Respingerea contestaţiei la executare vizând recunoaşterea, pe cale incidentală, a ordinului de eliberare pentru restabilirea pedepsei emis de Parchetul General de pe lîngă Tribunalul de Primă Instanţă Asti-Oficiul Executări Penale

Decizie 212 din 03.05.2017


La ordine fiind pronunţarea asupra contestaţiilor la executare formulate de contestatorii Parchetul de pe lângă Judecătoria Iaşi şi PI, împotriva sentinţei penale nr.  3226/21.10.2016 pronunţată de Judecătoria Iaşi( art. 598 Cod procedură penală).

TRIBUNALUL

Deliberând asupra contestatiei de fată , constată următoarele:

Prin sentinta penala nr.3226/21.10.2016 pronuntata de Judecatoria Iasi in dosar nr./245/2015  s-au  dispus următoarele:

„În baza disp.art.598 aln. 1 lit.d rap.la art.599 Cod Procedură Penal admite în parte contestaţia la executare formulată de contestatorul PI, aflat în prezent în Penitenciarul cu regim de maximă siguranţă Iaşi,sens în care:

A)În baza disp.art.1401aln. 2 din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală dispune recunoaşterea,republicată şi modificată,pe cale incidentală,a ordinului de eliberare pentru restabilirea pedepsei emis de Parchetul General de pe lîngă Tribunalul de Primă Instanţă Asti-Oficiul Executări Penale prin care  contestatorului PI, aflat în prezent în Penitenciarul cu regim de maximă siguranţă Iaşi i s-a redus pedeapsa de la 16 ani,6 luni şi 12 zile cu 1 an,2 luni şi 10 zile,avînd în vedere Ordonanţa nr.51/2015 de restabilire a pedepsei cf.art.671 Cod procedură penală şi art.81 Cod penal.

 În baza disp.art.598 aln. 1 lit.d Cod procedură penală dispune reducerea pedepsei închisorii de 16 ani,6 luni şi 12 zile ce ia fost recunoscută persoanei-condamnate PI, aflat în prezent în Penitenciarul cu regim de maximă siguranţă Iaşi de autorităţile române,prin Sentinţa Penală nr. 17/02.03.2015 a Curţii de Apel Suceava,menţinută prin Decizia Penală nr. 189A/25.05.2015 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie-Secţia Penală(sesizarea Parchetului de pe lîngă Curtea de Apel Suceava prin care s-a solicitat recunoaşterea mai multor hotărîri judecătoreşti pronunţate de autorităţile italiene,transferul persoanei-condamnate şi deducerea perioadei executate) la pedeapsa închisorii de 15 ani,4 luni şi 2 zile stabilită prin ordinul de eliberare pentru restabilirea pedepsei emis de Parchetul General de pe lîngă Tribunalul de Primă Instanţă Asti-Oficiul Executări Penale.

În baza disp.art.72 aln. 1 Cod penal dispune deducerea din durata pedepsei închisorii, 15 ani,4 luni şi 2 zile,a perioadei executate,de la data de 16.07.2008 la zi.

Dispune retragerea formelor de executare emise în baza Sentinţei Penale nr. 17/02.03.2015 a Curţii de Apel Suceava,menţinută prin Decizia penală nr. 189A/25.05.2015 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie-Secţia Penală şi emiterea unui nou mandat de executare a pedepsei închisorii în conformitate cu dispoziţiile prezentei hotărîri judecătoreşti,rămase definitive.

B)În baza disp.art.73 Cod penal şi art.134 şi art.159 din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară în materie penală respinge solicitările contestatorului PI, aflat în prezent în Penitenciarul cu regim de maximă siguranţă Iaşi,privind contopirea pedepselor şi computarea perioadei executate în Italia.

În baza disp.art.272 aln. 1 şi art.275 aln. 6 Cod procedură penală dispune plata către SC O SRL-Iaşi,cu sediul în Iaşi,Str.Gării nr. 4B,jud.Iaşi a sumei de 570,52 lei reprezentînd contravaloarea serviciului de traducere acte din limba italiană în limba română,cf.facturilor seria OT nr. 583/16.08.2016;seria OT nr. 344/08.01.2016 şi seria OT nr. 572/21.07.2016,din fondurile speciale ale statului,respectiv ale Tribunalului Iaşi.

