Inadmisibilitate contestaţie formulată împotriva înscrierii creanţei în tabelul definitiv al creanţelor debitoarei. Stabilirea termenului de formulare a contestaţiei de 15 zile de la data la care partea a cunoscut situaţia ce a determ. promovarea contest.

Contestaţia împotriva tabelului definitiv constituie o cale specială, de strictă interpretare şi aplicare, prin care se poate obţine înlăturarea unei creanţe din tabelul definitiv, cazurile în care poate fi utilizată o astfel de cale fiind excepţionale şi limitativ reglementate de lege.

Din interpretarea sistematică a dispoziţiilor art. 113 alin. 1 din Legea nr. 85/2014 rezultă, în mod evident, că o astfel de contestaţie este admisibilă doar în situaţia în care, după înscrierea creanţei în tabel, se descoperă existenţa unui fals, dol sau unei erori esenţiale, care au determinat admiterea creanţei, ori a unor titluri hotărâtoare şi până atunci necunoscute.

Pentru situaţia în care viciul de consimţământ ori titlul hotărâtor erau cunoscute la momentul întocmirii tabelului preliminar, hotărârea judecătorească invocată - sentinţa civilă nr. 2931/16.10.2015 a Judecătoriei Tulcea - devenind definitivă chiar înainte de deschiderea procedurii de insolvenţă, partea avea la îndemână remediul procesual reglementat de art. 111 din lege.

Prin urmare, regula o constituie contestaţia la tabelul preliminar, iar excepţia este dată de contestaţia la tabelul definitiv, care poate fi urmată doar în cazul în care se invocă împrejurări „descoperite” după întocmirea tabelului. La aceeaşi concluzie duce şi interpretarea alin. 2 al art. 113, care stabileşte termenul de contestaţie de 15 zile de la data care partea a cunoscut sau ar fi trebuit să cunoască situaţia ce determină promovarea contestaţiei, situaţie care se referă, în mod evident, la viciul de consimţământ sau la titlul hotărâtor şi în niciun caz la împrejurarea înscrierii creanţei în tabel. 

Art. 111, art. 113 alin. 1, 2 din Legea nr. 85/2014

Prin cererea formulată la data de 23.11.2016 şi înregistrată pe rolul Tribunalul Tulcea sub nr. …/88/2016/a1, astfel cum a fost precizată prin cererea depusă la data de 15.03.2017, administratorul special [...] a formulat, în contradictoriu cu intimatul administrator judiciar CII [...], în temeiul art. 113 din Legea nr. 85/2014, contestaţie împotriva tabelului creanţelor debitoarei [...] S.R.L. Tulcea, solicitând respingerea cererii creditorului [...] S.A. Tulcea de înscriere a creanţei în cuantum de 70.535,35 lei în tabelul  creanţelor debitoarei.

De asemenea, prin cererea formulată la data de 16.12.2016 şi înregistrată pe rolul Tribunalul Tulcea sub nr. …/88/2016/a2, astfel cum a fost precizată prin cererea depusă la data de 11.04.2017, creditoarea [...] a formulat contestaţie la tabelul creanţelor, întemeiată pe dispoziţiile art. 113 din Legea nr. 85/2014, pentru înscrierea printr-o eroare esenţială a creanţei [...] la masa credală, precum şi cerere de înlocuire a administratorului judiciar, în temeiul art. 57 alin. 4 din Legea nr. 85/2014.

Prin Încheierea din data de 12 mai 2017 instanţa a admis excepţia de conexitate şi  a dispus conexarea dosarului nr. …/88/2016/a2 la dosarul nr. …/88/2016/a1, iar prin încheierea din 19.05.2017 s-a dispus disjungerea capătului de cerere din cererea conexă privind înlocuirea administratorului judiciar.

Prin Sentinţa civilă nr. 815/19.05.2017, judecătorul sindic a respins excepţia tardivităţii formulării contestaţiei împotriva tabelului preliminar ca nefondată şi a respins contestaţiile conexate ca inadmisibile.

Pentru a dispune astfel, judecătorul sindic a reţinut că la data de 23.09.2016 a fost deschisă procedura insolvenţei în formă simplificată împotriva societăţii [...] S.R.L. Tulcea, stabilindu-se termenul limită pentru înregistrarea cererilor de creanţe data de 31.10.2016; în tabelul preliminar al creanţelor întocmit la data de 16.07.2015 creditoarea [...] a fost înscrisă cu suma solicitată, de 70.535,35 lei, creanţă chirografară, conform art. 161 pct. 9 din Legea nr. 85/2014.

