realitate la niciun moment în patrimoniul debitorului.

Prin actul atacat, arată pârâta - consecutiv existenţei titlului executoriu împotriva soţului său - a urmărit tocmai ca în scop preventiv şi declarativ să pună la adăpost bunurile sale proprii de o eventuală executare silită efectuată asupra acestora în, vederea stingerii datoriilor debitorului.

Arată pârâta faptul că, conduita acesteia este de altfel şi în concordanţă, pe de o parte, cu temeiul de drept invocat de creditoare în susţinerea cererii formulate, respectiv prev. art. 817 N.C.P.C. care în mod expres prevede că "Creditorii personali ai unui debitor coproprietar sau codevălmaş nu vor putea să urmărească partea acestuia din imobilele aflate în proprietate comună, ci vor trebui să ceară mai întâi partajul acestora", şi cu cererea formulată în concret de aceasta, pe de altă parte.

Partea de divergenţă însă între poziţia acesteia şi a creditoarei, este una aparentă doar şi se evidenţiază sub două aspecte:

a.Pe de o parte, arată pârâta faptul că a urmărit anticipat şi amiabil, din proprie iniţiativă, reglementarea situaţiei dreptului de proprietate asupra bunurilor în discuţie.

Pe de altă parte, reclamanta urmăreşte să reglementeze aceeaşi situaţie, în limitele drepturilor conferite de lege creditorului, pe cale judiciară.

În realitate, indiferent care este calea urmată, poziţiile, atât a acesteia cât şi a reclamantei, converg spre necesitatea reglementării situaţiei dreptului de proprietate asupra bunurilor în discuţie anterior efectuării unei eventuale executări silite asupra acestora.

b.Arată pârâta faptul că a obţinut încheierea, pe cale amiabilă, a unui act care reflectă situaţia reală a dreptului de proprietate asupra bunurilor în discuţie, în timp ce reclamanta - nemulţumită fiind de situaţia reală reflectată în cuprinsul înscrisului în discuţie – solicită  modificarea cotelor indivize aferente acestui drept.

In realitate însă, reclamanta, trecând peste nemulţumirea firească aferentă aparentei micşorări a gajului general al debitorului - şi pe care o acceptă ca atare - este în imposibilitate să dovedească o altă stare de fapt, respectiv alte cote de participare la dobândirea dreptului de proprietate decât cele indicate de aceasta şi de pârâtul R. I. în cuprinsul actului atacat.

Solicită de asemenea pârâta a se observa, că în realitate reclamanta invocă doar două probe: proba cu prezumţii şi proba cu înscrisuri.

Adăugate însă, probele în concret indicate de aceasta susţin netemeinicia cererii formulate şi solicitatea acesteai de respingere a cererii:

Pe de o parte, prezumţia legală relativă de participare 50%-50% a soţilor la dobândirea bunurilor şi, pe de altă parte, pe înscrisurile (convenţia în discuţie) care răstoarnă în mod expres această prezumţie, stabilind cota de participare de 100% a acesteia la dobândirea bunurilor,

2. Acţiunea pauliană întemeiată pe prev. art. 1562 şi urm. N.C.C. presupune cu necesitate existenţa prejudiciului creat creditorului.

Or, aşa cum a arătat mai sus, prin încheierea actului atacat nu i s-a cauzat creditoarei niciun prejudiciu.

Astfel, indiferent în ce forma s-ar efectua partajul - care trebuia cu certitudine efectuat - bunurile în discuţie sunt bunuri proprii ale acesteia, partajul urmând să reflecte această situaţie.

Asta înseamnă că în realitate, actul încheiat nu a fost un vehicul juridic pentru scoaterea unor bunuri din patrimoniul debitorului - aşa cum netemeinic afirmă reclamanta - ci a fost un mijloc declarativ de formalizare a împrejurării că respectivele bunuri nu au făcut niciodată parte din patrimoniul acestuia, aşa cum, în necunoştinţă de cauză, o prezumţie legală relativă ar putea fi în măsură să facă creditorii debitorului pârât să creadă.