În baza disp.art.272 aln. 1şi art.275 aln. 3 Cod Procedură Penală suma de 250 lei reprezentînd cheltuieli judiciare avansate de stat va rămîne în sarcina acestuia.

Cu drept de contestaţie în 3 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţă publică,azi,21.10.2016.”

Pentru a se pronunţa în acest sens , instanta de fond , evaluând probatoriul administrat în cauza , a reţinut , sub aspectul temeiurilor de fapt şi de drept , următoarele aspecte :

„Prin contestaţia adresată acestei instanţe şi înregistrată sub nr. /24523.10.2015 contestatorul PI, aflat în prezent în Penitenciarul cu regim de maximă siguranţă Iaşi a solicitat,prin apărător ales,contopirea pedepselor stabilite prin hotărîrile judecătoreşti pronunţate de instanţele italiene şi computarea din pedeapsa rezultantă,în urma concursului de infracţiuni anterior,a perioadei executate.La contestaţie a fost anexată fotocopia Sentinţei Penale nr. 17/02.03.2015 a Curţii de Apel Suceava,hotărîre judecătorească prin care au fost recunoscute şi puse în executare mai multe hotărîri judecătoreşti pronunţate de statul italian.

Pentru soluţionarea acestei cereri instanţa a solicitat obţinerea unei fişe de cazier judiciar a contestatorului PI,iar acesta a depus nişte înscrisuri în limba italiană,primite de la avocatul pe care l-a avut cînd s-a derulat procedura judiciară pe teritoriul statului italian,context în care instanţa a dispus traducerea actelor depuse.

Din conţinutul actelor existente la dosar instanţa a reţinut aceea că a fost admisă sesizarea formulată de Parchetul de pe lîngă Curtea de Apel Suceava cu privire la transferul contestatorului PI din penitenciarul din Torino-Italia în România şi au fost recunoscute şi puse în executare mai multe hotărîri judecătoreşti,şi anume:Sentinţa Curţii de Apel Brescia din data de 27.10.2009,sentinţa Tribunalului Piacenza din data de 12.02.2010,sentinţa Curţii de Apel Torino din data de 16.11.2009,sentinţa Tribunalului Torino din data de 12.09.2009,sentinţa Tribunalului Saluzzo din data de 25.08.2006,sentinţa Curţii de Apel Totino din data de 20.05.2008 şi sentinţa Tribunalului Asti din data de 04.07.2014,s-a dispus transferarea persoanei-condamnate PI într-un penitenciar din România pentru continuarea executării pedepsei totale de 16 ani,6 luni şi 12 zile închisoare.