Instanţa a respins excepţia tardivităţii formulării contestaţiilor împotriva tabelului preliminar ca nefondată, din analiza celor două contestaţii observând că, în ambele cereri, contestatorii şi-au modificat contestaţiile, arătând că nu contestă tabelul preliminar potrivit art. 111  din Legea nr. 85/2014, ci au invocat drept temei art. 113  alin. 1 din Legea nr. 85/2014.

Astfel, nefiind vorba de contestaţii îndreptate împotriva tabelului preliminar, potrivit procedurii comune nu sunt aplicabile normele privind termenul de formulare de 7 zile de la publicare, ci cel de 15 zile de la data la care partea a cunoscut situaţia ce determină promovarea acţiunii, dar nu mai târziu de data închiderii procedurii.

Faţă de acest ultim termen impus de art. 113  alin. 1 din Legea nr. 85/2014, s-a observat că cele două contestaţii sunt formulate în termen.

În ceea ce priveşte inadmisibilitatea, judecătorul sindic a reţinut că, potrivit  art. 113  alin. 1 din Legea nr. 85/2014, după expirarea termenului de depunere a contestaţiilor, prevăzut la art. 111 alin. (2), şi până la închiderea procedurii, orice parte interesată poate face contestaţie împotriva înscrierii unei creanţe sau a unui drept de preferinţă în tabelul definitiv de creanţe ori în tabelele actualizate, în cazul descoperirii existenţei unui fals, dol sau unei erori esenţiale, care au determinat admiterea creanţei sau a dreptului de preferinţă, precum şi în cazul descoperirii unor titluri hotărâtoare şi până atunci necunoscute; contestaţia se depune în termen de 15 zile de la data la care partea a cunoscut ar fi trebuit să cunoască situaţia ce determină promovarea contestaţiei.

S-a considerat astfel că respectiva contestaţie, întemeiată pe dispoziţiile art. 113 din Legea nr. 85/2014, are un caracter special, putându-se formula numai în cazul motivelor arătate, respectiv existenţa unui fals, dol sau eroare esenţială, iar pe de altă parte este necesar ca această contestaţie să fie promovată în cel mult 15 zile de la data cunoaşterii situaţiei invocate.

S-a apreciat că limitarea cazurilor şi condiţiilor de introducere a contestaţiei este determinată de necesitatea de a eluda dispoziţiile privind termenul de introducere a contestaţiei la tabelul preliminar prevăzut de art. 111 alin. 2 din Legea nr. 85/2014, care arată: „contestaţiile trebuie depuse la tribunal în termen de 7 zile de la publicarea în BPI a tabelului preliminar, atât în procedura generală, cât şi în procedura simplificată”.

Din analiza celor două contestaţii s-a observat că atât [...], cât şi [...], în calitate de administrator special al [...] S.R.L., au formulat contestaţii împotriva tabelului preliminar pentru ca, ulterior, cei doi contestatori să-şi precizeze acţiunea, arătând că-şi întemeiază contestaţiile pe dispoziţiile art. 113 din Legea nr. 85/2014.

În condiţiile în care ar fi fost vorba de contestaţii la tabelul preliminar, cele două contestaţii ar fi fost depuse cu depăşirea termenului de 7 zile de la publicarea tabelului preliminar în BPI, în timp ce contestaţia formulată în baza art. 113 din Legea nr. 85/2014 poate fi formulată până la momentul închiderii procedurii.

În cauza pendinte, ceea ce contestă cei doi reclamanţi este lipsa unei creanţe din partea [...], iar ca motiv pentru contestaţie este eroarea gravă de interpretare a soluţiei din sentinţa civilă nr. 465/2016 a Judecătoriei Tulcea, prin care s-a stabilit că creanţa [...] nu are caracter cert.

S-a apreciat însă că, pentru a opera acest caz, este necesar ca cel interesat să formuleze contestaţia în termen de 15 zile de la descoperire erorii grave, ori din actele dosarului nu rezultă cazul de eroare gravă invocat de către contestatori, lichidatorul judiciar al [...] S.R.L., CII [...], arătând că înscrierea creanţei creditoarei [...] s-a făcut în baza documentelor contabile, din care rezultă existenţa creanţei.

Pe de altă parte, s-a reţinut că nu se poate stabili că sentinţa civilă nr. 465/2016 a Judecătoriei Tulcea a fost descoperită ulterior termenului de contestarea a tabelului preliminar, în condiţiile în care contestatorii au avut cunoştinţă de aceasta în urmă cu un an, fiind părţi în respectivul dosar.

