Anulare act administrativ

Operator de date cu caracter personal înregistrat sub nr.2991

Cod ECLI ECLI:RO:TBMUS:2020:003.000252

Dosar nr. ...

R O M Â N I A

TRIBUNALUL MUREŞ

SECŢIA CONTENCIOS ADMINISTRATIV ŞI FISCAL

Sentinţa nr. 252/2020

Şedinţa publică de la 09 Iulie 2020

Completul compus din:

Preşedinte :...

Grefier : ...

Pe rol fiind pronunţarea asupra acţiunii în contencios administrativ şi fiscal formulată de cererea formulată de reclamanta SC ... SRL cu sediul în ..., str.... nr.... jud....ş, CUI...) în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul Teritorial de Muncă ...cu sediul ... având ca obiect anulare act administrativ-declinare-.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează:

Mersul dezbaterilor şi susţinerile părţilor au fost consemnate în încheierea de şedinţă din data de 23 iunie 2020, când s-a amânat pronunţarea pentru data de 07 iulie 2020, apoi pentru data de azi, încheieri ce fac parte din prezenta hotărâre.

INSTANŢA

Asupra cauzei de faţă  deliberând  constată următoarele:

Prin plângerea formulată la data de 08.10.2019 şi înregistrată pe rolul Judecătoriei Tg Mureş  sub nr...., petenta a solicitat instanţei ca prin hotărârea ce o va pronunţa să dispună anularea procesului verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei seria MS nr.0005529/02.10.2019 şi a anexei acestuia, precum şi anularea procesului verbal de control seria MS nr.013451/02.10.2019 şi a anexei nr.1 la acesta.

Instanţa prin încheierea de şedinţă din data de 03.03.2020 a dispus disjungerea cererii de anulare a procesului verbal de control, formarea unui nou dosar, respectiv dosar nr.... și declinarea competenței de soluținare a acestuia în favoarea prezentei instanțe, prin sentinţa civilă nr.... pronunţată de Judecătoria Tg Mureş în dosarul nr....

Cu privire la obiectul cauzei de față, se constată că reclamanta SC ... SRL prin contestaţia formulată împotriva procesului verbal de control nr.013451/02.10.2019 şi a anexei 1 al acesteia, a solicitat anularea acesteia şi anularea măsurii complementare.

În motivare a arătat că în urma controlului efectuat de către reprezentanţii  ITM Mureş aceştia au constatat că în cadrul societăţii există un număr de 3 persoane care ar presta muncă în folosul societăţii ,  fără a fi încheiate formele legale de angajare, respectiv contract individual de muncă în formă scrisă semnate de fiecare parte.

În continuare reclamanta a arătat că în eşenţă reprezentantul societăţii  a pus la dispoziţia organelor de control toate documentele solicitate de către acestea , prin invitaţia pe care au lăsat-o la punctul de lucru al societăţii;

În urma verificărilor actelor cerute de către organele de control aceştia au ajuns la constatarea că cele trei persoane ar fi prestat muncă fără a avea forme legale de angajare,.

S-a mai arătat faptul că acele persoane muncesc în cadrul societăţii reclamante încă din anul 2016 aşa cum rezultă şi din programul Revisal şi cum rezultă şi din declaraţiile depuse la ANAF Mureş , în urma cărora societatea plăteşte lunar la bugetul de stat toate contribuţiile aferente , fapt ce poate fi demonstrat şi din declaraţiile depuse la ANF Mureş precum şi din viramentele bancare lunare în contul angajaţilor. Este adevărat că la data prezentării documentelor reprezentantul societăţii dintr-o eroare materială a dus trei contracte nesemnate,  însă persoanele care muncesc în cadrul societăţii au fiecare în parte câte un exemplar a contractului de muncă semnat de fiecare parte.

Aşa cum rezultă din Anexa la procesul verbal societatea a mai fost verificată şi sancţionată în cursul anului 2017 pentru „munca la negru” însă este foarte curios că la acel moment nu s-a observat presupusa muncă  fără forme legale a celor două persoane învederate în actul de control.

Reclamanta a arătat că subliniază acest aspect deoarece nu reuşește să înţeleagă de ce intimatul aplică o măsură contravenţională în cuantum de 40.000 lei, în condiţiile în care din documentele puse la dispoziţia organului de control din cadrul ITM Mureş respectivele pontaje ale persoanelor angajate, statele de plată, precum şi fluturaşii de salarii,  rezultă foarte clar că persoanele respective lucrează în cadrul societăţii cu forme legale înregistrate şi declarate în programul Revisal.