În procedura de transfer şi recunoaştere a unor hotărîri judecătoreşti emise de autorităţile străine instanţa română constată că sunt îndeplinite toate condiţiile pentru transferarea în România a persoanei-condamnate,astfel cum sunt ele prevăzute de art.155 din legea nr.302/2004,întrucît PI este cetăţean român,hotărîrile prin care i-au fost aplicate pedepse cu închisoarea sunt definitive,iar PI a fost de acord cu transferarea sa în România,aspecte reţinute în considerentele Sentinţei Penale nr. 17/02.03.2015 a Curţii de Apel Suceava.Deasemenea,tot în considerentele acestei hotărîri judecătoreşti se arată aceea că:”avînd în vedere dispoziţiile art.154 aln. 3 teza întîi Secţiunea II-ce reglementează transferarea persoanelor condamnate,deţinute în alte state,membre ale Uniunii Europene,în vederea executării pedepsei sau a măsurii privative de libertate într-un penitenciar sau unitate sanitară din România-din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală,republicată,conform cărora obiectul procedurii judiciare de recunoaştere şi punere în executare a hotărîrii judecătoreşti îl constituie verificarea condiţiilor prev.de art.155,cît şi dispoziţiile legale prevăzute de acest text de lege,instanţa a constatat că relativ la hotărîrile judecătoreşti pronunţate de statul italian sunt îndeplinite condiţiile stipulate de art.155 aln. 1 lit. a-e din legea nr.302/2004,republicată,hotărîrea este definitivă şi executorie,fapta pentru care s-a aplicat pedeapsa constituie infracţiune şi potrivit legislaţiei române,sunt întrunite condiţiile privind conţinutul infracţiunilor de „furt calificat”şi „tîlhărie”,PI este cetăţean român,a fost de acord cu transferarea sa într-un penitenciar din România,în vederea continuării executării pedepsei pronunţate de instanţele italiene şi nu este incident vreunul dintre motivele de nerecunoaştere şi neexecutare prevăzute de art.151 din legea nr. 302/2004 republicată”.Faţă de aceste considerente instanţa penală română apreciază că trebui respectată procedura juridică a tratamentului sancţionator aplicată contestatorului de către statul italian, nu se poate realiza un melanj între tratamentul sancţionator care se doreşte a fi cel indicat de codul penal anterior,deci de legea română şi pedeapsa aplicată pentru faptele realizate de către statul italian,aspecte ce condus la respingerea solicitării contestatorului privind contopirea pedepselor stabilite prin hotărîrile judecătoreşti pronunţate de statul italian.

Deoarece în cursul judecăţii persoana-condamnată PI a depus un înscris intitulat”comunicare nou rest de pedeapsă-ordin de eliberare pentru restabilire a pedepsei”instanţa a constatat lecturînd acest act că”starea de executare a pedepselor concurente-pedeapsă rămasă de ispăşit-închisoare de 16 ani 6 luni şi 12 zile,pedeapsa a început la data de 16.07.2008 şi scadenţa este la 20.09.2023 şi avînd în vedere Ordonanţa nr.51/2015 de restabilire a pedepsei în urma ordonanţei cf.art.671 Cod Procedură penală şi art.81 Cod penal emisă la data de 01.10.2015 de Tribunalul Asti care reduce pedeapsa cu 1 an,2 luni şi 10 zile închisoare,(…)pedeapsa de dedus:închisoare de 1 an,2 luni şi 10 zile,revocă cf.art.673 cod procedură penală sentinţa 04-05-2010 a Tribunalului Saluzzo definitivă la data de 25.07.2010,s-a comunicat schimbarea restului de pedeapsă ce trebuie ispăşită din pedeapsa în regim de detenţie aplicată condamnatului restabilind-o la închisoare de 15 ani,4 luni şi 2 zile,începere pedeapsă la 16.07.2008 şi scadenţă pedeapsă la 26.05.2022.”

Pentru acestea,instanţa, în baza disp.art.1401aln. 2 din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, republicată şi modificată va dispune recunoaşterea,pe cale incidentală,a ordinului de eliberare pentru restabilirea pedepsei emis de Parchetul General de pe lîngă Tribunalul de Primă Instanţă Asti-Oficiul Executări Penale prin care  contestatorului PI, aflat în prezent în Penitenciarul cu regim de maximă siguranţă Iaşi i s-a redus pedeapsa de la 16 ani,6 luni şi 12 zile cu 1 an,2 luni şi 10 zile,avînd în vedere Ordonanţa nr.51/2015 de restabilire a pedepsei cf.art.671 Cod procedură penală şi art.81 Cod penal.

 În baza disp.art.598 aln. 1 lit.d Cod procedură penală se va dispune reducerea pedepsei închisorii de 16 ani,6 luni şi 12 zile ce ia fost recunoscută persoanei-condamnate PI, aflat în prezent în Penitenciarul cu regim de maximă siguranţă Iaşi de autorităţile române,prin Sentinţa Penală nr. 17/02.03.2015 a Curţii de Apel Suceava,menţinută prin Decizia Penală nr. 189A/25.05.2015 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie-Secţia Penală(sesizarea Parchetului de pe lîngă Curtea de Apel Suceava prin care s-a solicitat recunoaşterea mai multor hotărîri judecătoreşti pronunţate de autorităţile italiene,transferul persoanei-condamnate şi deducerea perioadei executate) la pedeapsa închisorii de 15 ani,4 luni şi 2 zile stabilită prin ordinul de eliberare pentru restabilirea pedepsei emis de Parchetul General de pe lîngă Tribunalul de Primă Instanţă Asti-Oficiul Executări Penale.