Împotriva acestei hotărâri a declarat apel contestatoarea [...], care a criticat soluţia instanţei de fond ca fiind nelegală şi netemeinică.

Susţine apelanta, în legătură cu motivul referitor la înscrierea creanţei [...] în tabelul creanţelor, că, aşa după cum a precizat, acesta se întemeiază pe dispoziţiile art. 113 din Legea nr. 85/2014, cererea sa fiind o contestaţie la tabel pentru înscrierea printr-o eroare esenţială a acestei creanţe la masa credală, în condiţiile în care exista un titlu hotărâtor, respectiv sentinţa civilă nr. 2931/16.10.2015 din dosarul …/327/2015 al Judecătoriei Tulcea, rămasă definitivă prin respingerea apelului prin decizia civilă nr. 465/03.05.2016 a Tribunalului Tulcea, care a stabilit cu putere de lucru judecat că suma în speţă nu reprezintă o creanţă certă, lichidă şi exigibilă. În consecinţă, suma nu poate figura în tabelul creanţelor întrucât nu sunt îndeplinite exigenţele în materie, adică să fie vorba despre o creanţă certă, lichidă şi exigibilă. Solicită să se observe că aceste critici sunt formulate în termenul de 15 zile de la data luării la cunoştinţă de înscrierea eronată a creanţei în tabel.

Arată apelanta că instanţa de fond a reţinut ferm că în speţă este vorba despre o contestaţie întemeiată pe art. 113 alin 1 din lege. Reţinând acest aspect, a respins excepţia tardivităţii contestaţiei, statuând că este aplicabil termenul de 15 zile de la data la care partea a cunoscut situaţia ce determina promovarea acţiunii. Motivând astfel soluţia excepţiei, a stabilit şi termenul de contestaţie care se aplică, acela de 15 zile, dar şi momentul de la care se calculează, ca fiind momentul de la care partea a cunoscut situaţia ce determină promovarea acţiunii, adică momentul înscrierii creanţei [...] în tabelele debitoarei, mai exact data publicării tabelului preliminar în BPI.

Însă, soluţionând excepţia inadmisibilităţii, a admis-o, ignorând total exact ceea ce statuase mai devreme în soluţionarea excepţiei tardivităţii. Unul din cele două motive pentru care a admis excepţia inadmisibilităţii constă în faptul că cei doi contestatori nu au descoperit ulterior termenului de contestare a tabelului sentinţa civilă nr. 2931/16.10.2015 din dosarul …/327/2015 al Judecătoriei Tulcea, rămasă definitivă prin respingerea apelului, prin decizia civilă nr. 465/3.05.2016 a Tribunalului Tulcea, ci aveau deja cunoştinţă de aceste hotărâri judecătoreşti.

Este evident că cel puţin [...], care era administrator, avea cunoştinţă despre aceste hotărâri de la data comunicării lor către societate, însă aceasta nu înseamnă că se putea formula o contestaţie de la momentul la care a luat cunoştinţă de hotărâri în condiţiile în care la acel moment nici procedura insolvenţei nu era deschisă şi nici eroarea esenţială asupra înscrierii acestei creanţe în pasivul societăţii nu se materializase încă într-un tabel întocmit de lichidatorul judiciar.

Susţine apelanta că nu se putea formula o contestaţie prezumtivă şi eventuală faţă de o posibilă viitoare eroare ce va apărea asupra creanţei în discuţie. Aşadar, aşa cum corect fusese stabilit de instanţă în motivarea soluţiei excepţiei tardivităţii, momentul de la care se declanşează posibilitatea formulării acestei contestaţii este momentul la care partea a cunoscut situaţia ceea ce determină promovarea acţiunii, adică momentul înscrierii creanţei în pasivul debitoarei, iar faptul că a cunoscut despre sentinţa civilă nr. 2931/16.10.2016 la care raportează eroarea esenţială a înscrierii creanţei cu un an înainte nu reprezintă niciun moment hotărâtor în prezenta speţă.

Admisibilitatea acestei contestaţii nu se discută în funcţie de momentul în care a fost cunoscută sentinţa civilă nr. 2931/16.10.2015 a Judecătoriei Tulcea, ci în funcţie de momentul în care a apărut înscrierea în tabel a creanţei ce fusese stabilită ca nefondată în baza acestor hotărâri.