În realitate, prin actul încheiat, arată pârâta, nu doar că nu a cauzat un prejudiciu reclamantei, dar a creat chiar premisele pentru evitarea unui astfel de prejudiciu - prin lămurirea întinderii patrimoniului real al debitorului a dat creditoarei posibilitatea de a limita cheltuielile inutile pe care aceasta le-ar putea face cu executarea silită, în contextul necunoştinţei de cauză.

Sub acest aspect, mai reia şi ideea că o creditoare diligentă ar fi avut posibilitatea să se informeze asupra situaţiei de fapt reale, anterior promovării cererii de chemare în judecată ce face obiectul prezentului dosar, şi să evite astfel un şir de proceduri judiciare care, chiar dacă vor desfiinţa actul atacat, vor duce inevitabil la aceeaşi concluzie.

Precipitarea, şi nu diligenta creditoarei, este, în viziunea sa, dată, în cazul de faţă, de lipsa oricăror probe (propuse măcar spre administrarea) şi care ar putea dovedi starea de fapt susţinută de aceasta în contra stării rezultate şi susţinute de actul atacat.

În drept, au fost invocate prevederile  art. 205 şi urm. N.C.P.C.

Analizând cererea de chemare în judecată prin prisma motivelor invocate, a materialului probator al cauzei şi în lumina dispoziţiilor legale incidente, Tribunalul constată următoarele:

Prin Sentinţa civilă nr. ... din 10 octombrie 2012, pronunţată în dosarul nr. ... al Judecătoriei Cluj-Napoca (f. 8-10), pârâtul R. I. a fost obligat să restituie în favoarea reclamantei şi a numiţilor P. F. şi B. I. suma de 35.000 euro, în calitate de moştenitori ai defunctei B. I., împrumutător, cu dobânda legală aferentă începând cu data de 30.10.2011 şi până la achitarea integrală. În acelaşi timp, pârâtul a fost obligat la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 6.589,78 lei.

Prin Decizia civilă nr. ... aprilie 2013 a Tribunalului Cluj, Secţia civilă (f. 11-14), a fost respins ca nefundat apelul declarat de pârâtul R. I. împotriva sentinţei civile analizate şi totodată, a fost obligat la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 3.000 lei.

Tribunalul constată că prin Încheierea civilă nr. ... iunie 2013, pronunţată în dosarul nr. ... al Judecătoriei Cluj-Napoca (f. 14), a fost admisă cererea formulată de Societatea Civilă Profesională de Executori Judecătoreşti „B. şi P.” şi creditorii P. F., B. I. şi B. A. şi în consecinţă, s-a încuviinţat executarea silită în temeiul titlurilor executorii reprezentate de cele două hotărâri menţionate.

Potrivit clauzelor Contractului de cesiune de creanţă încheiat la data de 11 martie 2014 (f. 18-20), reclamanta B. A., în calitate de cesionar a preluat creanţele celorlalţi doi creditori, respectiv P. F. şi B. I., astfel încât, cererea de chemare în judecată este formulată de B. A. în calitate de reclamantă, fiind titulara întregii creanţe deţinute faţă de pârâtul R. I.

Tribunalul constată de asemenea că prin Actul de lichidare a regimului comunităţii legale în timpul căsătoriei, autentificat sub nr. ... de către B.N.P. B. M. din ... (f. 15-17), având ca obiect: 1) imobilul situat în mun..., str. Prof. Dr. ... nr. ... şi nr. ..., judeţul ..., înscris în C.F. nr. ..., provenită din conversia de pe hârtie a C.F. nr. ..., cu nr. top. ... , compus din teren în suprafaţă de 453 mp. cu nr. top. ... , teren în suprafaţă de 169 mp. cu nr. top. ... , casă din cărămidă, pe fundaţii din piatră şi beton, acoperită cu tablă, compusă din: 4 camere, bucătărie, baie, 2 antreuri, cămară, debara, local prăvălie şi pivniţă, în suprafaţă de 170 mp. cu nr. top.  ... şi 2) imobil situat în mun. ... , str. Prof. Dr. ... nr. ..., jud. ..., proprietate extratabulară compus din: casă familială, cu regim de înălţime P+M, în suprafaţă construită de 198 mp., construcţie edificată în baza Autorizaţiei de construire nr. ..., emisă de Primăria Municipiului ..., soţii, pârâţii din prezenta cauză au stabilit cota de contribuţie de 100% pentru pârâta R. V. şi 0% pentru soţul R. I. (pct. 2.3).