În baza disp.art.72 aln. 1 Cod penal se va dispune deducerea din durata pedepsei închisorii, 15 ani,4 luni şi 2 zile,a perioadei executate,de la data de 16.07.2008 la zi.

Se va dispune retragerea formelor de executare emise în baza Sentinţei Penale nr. 17/02.03.2015 a Curţii de Apel Suceava,menţinută prin Decizia penală nr. 189A/25.05.2015 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie-Secţia Penală şi emiterea unui nou mandat de executare a pedepsei închisorii în conformitate cu dispoziţiile prezentei hotărîri judecătoreşti,rămase definitive.

Cheltuielile judiciare avansate de stat-cheltuieli necesare pentru efectuarea actelor de procedură şi orice alte cheltuieli ocazionate de desfăşurarea procesului penal- vor rămîne în sarcina acestuia,şi se va dispune plata onorariului traducătorului autorizat din fondurile speciale ale Tribunalului Iaşi.”

Sentinta a fost atacata in termen legal de Parchetul de pe langa Judecatoria Iasi, invocand nelegalitatea acesteia .

In acest sens, parchetul a sustinut ca contestatorul a solicitat initial contopirea pedepselor stabilite prin hotararile penale pronuntate de autoritatile judiciare italiene – pedepse ce au fost recunoscute prin sentinta penala nr.17/02.03.2015 a Curtii de Apel Suceava prin care s-a stabilit pedeapsa rezultanta ce trebuie executata – şi computarea din pedeapsa rezultantă , în urma concursului de infracţiuni , a perioadei deja executate. Ulterior, in cursul judecatii ,  contestatorul a depus la dosar un act emis de autoritatile italiene denumit ordin  de eliberare pentru restabilirea pedepsei in urma aplicarii art.67 ind.1 din codul de procedura italian, din care rezulta schimbarea restului de pedeapsa ce trebuie executata ca urmare a restabilirii pedepsei la 15 ani si 4 luni si 2 zile inchisoare .In raport de acest ordin persoana condamnata a  solicitat admiterea contestatiei la executare in sensul reducerii pedepsei inchisorii la aceasta noua limita.

In acest context, sustine  parchetul ca, in mod eronat a dispus instanta de fond, în baza art.140 ind.1 alin.2 din Legea nr.302/2004,  recunoasterea pe cale incidentala a  ordinului de eliberare pentru restabilirea pedepsei emis de Parchetul General de pe lângă Tribunalul de Primă Instanţă Asti – Oficiul de Executări Penale şi , în baza art.598 alin.1 lit.d din Cod Proc. Pen.,  a dispus reducerea pedepsei închisorii de 16 ani 6 luni şi 12 zile ce i-a fost recunoscută persoanei condamnate prin sentinţa penală nr.17/02.03.2015 a Curtii de Apel Suceava , menţinută prin decizia penală nr.189A/25.05.2015 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie –Secţia Penală , cat timp nu a dispus si admiterea unei cereri principale care sa vizeze situatia juridica a contestatorului . In plus, sustine parchetul  ca solutia de recunoastere a hotararii straine este intemaiata pe dispozitiile art.140 ind.1alin.2din Legea nr.302/2004 conform carora recunoasterea hotararilor judecatorestistraine poate fi efecuata pe cale incidentala doar daca nu  vizeaza executarea in regim de detentie a pedepsei, dispozitii ce nu sunt operante in cauza deoarece efectele sentinţei pronunţate produc , în mod evident , efect asupra executării pedepsei în sensul reducerii cuantumului acesteia.