Nu se contestă faptul că societatea a fost neglijentă punând la dispoziţie acele contracte,  dar nici nu au putut să creadă că vor fi sancţionaţi pentru aceste aspecte în condiţiile în care toate documentele care atestă faptul că acele persoane sunt angajate conform legislaţiei în vigoare fapt care a mai fost şi subliniat de către reprezentanţii ITM Mureş „observ că acele persoane sunt înregistrate în Revisal şi sunt active şi în prezent dar….”.

Pârâtul Inspectoratul Teritorial de Muncă Mureş a formulat întâmpinare prin care s-a solicitat respingerea contestaţiei împotriva procesului verbal de control Seria MS Nr, 013451/02.10.2019 şi a anexei nr. 1 a acestuia. S-a solicitat de asemenea menţinerea în totalitate a procesului verbal de control Seria MS nr. 013451/02 .10.2019 şi a anexei nr. 1 a acestuia, deoarece acestea sunt legale şi temeinice.

Pe cale de excepţie, s-a invocat lipsa procedurii prealabile, în ceea ce priveşte cererea de anulare a procesului verbal de control seria MS nr. 013451/02.10.2019 şi a anexei nr, 1 a acestuia, în cauza fiind incidente prevederile art. 7 alin 1 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ modificata si completată, privind procedura prealabilă. Astfel, reclamanta avea obligaţia ca înainte de a se adresa instanţei de contencios administrativ, să solicite autorităţii publice emitente revocarea în tot sau în parte a actului atacat, respectiv, a procesului verbal de control Seria MS nr. 013451/02.10.2019 şi a anexei nr. 1 a acestuia, ceea ce nici până la această dată nu s-a realizat.

S-a subliniat faptul că, în conformitate cu prevederile art. 7 alin, 1 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, „înainte de a se adresa instanţei de contencios administrativ competente, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim printr-un act administrativ individual trebuie să solicite autorităţii publice emitente sau autorităţii ierarhic superioare, dacă aceasta există, în termen de 30 de sile de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a acestuia”.

De asemenea, conform prevederilor art. 193 alin 1 din Legea nr. 134/2010, republicată, cu modificările şi completările ulterioare (Noul C. Pr. Civ.), „sesizarea instanţei se poate face numai după îndeplinirea unei proceduri prealabile, dacă legea prevede în mod expres aceasta. Dovada îndeplinirii procedurii prealabile se va anexa la cererea de chemare în judecată."

S-a învederat că reclamanta nu a respectat normele legale prezentate anterior, în sensul că, înainte de a se adresa instanţei de contencios administrativ nu a solicitat Inspectoratului Teritorial de Munca Mureş în termen de 30 de zile de la data comunicării procesului verbal de control seria MS nr. 013451/02.10.2019 şi a anexei nr. 1 a acestuia, revocarea în tot sau în parte a acestuia şi nu a anexat la cererea de chemare în judecată dovada îndeplinirii procedurii prealabile .

Parcurgerea procedurii plângerii prealabile înainte de a se adresa instanţei de contencios administrativ, este obligatorie pentru reclamant, fiind o condiţie imperativa a naşterii dreptului la acţiune - în sens material - si a investirii instanţei de contencios administrativ cu soluţionarea cauzei pe fond.

Procedura prealabilă administrativă este reglementată ca o condiţie de exercitare a dreptului la acţiune, a cărei neîndeplinire este sancţionată cu respingerea acţiunii ca inadmisibilă.

În concluzie, îndeplinirea procedurii prealabile era obligatorie.

Având în vedere cele prezentate mai sus, s-a solicitat admiterea excepţiei lipsei procedurii prealabile, şi respingerea acţiunii formulate de reclamantă împotriva procesului verbal de control seria MS nr.  013451/02.10.2019 şi a anexei nr. 1 a acestuia,  ca inadmisibilă pentru neîndeplinirea condiţiei procedurii prealabile.

Pe fondul cauzei a arătat că fapta primirii la munca a ..., ... şi ..., fără a avea încheiate contracte individuale de muncă în formă scrisă, a fost constatată din verificarea formularelor de contracte de muncă prezentate cu ocazia controlului de către împuternicitul societăţii reclamante, la sediul Inspectoratului Teritorial de Muncă Mureş.