Reclamanta B. A. solicită instanţei să declare inopozabil actul analizat în temeiul prevederilor art. 1562 şi următoarele din Noul Cod civil, aplicabil în cauză.

Condiţiile de admisibilitate ale acţiunii revocatorii sunt reglementate prin dispoziţiile art. 1562-1563 C.civ.:

1) Actul atacat să fi creat creditorului un prejudiciu. În literatura de specialitate s-a apreciat că pentru creditor, în această ipoteză, prejudiciul constă în faptul că prin actul atacat debitorul şi-a cauzat sau şi-a mărit o stare de insolvabilitate.

În prezenta cauză, prin actul examinat pârâtul R. I. şi-a creat starea de insolvabilitate, deoarece prin răspunsul la întrebarea nr. 13 din interogatoriul administrat la solicitarea reclamantei pârâtul a precizat că nu mai deţine alte bunuri, iar prin răspunsul la întrebarea nr. 14 a arătat că în prezent nu realizează niciun fel de venit.

În consecinţă, cerinţa examinată este îndeplinită deoarece reclamanta se află în imposibilitatea de a-şi valorifica creanţa pe care o are faţă de pârâtul R.I.

2)  Frauda debitorului

Condiţia este îndeplinită deoarece pârâtul a avut cunoştinţă de rezultatul păgubitor al actului încheiat faţă de reclamantă, în condiţiile în care nu intenţiona să-şi execute de bunăvoie obligaţia şi ţinând cont de faptul că nu ar mai putea fi executat silit deoarece nu deţine alte bunuri.

Cu privire la condiţia analizată este de remarcat faptul că, pe de o parte, nu are relevanţă dacă actul încheiat este cu titlu gratuit sau cu titlu oneros, iar pe de altă parte, atitudinea subiectivă a debitorului nu este necesar să îmbrace forma intenţiei de a-l păgubi pe creditor. În materia analizată, debitorul comite o fraudă dacă este conştient că prin actul respectiv îşi creează sau măreşte o stare de insolvabilitate.

3) Creanţa creditorului să fie certă la data introducerii acţiuni

Condiţia este îndeplinită întrucât, aşa cum rezultă din expunerea anterioară, Sentinţa civilă nr. ..., pronunţată în dosarul nr.  ... al Judecătoriei Cluj-Napoca a rămas irevocabilă ca urmare a respingerii apelului prin Decizia civilă nr. ... a Tribunalului Cluj, Secţia civilă şi prin neexercitarea căii de atac a recursului împotriva acestei din urmă hotărâri. În condiţiile în care cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta B. A. în contradictoriu cu pârâţii R. I. şi R. V. a fost înregistrată la data de 12 martie 2014 (f. 1-6) este evident că este îndeplinită cerinţa creanţei certe. Chiar dacă în lumina dispoziţiilor Noului Cod civil nu se mai examinează anterioritatea creanţei certe faţă de actul contestat, în prezenta cauză se constată că această cerinţă este îndeplinită.

4) Complicitatea la fraudă a terţului cu care debitorul a încheiat actul

În speţă, ţinând cont de faptul că Actul de lichidare a regimului matrimonial include toate bunurile deţinute de soţi, neexistând o categorie distinctă a bunurilor proprii ale debitorului R. I., se poate concluziona în sensul că pârâta R. V. au conştientizat faptul că prin încheierea actului atacat pârâtul îşi va crea starea de insolvabilitate iar reclamanta B. A. va fi în imposibilitate de a-şi executa creanţa.