Suplimentar criticilor  enumerate  mai sus, Parchetul  a adaugat inca un argument in sustinerea contestatiei promovate, respectiv acela ce deriva din forţa Deciziei nr.15 din 22.05.2015 a Înaltei Curţi de Casaţie prin care s-a decis că în aplicarea Deciziei - cadru nr.2008/909/JAI A Consiliului din 27 noiembrie 2008 privind aplicarea principiului recunoaşterii în cazul hotărârilor judecătoreşti în materie penală şi art.144 alin.1 din Legea nr.302/2004 republicată ce stabileşte că după transferarea persoanei condamnate de autorităţile judiciare străine în vederea continuării executării pedepsei în România , durata de pedeapsă considerată ca executată de statul de condamnare pe baza muncii prestate şi a bunei conduite , acordată ca beneficiu persoanei condamnate de autoritatea judiciară străină, în cazul de faţă statul italian , nu trebuie scăzută din pedeapsa ce se execută în România.

In raport de aceste critici, Parchetul de pe langa Judecatoria Iasi  a solicitat admiterea contestatiei, in rejudecare sa se dispuna respingerea contestatiei la executare prin care s-a solicitat recunoasterea unei hotarari pronuntate de statul italian prin care s-a dispus o eliberare de pedeapsa anticipata.

Împotriva acestei sentinte a formulat contestaţie , în termen legal ,  prin avocatul ales, persoana condamnata PI, incarcerat in Penitenciarul Iasi , critcând-o ca netemeinică şi nelegală , pentru motivele enumerate oral  si in concluziile scrise depuse la dosar .In esenta , contestatorul , prin avocatul ales, a sustinut ca in contextul recunoasterii hotararii straine, Curtea de Apel Suceava nu a făcut aplicarea art.159 din Legea nr.302 /2004 cu privire la conversia pedepselor . În opinia sa, conversia trebuia făcută în legătură cu aplicarea legii penale române pentru faptele pentru care a fost condamnat . Curtea de Apel Suceava s-a pronuntat doar cu privire la faptul ca pedeapsa aplicata prin sentintele italiene în cumul aritmetic de 16 ani  6 luni şi 12 zile închisoare  pentru fapte de furt si tăinuire este in limitele  generale ale pedepsei închisorii în ceea ce priveste codul penal din Romania,  neluându-se în considerare faptele pentru care contestatorul a fost condamnat. Susţine contestatorul că art.159 din Legea nr.302/2004 prevede în alin.2 criteriile ce determină această convrsie şi pe car instanţa de fond nu le-a aplicat în ceea ce priveşte întinderea acestui mandat.

Examinând sentinta  atacată şi întreg materialul dosarului de fond din prisma criticilor formulate de Parchetul de pe langa Judecatoria Iasi ,  de contestatorul PI , cat si din oficiu , Tribunalul reţine următoarele aspecte:

Din dosarul cauzei rezultă că instanţa de fond a fost învestită cu contestaţia la executare formulată de  apărătorul ales al condamnatul PI , în prezent deţinut în Penitenciarul Iaşi , prin care s-a  solicitat contopirea pedepselor stabilite prin sentinţele penale pronunţate de către instanţele italiene şi recunoscute prin sentinţa penală nr.17/2015 a Curţii de Apel Suceava - invocându-se  că în procedura transferului şi a recunoaşterii hotărârilor străine de condamnare nu s-a formulat cerere de adaptare a pedepsei aplicate conform legislaţiei române , menţinându-se astfel criteriul cumulului aritmetic aplicat de instanţele străine, corect fiind să se aplice criteriului cumulului juridic conform legii penale române , respectiv art.39 şi art.40 din noul cod penal şi dispoziţiile din art.159 din Legea nr.302/2004 în ce priveşte adaptarea pedepsei conform cu legea română  – şi computarea din pedeapsa astfel rezultată a perioadei de detenţie executată în Italia.