Astfel, împuternicitul societăţii reclamante a prezentat câte un formular de contract individual de muncă, care nu erau semnate nici de către angajator şi nici de către salariate, astfel că în mod legal şi temeinic inspectorii de muncă au constatat faptul că numitele ..., ... şi ..., au prestat activitate pentru reclamantă fără a avea încheiate contracte individuale de muncă în formă scrisă.

În ceea ce privesc formularele de contracte individuale de muncă nesemnate de către angajator şi de către salariate, s-a învederat că acestea nu pot fi considerate contracte individuale de muncă în înţelesul art. 16 alin 1 din Legea nr. 53/2003, republicată - Codul Muncii, astfel că în mod legal şi temeinic, inspectorii de muncă au constatat nerespectarea prevederilor legale.

Foarte important de reţinut este faptul că nesemnarea contractului individual de muncă de către ambele părţi, echivalează cu lipsa contractului individual de muncă în formă scrisă, întrucât lipseşte consimţământul scris pentru încheierea acestuia, condiţie impusă ad validitatem  de către art. 16, alin. 1 din Legea nr. 53/2003, republicată - Codul Muncii.

În susţinerea acestei afirmaţii vin şi dispoziţiile art. 1.240 şi 1.241 din Noul Cod civil potrivit cărora „voinţa de a contracta poate f1 exprimată verbal sau în scris” iar în ceea ce priveşte forma scrisă „înscrisul care constată încheierea contractului poate fi sub semnătură privată sau autentic, având forţa probantă prevăzută de lege”

S-a mai  învederat că reclamanta nu a făcut altceva decât să completeze nişte formulare tipizate de contracte individuale de muncă pentru numitele ..., ... şi ..., lipsindu-le însă de orice eficienţă juridică, atâta vreme cât aceste înscrisuri nu poartă semnătura ambelor părţi, respectiv a angajatorului şi a salariatului, semnătura fiind cea care dovedeşte consimţământul scris al acestora.

Din punct de vedere legal, aceste contracte nu există, şi nu pot fi considerate ca fiind încheiate în formă scrisă, aşa cum prevede art 16 alin. 1 din Legea nr. 53/2003 republicată - Codul muncii.

Împrejurarea că aceste persoane apar în registrul general de evidenţă a salariaţilor (Revisal), în pontaje şi pe statele de plată, nu poate suplini lipsa semnăturilor angajatorului şi a salariatelor de pe formularele de contracte individuale de muncă. S-a reamintit că acordul de voinţă exprimat în scris este de esenţa contractului Individual de muncă, acesta fiind un contract reglementat de o lege specială (Legea nr, 53/2003- Codul muncii) derogatorie de la normele generale.

Referitor la susţinerea reclamantei potrivit căreia dintr-o eroare a prezentat inspectorilor de muncă trei formulare de contracte nesemnate,  însă salariatele au fiecare câte un exemplar al contractului individual de muncă semnat de fiecare parte, s-a învederat că această susţinere este neverosimilă/lipsită de temei şi nu poate constitui un motiv pentru care societatea să fie scutită de la obligaţia de a respecta dispoziţiile art. 16 alin 1 din Legea nr. 53/2003 republicată - Codul muncii.

 Prin aceasta susţinere, reclamanta  practic invocă în apărarea sa propria culpă, ceea ce contravine principiilor de drept. Nimeni nu poate fi apărat de răspundere invocând propria culpă, aceasta cu atât mai mult cu cât reclamanta este un profesionist iar această calitate obligă şi mal mult societatea să cunoască şi să respecte legea în calitatea sa de profesionist, societatea avea obligaţia de a se asigura de încheierea în formă scrisă a contractelor de muncă pentru cele trei persoane în cauză.

S-a mai arătat că prin Sentinţa Civilă nr. ... pronunţată de Judecătoria Târgu Mureş în dosarul nr, ..., instanța de judecată a constatat faptul că. procesul verbal de constatare si sancţionare a contravenţiilor seria MS nr. 0005529/02.10,2019. este „legal şi temeinic întocmit."

S-a solicitat respingerea oricărei cereri prin care reclamanta solicită obligarea ITM Mureș la plata cheltuielilor de judecată.