Tribunalul constată că prin răspunsul la întrebarea nr. 7 din interogatoriul administrat pârâta R. V. a recunoscut faptul că avea cunoştinţă despre datoriile în cuantum de 35.000 euro şi 9.589,78 lei, precizând că „tocmai pentru acest motiv a semnat actul” contestat, „în dorinţa de a apăra moştenirea primită” de la părinţii săi. La întrebarea dacă pârâta avea cunoştinţă că prin actul de lichidare va provoca starea de insolvabilitate a soţului acesteia, pârâta R. V. a arătat că nu recunoaşte, deoarece soţul ei a oferit reclamantei şi celorlalţi titulari ai creanţei un teren şi credea că oferta va fi acceptată. Or, din certificatele de atestare fiscală existente la dosarul cauzei nu rezultă că soţii sau unul dintre soţi ar mai deţine alte imobile, iar pârâtul a precizat că nu deţine alte bunuri urmăribile.

În altă ordine de idei, referitor la contribuţia soţilor la dobândirea bunurilor descrise în actul contestat, prin răspunsurile la interogator, atât pârâta R. V. cât şi pârâtul R. I. au precizat că ambii au realizat venituri în timpul căsătoriei. Din atenta examinare a înscrierilor din cărţile de muncă ale pârâţilor rezultă că ambii au realizat venituri din muncă, dar veniturile realizate de pârâtul R. I. au fost mai mari decât cele realizate de către R. V. (f. 106-134). De asemenea prin răspunsurile la interogator pârâţii au precizat că au realizat venituri din creşterea şi comercializarea animalelor. În consecinţă, din probele analizate că nu rezultă că după încheierea căsătoriei -25.05.1991-, veniturile pârâtei ar fi fost superioare celei realizate de către soţul acesteia, pentru a justifica o contribuţia mai mare la dobândirea bunului.

În acelaşi timp, Tribunalul constată că probele administrate nu susţin nici teza potrivit căreia imobilele în litigiu ar fi fost dobândite cu titlu de cumpărare, iar extinderea realizată, exclusiv din banii primiţi de la părinţii pârâtei R. V. În acest sens, este de remarcat faptul că imobilul situat în ..., str. Prof ... nr. ..., compus din: curte şi grădină în suprafaţă de 126 stj.p., egal cu 453 mp., înscris în C.F. nr. ... cu nr. top.  ... şi construcţia casă din cărămidă, pe fundaţii din piatră şi beton, acoperită cu tablă. Compusă din 4 camere, bucătărie, baie, 2 antreuri, cămară, debara, local de prăvălie şi pivniţă, cu suprafaţa de 169 mp., înscris în acelaşi C.F. cu nr. top. ..., a fost dobândit de pârâţii R. V. şi R. I. în baza Contractului de vânzare-cumpărare autentificat prin Încheierea nr. ... din 17 august 1993 de N. S. J. C. (f. 104-105).

Pârâţii au susţinut prin răspunsurile la interogator că imobilul a fost achiziţionat din banii primiţi de la părinţii pârâtei R. V., care au vândut un imobil pentru suma de 10.000.000 lei, sens în care au depus copia unui contract de vânzare-cumpărare sub semnătură privată. Tribunalul constată că acest act sub semnătură privată a fost încheiat ulterior perfectării contractului autentic de vânzare cumpărare, mai exact la data de 02 octombrie 1993 (f. 135), astfel încât suma achitată cu titlu de preţ nu putea să provină din avansul achitat de către cumpărător. În altă ordine de idei, martorii semnatari ai înscrisului sub semnătură privată sunt pârâţii din prezenta cauză, R. I. şi R. V. Nu în ultimul rând, este greu de acceptat că un teren de 1500 mp., situat în  ... a fost vândut pentru suma de 10.000.000 lei, iar imobilul teren şi construcţie, având descrierea expusă anterior, situată pe strada prof. ... din municipiul  ... a fost vândut cu suma de 300.000 lei, chiar dacă era grevat de uzufruct viager. Elementele anterioare sugerează că acest înscris a fost încheiat pro causa pentru a susţine teza primirii sumei menţionate de la părinţii pârâtei, neavând relevanţă probatorie în cauză. De altfel, pârâta R. V. a susţinut că nu doar suma achitată cu titlu de preţ a fost primită de la părinţii dar că în realitate suma era de 7.000.000 lei, iar diferenţa a fost utilizată pentru realizarea construcţiei de la aceeaşi adresă proprietate extratabulară a soţilor. Aceste susţineri nu sunt dovedite în prezenta cauză.