În cursul judecăţii în primă instanţă , contestatorul a solicitat şi recunoaşterea Ordinului nr.SIEP 52/2015  de eliberare anticipată pentru restabilire a pedepsei emis  de Parchetul General de pe lângă Tribunalul de primă instanţă ASTI- Oficiul Executări Penale ,  în baza căruia i s-a redus pedeapsa totală de o pedeapsă de 16 ani 6 luni şi 12 zile aplicată de instanţele italiene la 15 ani 4 luni şi 2 zile închisoare şi amendă de 4.100 euro şi s-a stabilit ca pedeapsa aşa cum a fost restabilită să fie scadentă la data de 26.05.2022.

Rezultă din materialul dosarului că,  în prezent, contestatorul este încarcerat în Penitenciarul Iaşi, în baza mandatului de executare a pedepsei închisorii nr.17 din 02.06.2015 emis în baza sentinţei penale  nr.17/02.03.2015 a Curţii de Apel Suceava , definitivă  prin decizia penală nr.189/A/25.05.2015 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – prin care a fost admisă sesizarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava privind cererea formulată de autorităţile italiene privind transferarea persoanei condamnate PI -  în contextul acestei proceduri fiind dispusă , între altele : recunoaştrea şi punerea în executare a sentinţelor penale de  pronunţate de instanţele italiene ; transferarea persoanei condamnate într-un penitenciar din România pentru continuarea executării pedepsei totale de 16 ani, 6 luni şi 12 zile închisoare , rezultate în urma cumulului aritmetic al pedepselor aplicate de statul de condamnare; deducerea din pedeapsa totală de 16ani , 6 luni şi 12 zile închisoare , a reţinerii, arestării preventive şi a perioadei executate de la 16.07.2008 la zi.

Tribunalul constată că  solicitarile contestatorului formulate pe calea contestaţiei la executare – în sensul  de a se proceda la adaptarea modalităţii de stabilire a pedepsei rezultante pe calea cumulului aritmetic adoptată de statul de condamnare cu aceea a cumulului juridic cu spor prevăzută de Codul penal român  şi  de a i se deduce cele 495 zile totale de liberare anticipată stabilite de autorităţile italiene prin măsura de executare a pedepselor concurente  nr.52/2015 a Parchetului din Asti ( ordinul nr.52/2015 emis de Parchetul din Asti depus de contestator la dosarul Judecătoriei Iaşi fiind identic cu cel depus la filele 256 şi urm. din dosarul Curţii de Apel Suceava ) au fost deja analizate  de instanţele române ( Curtea de Apel Suceava şi Î.C.C.J.) prin hotărârile pronunţate în procedura transferării condamnatului în vederea executării într-un penitenciar din România a pedepsei aplicate de autorităţile italiene – aspect ce rezultă din considerentele celor două hotărâri cu autoritate de lucru judecat.

Astfel , în ce priveşte prima solicitare, rezultă din considerentele sentinţei anterior citate că instanţa română ( curtea de apel), „nu poate să adapteze modalitatea de stabilire a pedepsei rezultante pe calea cumulului aritmetic adoptată de statul de condamnare cu aceea a cumulului juridic cu spor prevăzută de Codul penal român , având în atenţie că natura pedepselor aplicate de instanţele din Italia, sub aspectul denumirii sau al regimului , corespund cu pedepsele reglementate de legea penală română, respectiv pedeapsa închisorii, iar pedeapsa rezultantă de 16 ani , 6 luni şi 12 zile , pentru concurs de infracţiuni , nu depăşeşte limita maximă generală a pedepsei închisorii de 30 de ani admisă în legea penală română la art.60 din codul penal.”

Cu privire la cea de-a doua solicitare , instanţa supremă , analizând motivele de apel formulate de condamnat ,  a reţinut că zilele de liberare anticipată nu au fot stabilite prin vreuna din hotărârile judecătoreşti supuse recunoaşterii, ci, prin măsuri de contopire dispuse de către parchete, iar obiectul procedurii de recunoaştere şi punere în executare a hotărârilor judecătoreşti străine îl constituie , conform art.154 alin.3 teza I şi art.155 din Legea nr.302/2004 , punerea în executare a hotărârii judecătoreşti transmise de statul emitent şi nu a unei decizii de unificare a pedepselor concurente emise de procuror.