 Un al doilea motiv pentru care instanţa de fond a admis excepţia inadmisibilităţii îl constituie faptul că din actele dosarului nu rezultă cazul de eroare gravă atât timp cât lichidatorul a arătat că a înscris creanţa în baza documentelor contabile. Această motivare vine după ce instanţa de fond reţinuse mai întâi că soluţia din sentinţa civilă nr. 2931/16.10.2015 a stabilit doar faptul că această creanţă a [...] nu are caracter cert, creându-se senzaţia eronată că această hotărâre reprezintă o soluţie dată în procedura ordonanţei de plată. În realitate, aceasta este o sentinţă pronunţată într-un proces de pretenţii, motivată pe dreptul comun, respectiv pe dispoziţiile art. 1516 şi art. 2495 alin. 1 din Codul civil, cu judecata în fond la Judecătoria Tulcea şi în apel la Tribunalul Tulcea.

În aceste condiţii, soluţia din acest dosar reprezintă soluţionarea fondului creanţei în discuţie, astfel încât lichidatorul judiciar nu mai poate veni să analizeze creanţa în baza documentelor contabile, primând şi având autoritate de lucru judecat caracterul nefondat al creanţei, astfel cum fusese stabilit de către Judecătoria Tulcea, soluţie menţinută şi de către Tribunalul Tulcea.

Pe de altă parte, consideră că se pune problema în baza căror acte contabile a efectuat lichidatorul aceasta înscriere, respectiv dacă doar în baza actelor contabile emise de [...], neasumate şi neînregistrate în contabilitatea debitoarei.

Aşadar, rezultă că în speţă nu se poate vorbi despre o inadmisibilitate a acestei contestaţii, întemeiată pe o eroare gravă şi esenţială asupra înscrierii creanţei invocate de Scut S.A. în pasivul debitoarei, aceasta din punctul său de vedere fiind admisibilă, iar Tribunalul Tulcea putea ca, judecând fondul, să decidă dacă eroare esenţială sesizată exista sau nu, lucru pe care însă nu l-a făcut.

Având în vedere aceste argumente, solicită ca instanţa de apel, observând netemeinicia soluţiei pe această excepţie, să admită apelul, să constate că acţiunea este admisibila şi să reţină spre judecare evocând fondul, adică să stabilească dacă în speţă, luând în calcul sentinţa civilă nr. 2931/16.10.2015 a Judecătoriei Tulcea, creanţa invocată de [...] trebuie să figureze sau nu în pasivul debitoarei.

În drept au fost invocate dispoziţiile art.466 şi următoarele NCPC.

Prin întâmpinare, intimata – creditoare [...] – în reorganizare, prin administrator judiciar CII [...], a solicitat respingerea apelului ca nefondat.

Analizând cauza sub aspectul motivelor invocate, Curtea constată că apelul este nefondat.

Creditoarea [...] a formulat, în baza art. 113 din Legea nr. 85/2014, contestaţie împotriva înscrierii creanţei [...], în valoare de 70.535,35 lei, în tabelul definitiv al creanţelor debitoarei [...] SRL, invocând descoperirea unei erori esenţiale care a determinat admiterea creanţei.

Astfel, contestatoarea a susţinut că suma afirmată de [...] nu poate să figureze în tabelul creanţelor debitoarei întrucât nu reprezintă o creanţă certă, lichidă şi exigibilă, aspect reţinut cu putere de lucru judecat prin sentinţa civilă nr. 2931/16.10.2015 pronunţată de Judecătoria Tulcea în dosarul nr. …/327/2015, rămasă definitivă prin respingerea apelului prin decizia civilă nr. 465/3.05.2016 a Tribunalului Tulcea.

Curtea reţine că, într-adevăr, astfel cum corect a reţinut şi judecătorul sindic, contestaţia împotriva tabelului definitiv constituie o cale specială, de strictă interpretare şi aplicare, prin care se poate obţine înlăturarea unei creanţe din tabelul definitiv, cazurile în care poate fi utilizată o astfel de cale fiind excepţionale şi limitativ reglementate de lege.

Potrivit art. 113 alin. 1 din Legea nr. 85/2014, „După expirarea termenului de depunere a contestaţiilor, prevăzut la art. 111 alin. (2), şi până la închiderea procedurii, orice parte interesată poate face contestaţie împotriva înscrierii unei creanţe sau a unui drept de preferinţă în tabelul definitiv de creanţe ori în tabelele actualizate, în cazul descoperirii existenţei unui fals, dol sau unei erori esenţiale, care au determinat admiterea creanţei sau a dreptului de preferinţă, precum şi în cazul descoperirii unor titluri hotărâtoare şi până atunci necunoscute. (2) Contestaţia se depune în termen de 15 zile de la data la care partea a cunoscut sau ar fi trebuit să cunoască situaţia ce determină promovarea contestaţiei.”