Cu privire la ultimele două condiţii examinate este de remarcat şi faptul că deşi pârâta R. V. avea cunoştinţă de aproximativ 2-3 ani de existenţa datoriilor soţului (răspuns întrebarea nr. 7 interogator R. I. – f. 102 şi răspuns întrebarea nr. 7 interogator R. V. – f. 98), actul de lichidare a regimului matrimonial a fost încheiat doar după rămânerea irevocabilă a sentinţei civile care constituie titlul executoriu.

În acelaşi timp, pârâta a precizat cu nu cunoaşte care a fost destinaţia sumei de 35.000 euro împrumutată de pârâtul R. I. (răspuns întrebarea nr. 8 – f. 98), iar pârâtul a arătat că a cheltuit suma arătat la jocuri de noroc, având acest viciu de peste 20 de ani (f. 99). Susţinerile pârâtului în sensul celor arătate urmează să fie apreciate nedovedite.

Faţă de considerentele expuse Tribunalul apreciază că sunt îndeplinite în cauză condiţiile de admisibilitate ale acţiunii revocatorii, iar cererea de chemare în judecată este întemeiată, urmând să fie admisă.

Astfel, în baza dispoziţiilor art. 1565 alin. 1 C.civ., se va declara inopozabil faţă de reclamantă Actul de lichidare a regimului comunităţii legale în timpul căsătoriei, autentificat sub nr.  ... de către B.N.P. B. M. din ..., având ca obiect: 1) imobilul situat în mun. ..., str. Prof. Dr. ... nr. ... şi nr. ..., judeţul ..., înscris în C.F. nr. ..., provenită din conversia de pe hârtie a C.F. nr. ..., cu nr. top. ... , compus din teren în suprafaţă de 453 mp. cu nr. top. ... , teren în suprafaţă de 169 mp. cu nr. top. ... , casă din cărămidă, pe fundaţii din piatră şi beton, acoperită cu tablă, compusă din: 4 camere, bucătărie, baie, 2 antreuri, cămară, debara, local prăvălie şi pivniţă, în suprafaţă de 170 mp. cu nr. top.  ... şi 2) imobil situat în mun. ..., str. Prof. Dr. ... nr. ..., jud. ... , proprietate extratabulară compus din: casă familială, cu regim de înălţime P+M, în suprafaţă construită de 198 mp., construcţie edificată în baza Autorizaţiei de construire nr. ..., emisă de Primăria Municipiului ...

În baza aceloraşi dispoziţii legale, urmează să fie indisponibilizate bunurile imobile descrise până la achitarea sau încetarea executării silite a creanţei în cuantum de 35.000 euro, a dobânzii legale aferente începând cu data de 30.10.2011 şi până la achitarea integrală, precum şi a cheltuielilor de judecată în cuantum de 9.589,78 lei.

În baza prevederilor art. 1565 alin. 2 teza finală C.civ. coroborat cu art. 628 alin. 2 din acelaşi cod, se va dispune notarea măsurii indisponibilizării bunurilor imobile descrise în C.F. nr. ..., provenită din conversia de pe hârtie a C.F. ..., nr. top.  ...

În temeiul art. 817 alin. 1 C.pr.civ., se va dispune partajarea imobilelor teren şi construcţii descrise mai sus în cote egale de ½ parte pentru fiecare pârât.

În conformitate cu dispoziţiile art. 888 C.civ., se va dispune întabularea în C.F. nr.  ... cu nr. vechi de C.F. ..., nr. top. ... , pe numele fiecărui pârât a dreptului de proprietate în cote-părţi egale de ½ parte asupra imobilelor teren şi construcţii ca bunuri proprii, cu titlu de cumpărare, construire şi partaj.