 De asemenea , s-a  argumentat că prin decizia nr.15 din 22 mai 2015 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestuni de drept în materie penală , în aplicarea art.17 din Decizia - cadru 2008/2008/909/JAI a Consililui din 27 noiembrie 2008 privind aplicarea principiului recunoaşterii  reciproce în cazul hotărârilor judecătoreşti în materie penală şi art.144 alin.1 din Legea nr.302/2004 , republicată, cu modificările şi completările ulterioare, s-a stabilit că , după transferarea persoanei condamnate de autorităţile judiciare străine , în vederea continuării executării pedepsei în România , durata de pedeapsă considerată ca executată de statul de condamnare pe baza muncii prestate şi a bunei conduite , acordată ca beneficiu în favoarea persoanei condamnate , de autoritatea judiciară străină , nu trebuie scăzută din pedeapsa ce se execută în România.

Cum cele două solicitări formulate de contestator pe calea contestaţiei la executare dedusă judecăţii în prezenta cauză – solicitări  reiterate oral şi în scris şi în faţa instanţei de control judiciar – au fost analizate şi soluţionate prin hotărâri judecătoreşti definitive cu autoritate de lucru judecat, cum pedepsele la care face referire ordinul nr.52/2015 emis de Parchetul din Asti la data de 06.02.2015 au fost deja recunoscute  în contextul solutionării cererii formulate de statul italian privind transferarea contestatorului într-un penitenciar din România în vederea continuării executării pedepsei de 16 ani 6 luni şi 12 zile închisoare ( pedeapsă menţionată şi în ordinul a cărui recunoaştere s-a solicitat – fila 72 din dosarul Judecătoriei Iaşi ; filele 256-262 din dosarul Curţii de Apel Suceava) , Tribunalul constată că soluţia instanţei de fond - vizând recunoaşterea pe cale incidentală a ordinului de eliberare pentru restabilirea pedepsei emis de Parchetul General de pe lângă Tribunalul de Primă Instanţă Asti - Oficiul Executări Penale, cu consecinţa reducerii pedepsei şi deducerii din pedeapsa redusă a perioadei executate , de la 16.07.2008 la zi – este nelegală.

Prin urmare, găsind întemeiate criticile aduse sentinţei atacate de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Iaşi, Tribunalul, în baza art.425 ind.1 alin.7 pct.2 lit.a din Cod Proc.Pen., va admite contestaţia formulată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Iaşi împotriva sentintei penale nr.3226/21.10.2016 pronunţată de Judecătoria Iaşi  în dosarul nr./245/2015 Iaşi, sentinţă pe care o desfiintează  în parte , în sensul : înlăturării dispoziţiei de admitere a contestaţiei la executare şi  înlăturării dispoziţiilor referitoare la recunoaşterea, pe cale incidentală a  Ordinului nr.52 /2015 de eliberare pentru restabilirea pedepsei emis de Parchetul General de pe lângă Tribunalul de Primă Instanţă Asti - Oficiul Executări Penale ; înlăturării dispoziţiei de reducere a pedepsei închisorii stabilite prin  sentinţa penală nr.17/02.03.2015 a Curţii de Apel Suceava menţinută şi definitivă prin decizia nr.189A/25.05.2015 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie ; înlăturării dispoziţiei privind deducerea perioadei executate din pedeapsa astfel cum a fost redusă prin sentinţa atacată; înlăturării dispoziţiei vizând retragerea mandatului de executare a pedepsei emis în baza  sentinţei penale nr.17/02.03.2015 a Curţii de Apel Suceava menţinută şi definitivă prin decizia nr.189A/25.05.2015 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie ; înlăturării dispoziţiilor referitoare la  cheltuielile judiciare avansate de stat, cu excepţia acelora vizând plata serviciilor de traducere a actelor din limba italiană în limba română depuse de contestator la dosarul cauzei.