În subsidiar, în cazul în care instanţa, consideră că totuşi se impune acordarea unor cheltuieli de judecată constând în onorariu avocaţial, a solicitat, ca având în vedere prevederile art. 451 alin. 2 din Codul de procedură civilă, să fie reduse aceste cheltuieli.

În drept, s-a întemeiat pe prevederile art 205 şi următoarele din C. Pro Civ.; art. 16 alin, 1 din Legea nr. 53/2003 republicată - Codul muncii; Legea nr. 53/2003, republicată,- Codul muncii; Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, legea nr.108/1999, HG nr.905/2017, precum şi celelalte dispoziţii legale invocate în această întâmpinare.

Tribunalul, analizând actele şi lucrările dosarului reţine următoarele:

Potrivit dispoziţiilor art. 248 NCPC, instanţa va analiza cu prioritate excepţia inadmisibilității acțiunii, excepție de procedură care face de prisos cercetarea cauzei pe fondul acesteia.

Astfel se reține că potrivit art. 1 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim și repararea pagubei ce i-a fost cauzată. Interesul legitim poate fi atât privat, cât și public.

Potrivit art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004, actul administrativ este definit ca fiind actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publică, în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii, care dă naștere, modifică sau stinge raporturi juridice; sunt asimilate actelor administrative și contractele încheiate de autoritățile publice care au ca obiect punerea în valoare a bunurilor proprietate publică, executarea lucrărilor de interes public, prestarea serviciilor publice, achizițiile publice; prin legi speciale pot fi prevăzute și alte categorii de contracte administrative supuse competenței instanțelor de contencios administrativ.

În consecință, obiectul acțiunii în contencios administrativ, astfel cum este el definit de art. 8 din Legea nr. 554/2004, îl reprezintă anularea în tot sau în parte a actului, repararea pagubei cauzate și, eventual, reparații pentru daune morale.

În cauză, tribunalul constată că procesul-verbal de control nr. 013451/02.10.2019, întrunește condițiile prevăzute de art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004, întrucât acesta produce efecte juridice, el dispunând în sarcina reclamantei măsuri obligatorii, constând în întocmirea de contracte individuale de muncă și poate fi atacat în contencios administrativ, potrivit art. 1 din Legea nr. 554/2004.

În continuare se reține că potrivit dispozițiilor art. 7 alin. 1 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, înainte de a se adresa instanţei de contencios administrativ competente, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său sau într-un interes legitim, printr-un act administrativ individual, trebuie să solicite autorităţii publice emitente sau  autorităţii ierarhic superioare, dacă aceasta există, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a acestuia.

Acest text de lege stabileşte ca regulă obligativitatea îndeplinirii procedurii administrative prealabile, ce reprezintă o condiţie specială şi obligatorie de exercitare a dreptului la acţiune, a cărei nerespectare atrage inadmisibilitatea acţiunii potrivit art. 193 Cod proc. civ.

În cauza de faţă, actul administrativ nu a fost atacat cu plângere prealabilă adresată instituției emitente a procesului verbal de control, sancţiunea prevăzută de lege pentru neîndeplinirea acestei obligații fiind inadmisibilitatea acțiunii în anularea actului, astfel cum stabilesc dispozițiile art. 193 Cod proc civ.

Așadar, pentru considerentele de fapt și de drept mai sus arătate, instanța va admite excepția inadmisibilităţii cererii și va respinge ca inadmisibilă cererea formulată de reclamantă având ca obiect anularea procesul-verbal de control seria MS nr. 013451/02.10.2019.

În temeiul dispoziţiilor art. 453 Cod proc civ şi în vederea respectării principiului disponibilităţii părţilor care guvernează procesul civil, instanţa va lua act de faptul că pârâtul nu a solicitat obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Admite excepţia inadmisibilităţii cererii.

Respinge ca inadmisibilă cererea formulată de reclamanta SC ....SRL cu sediul în ..., str. ..., nr.... jud. .., CUI .... în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul Teritorial de Muncă ...cu sediul în ... str..., nr... jud... cod fiscal ..

Ia act de faptul că pârâtul nu a solicitat obligarea reclamantei  la plata cheltuielilor de judecată.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Cererea de recurs se depune la Tribunalul Mureş - Secţia Contencios Administrativ şi Fiscal.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei azi, 09.07.2020.

Preşedinte,

..

Grefier,

..

Red.P../14.09.2020

Thred.listat ..4 ex./14.09.2020

Domenii speta

Spete similare