Potrivit art. 453 alin. 1 C.pr.civ., vor fi obligaţi în solidar pârâţii, a căror culpă procesuală este dovedită, să plătească reclamantei cheltuieli de judecată în sumă de 11.200 lei, reprezentând taxă judiciară de timbru în cuantum de 7.200 lei şi onorariul avocaţial în cuantum de 4.000 lei, conform înscrisurilor depuse la dosarul cauzei (f. 141-142).

În temeiul art. 18 din O.U.G. nr. 51/2008, cu modificările şi completările ulterioare, vor fi obligaţi în solidar pârâţii în solidar la plata către stat a sumei de 14.633,18 lei, reprezentând suma pentru care reclamanta a beneficiat de reducere prin încuviinţarea ajutorului public judiciar.

Soluţia se impune faţă de împrejurarea că prin Încheierea civilă nr. ..., pronunţată în dosarul nr.  ... a Tribunalului Cluj, Secţia civilă, a fost admisă în parte cererea de acordare a ajutorului public judiciar formulată de reclamanta B. A. şi în consecinţă, a fost redusă taxa de timbru de la suma de 21.833,18 lei la suma de 7.200 lei, iar taxa astfel eşalonată a fost eşalonată în 48 rate lunare de 150 lei.  Diferenţa de 14.633,18 lei urmează să fie achitată către stat în temeiul textului legal menţionat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

Admite în parte acţiunea civilă formulată de reclamanta B. A. în contradictoriu cu pârâţii R. I. şi R. V., având ca obiect acţiune revocatorie, şi în consecinţă:

Declară inopozabil faţă de reclamantă Actul de lichidare a regimului comunităţii legale în timpul căsătoriei, autentificat sub nr. ... de către B.N.P. B. M. din ... , având ca obiect: 1) imobilul situat în mun. ..., str. Prof. Dr. ... nr. ... şi nr. ..., judeţul ..., înscris în C.F. nr. ..., provenită din conversia de pe hârtie a C.F. nr. ..., cu nr. top. ... , compus din teren în suprafaţă de 453 mp. cu nr. top. ... , teren în suprafaţă de 169 mp. cu nr. top. ... , casă din cărămidă, pe fundaţii din piatră şi beton, acoperită cu tablă, compusă din: 4 camere, bucătărie, baie, 2 antreuri, cămară, debara, local prăvălie şi pivniţă, în suprafaţă de 170 mp. cu nr. top.  ... şi 2) imobil situat în mun. ..., str. Prof. Dr. ... nr. ..., jud. ..., proprietate extratabulară compus din: casă familială, cu regim de înălţime P+M, în suprafaţă construită de 198 mp., construcţie edificată în baza Autorizaţiei de construire nr. ..., emisă de Primăria Municipiului ...

Indisponibilizează bunurile imobile descrise până la achitarea sau încetarea executării silite a creanţei în cuantum de 35.000 euro, a dobânzii legale aferente începând cu data de 30.10.2011 şi până la achitarea integrală, precum şi a cheltuielilor de judecată în cuantum de 9.589,78 lei.

Dispune notarea măsurii indisponibilizării bunurilor imobile descrise în C.F. nr. ..., provenită din conversia de pe hârtie a C.F. ..., nr. top. ...

Dispune partajarea imobilelor teren şi construcţii descrise mai sus în cote egale de ½ parte pentru fiecare pârât.

Dispune întabularea în C.F. nr.  ... cu nr. vechi de C.F. ..., nr. top. ... pe numele fiecărui pârât a dreptului de proprietate în cote-părţi egale de ½ parte asupra imobilelor teren şi construcţii ca bunuri proprii, cu titlu de cumpărare, construire şi partaj.

Obligă pârâţii în solidar să plătească reclamantei cheltuieli de judecată în sumă de 11.200 lei.

Obligă pârâţii în solidar la plata către stat a sumei de 14.633,18 lei.

Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţa publică de la 07 Noiembrie 2014.

 Preşedinte Grefier

E. L. C.-S. Ş

C.Ş. 07 Noiembrie 2014

Red./dact./LE/CŞ/5 ex./04.12.2014

Domenii speta

Spete similare