Rejudecând cauza în limitele arătate , Tribunalul va  respinge contestaţia la executare formulată de condamnatul PI, în prezent deţinut în Penitenciarul Iaşi, în ce priveşte cererea de recunoaştere pe cale incidentală a  Ordinului nr.52 /2015 de eliberare pentru restabilirea pedepsei emis de Parchetul General de pe lângă Tribunalul de Primă Instanţă Asti - Oficiul Executări Penale

Potrivit art.275 alin.2 din Cod Proc.Pen. ,va fi  obligat  condamnatul să plătească statului , cu titlu de cheltuieli judiciare ( ocazionate de judecata contestaţiei în primă instanţă), suma de 200 lei .

Va fi menţinută dispoziţia de respingere a cererii contestatorului condamnat vizând  contopirea pedepselor aplicate de autorităţile italiene prin hotărârile deja recunoscute de instanţele române în contextul procedurii de transferare a condamnatului în vederea executării pedepsei totale într-un penitenciar din România .De asemenea, va fi menţinută dispoziţia primei instanţe referitoare la plata sumelor cuvenite traducătorilor autorizaţi pentru serviciile de traducere prestate în prezenta cauză privind actele emise de autorităţile italiene.

 Pentru considerentele deja arătate, Tribunalul , în baza art.425 ind.1 alin.7 pct.1, lit .b din Cod Proc.Pen., va respinge, ca nefondata , contestaţia formulată de condamnatul PI, contra sentintei penale nr.3226/21.10.2016 pronunţată de Judecătoria Iaşi în dosarul nr./245/2015.

Faţă de soluţia pronunţată de instanţa de control judiciar în privinţa contestaţiei formulate de condamnatul PI, în baza art.275 alin.2 din Cod Proc.Pen.,  va fi obligat condamnatul să plătească statului, cu titlu de cheltuieli judiciare, suma de 150 lei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite contestaţia formulata de Parchetul de pe lângă Judecătoria Iaşi împotriva sentintei penale nr.3226/21.10.2016 pronunţată de Judecătoria Iaşi  în dosarul nr./245/2015 Iaşi, sentinţă pe care o desfiintează  în parte , în sensul :

- înlăturării dispoziţiei de admitere a contestaţiei la executare;

- înlăturării dispoziţiilor referitoare la recunoaşterea, pe cale incidentală a  Ordinului nr.52 /2015 de eliberare pentru restabilirea pedepsei emis de Parchetul General de pe lângă Tribunalul de Primă Instanţă Asti - Oficiul Executări Penale ;

- înlăturării dispoziţiei de reducere a pedepsei închisorii stabilite prin  sentinţa penală nr.17/02.03.2015 a Curţii de Apel Suceava menţinută şi definitivă prin decizia nr.189A/25.05.2015 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie ;

- înlăturării dispoziţiei privind deducerea perioadei executate din pedeapsa astfel cum a fost redusă prin sentinţa atacată;

- înlăturării dispoziţiei vizând retragerea mandatului de executare a pedepsei emis în baza  sentinţei penale nr.17/02.03.2015 a Curţii de Apel Suceava menţinută şi definitivă prin decizia nr.189A/25.05.2015 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie ;

- înlăturării dispoziţiilor referitoare la  cheltuielile judiciare avansate de stat, cu excepţia acelora vizând plata serviciilor de traducere a actelor din limba italiană în limba română depuse de contestator la dosarul cauzei.

Rejudecând cauza în limitele arătate :

Respinge contestaţia la executare formulată de condamnatul PI, în prezent deţinut în Penitenciarul Iaşi.

În baza art.275 alin.2 din Cod Proc.Pen., obligă pe condamnat să plătească statului , cu titlu de cheltuieli judiciare ( ocazionate de judecata contestaţiei în primă instanţă ) , suma de 200 lei .

Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei atacate.

Respinge, ca nefondata , contestaţia formulată de condamnatul PI, în prezent deţinut în Penitenciarul Iaşi, contra sentintei penale nr.3226/21.10.2016 pronunţată de Judecătoria Iaşi  în dosarul nr./245/2015 Iaşi.

În baza art.275 alin.2 din Cod Proc.Pen.,  obligă pe condamnatul contestator PI ( cu datele de stare civilă de mai sus) să plătească statului, cu titlu de cheltuieli judiciare, suma de 150 lei.