Din interpretarea sistematică a dispoziţiilor menţionate rezultă, în mod evident, că o astfel de contestaţie este admisibilă doar în situaţia în care, după înscrierea creanţei în tabel, se descoperă existenţa unui fals, dol sau unei erori esenţiale, care au determinat admiterea creanţei, ori a unor titluri hotărâtoare şi până atunci necunoscute. O altă interpretare nu poate fi primită deoarece, în cazul în care viciul de consimţământ sau titlul hotărâtor erau cunoscute încă dinaintea întocmirii tabelului, partea avea la dispoziţie contestaţia reglementată de art. 111 din Legea nr. 85/2014, respectiv contestaţia împotriva tabelului preliminar, care se poate exercita în termenul prevăzut la alin. 2, acela de 7 zile de la publicarea tabelului preliminar în BPI.

Ori, ceea ce invocă apelanta creditoare este tocmai un titlu hotărâtor – sentinţa civilă nr. 2931/16.10.2015 a Judecătoriei Tulcea – despre care nu se poate susţine că îi era până atunci necunoscut, aspect pe care de altfel apelanta nu îl contestă.

Curtea constată că apărările susţinute de apelantă se referă la faptul că nu ar fi putut formula o contestaţie de la momentul la care a luat cunoştinţă de hotărârile invocate în condiţiile în care la acel moment nici procedura insolvenţei nu era deschisă şi nici eroarea esenţială asupra înscrierii acestei creanţe în pasivul societăţii nu se materializase încă într-un tabel întocmit de lichidatorul judiciar.

Ori, această apărare vine să întărească ideea că pentru situaţia în care viciul de consimţământ ori titlul hotărâtor erau cunoscute la momentul întocmirii tabelului preliminar, hotărârea judecătorească invocată devenind definitivă chiar înainte de deschiderea procedurii de insolvenţă, partea avea la îndemână remediul procesual reglementat de art. 111 din lege.

Prin urmare, regula o constituie contestaţia la tabelul preliminar, iar excepţia este dată de contestaţia la tabelul definitiv, care poate fi urmată doar în cazul în care se invocă împrejurări „descoperite” după întocmirea tabelului. La aceeaşi concluzie duce şi interpretarea alin. 2 al art. 113, care stabileşte termenul de contestaţie de 15 zile de la data care partea a cunoscut sau ar fi trebuit să cunoască situaţia ce determină promovarea contestaţiei, situaţie care se referă, în mod evident, la viciul de consimţământ sau la titlul hotărâtor şi în niciun caz la împrejurarea înscrierii creanţei în tabel. 

Curtea constată astfel total nefondată şi lipsită de temei legal aserţiunea apelantei potrivit cu care admisibilitatea acestei contestaţii nu se discută în funcţie de momentul în care a fost cunoscută sentinţa civilă nr. 2931/16.10.2015 a Judecătoriei Tulcea, ci în funcţie de momentul în care a apărut înscrierea în tabel a creanţei ce fusese stabilită ca nefondată în baza acestei hotărâri. Cunoaşterea înscrierii creanţei în tabel s-a făcut la momentul publicării acestuia în BPI, astfel că, mergând pe raţionamentul propus de apelantă, orice contestaţie la tabelul definitiv ar trebui să fie formulată în termen de 15 zile de la publicarea tabelului în BPI, situaţie neurmărită şi neacceptată de legiuitor.

În egală măsură, Curtea constată că nu există nicio contradicţie între modul în care judecătorul sindic a soluţionat excepţia tardivităţii contestaţiei, excepţie care a fost invocată în raport de cererea iniţială, respectiv în raport de contestaţia întemeiată pe art. 111 din Legea nr. 85/2014, şi dezlegarea dată inadmisibilităţii contestaţiei, care vizează un alt aspect, acela al momentului la care s-a descoperit situaţia ce a determinat promovarea contestaţiei.

Pentru considerentele expuse, apreciind că motivele invocate de apelantă sunt nefondate, urmează a respinge apelul ca atare, în baza art. 480 alin. 1 Cod procedură civilă.

Domenii speta

Spete similare