Partaj si completare certificat de mostenitor

JUDECĂTORIA BRĂILA

SECŢIA CIVILĂ

Sentinţa nr. Şedinţa publică de la

Instanţa constituită din:

PREŞEDINTE –

GREFIER -

Pentru astăzi este amânată pronunţarea asupra cauzei civile privind pe reclamantul şi pe pârâţii având ca obiect partaj judiciar, completare certificat de moştenitor.

Dezbaterile au avut loc în şedinţa de judecată din data de, fiind consemnate în încheierea de şedinţă, care face parte integrantă din prezenta, când instanţa a amânat pronunţarea pentru data de şi a hotărât următoarele:

INSTANŢA

Deliberând asupra prezentei acţiuni, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de sub nr., reclamantul a chemat în judecată pe pârâţii, solicitând instanţei ca, prin hotărârea pe care o va pronunţa, să dispună completarea certificatului de moştenitor nr. emis de BIN , de pe urma defunctei, în sensul de a se menţiona şi cota de 4/12 din terenul arabil în suprafaţă ha, situat în extravilanul oraşului Î, jud.Brăila, teren moştenit de mama reclamantului în urma decesului surorii sale, Reclamantul a solicitat şi ieşirea din indiviziune cu privire la acest teren, în funcţie de cotele avute de părţi, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea cererii, reclamantul a arătat, în esenţă, că mama reclamantului şi a pârâtei a decedat la data de, masa succesorală de pe urma acesteia fiind constituită atât din cota de ½ din suprafaţa de  ha teren, situat în extravilanul oraşului jud., cât şi din cota de 4/12 moştenită de la sora sa, decedată la data de. Insă, din eroare, la emiterea certificatului de moştenitor nr. a fost omisă cota de 4/12 din cota de ½ din terenul în litigiu.

În funcţie de cotele ce se cuvin părţilor, solicită ieşirea din indiviziune cu privire la terenul arabil în suprafaţă deha.

În drept, cererea a fost întemeiată pe disp.art.1143 C.civ., art. 453 C.proc.civ.

În probaţiune, reclamantul a solicitat administrarea probei cu înscrisuri, interogatoriu, expertiza.

În susţinerea cererii, au fost depuse, în copie certificată pentru conformitate cu originalul, înscrisuri.

Prin încheierea din data de a fost admisă în parte cererea de ajutor public judiciar formulată de reclamant, dispunându-se eşalonarea plăţii taxei judiciare de timbru în cuantum de  lei, în 6 tranşe lunare egale a câte lei, ce vor fi plătite începând cu luna iulie 2016, până la data de 30 a fiecărei luni.

Prin încheierea  pronunţată de Judecătoria în data de, a fost admisă cererea de reexaminare formulată de reclamantul, acesta fiind scutit de la plata taxei judiciare de timbru.

La data de, pârâtul a formulat întâmpinare (f), prin care a arătat că este de acord să se împartă corect moştenirea de pe urma defunctei, iar pârâta nu are drept la moştenire, deoarece provine dintr-o altă căsătorie a bunicii.

Pârâta a formulat întâmpinare la data de, arătând că are o cotă mai mare din moştenire, întrucât tatăl său, nu a fost trecut la moştenirea rămasă de pe urma defunctului

La primul termen de judecată, din reclamantul a formulat cerere completatoare prin care a solicitat să fie completat certificatul de moştenitor nremis de BIN  şi cu cota de ½ din dreptul de concesiune asupra unui loc de veci cu două morminte, situat în Cimitirul cu dimensiunile de 2,50m/2,25 m. 

De asemenea, a solicitat obligarea pârâţilor, în solidar, la plata  sumei de lei, reprezentând taxe, impozite şi întreţinere, sumă pe care reclamantul a achitat-o în ultimii 3 ani, conform înscrisurilor anexate.

In susţinere, reclamantul a depus facturi şi chitanţe

Cererea a fost legal timbrată cu taxa judiciară de timbru de

La acelaşi termen, reclamantul a precizat că solicită ieşirea din indiviziune asupra terenului doar în ceea ce priveşte cotele deţinute de reclamant şi pârâta restul pârâţilor urmând a rămâne în indiviziune.

Sub aspectul probatoriului, instanţa, apreciind că, faţă de prevederile art.255 şi art.237 alin.2 pct.7 Cod proc.civ., probele solicitate de părţi sunt admisibile, concludente şi utile cauzei, a încuviinţat pentru părţi proba cu înscrisuri, precum şi proba cu expertiza topo-cadastrală, onorariul de expert de  lei fiind achitat de reclamant, conform chitanţei depuse la dosarul cauzei .La data de, a fost depus raportul de expertiză topo-cadastrală întocmit de expertul tehnic faţă de care părţile nu au avut obiecţiuni, susţinerile pârâtei cu privire la faptul că pârâta nu face parte din familie, având alt nume, nereferindu-se la modalitatea de efectuare a expertizei.

La termenul din data de, instanţa a pus în vedere expertului să răspundă la obiectivul referitor la valoarea terenului, iar la data de, expertul tehnic din cauză a arătat că valoarea terenului, conform grilelor notariale, este de

Prin încheierea din data de a fost admisă cererea de ajutor public judiciar formulată de reclamant, dispunându-se eşalonarea plăţii taxei judiciare de timbru în cuantum de lei, în 5 tranşe lunare egale a câte, ce vor fi plătite începând cu luna mai 2016, până la data de 30 a fiecărei luni.

Analizând materialul probator administrat în cauză, instanţa reţine următoarele:

În fapt, prin Titlul de proprietate nr. emis de Comisia Judeţeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor  a fost reconstituit dreptul de proprietate al numitelor asupra suprafeţei de ha teren situat în extravilanul oraşului Î, jud.

Din certificatul de moştenitor nremis de BNP), rezultă că, de pe urma defunctei, decedată la data de au rămas ca bunuri imobile:

 cota indiviză de ½ din dreptul de proprietate în acţiuni pentru suprafaţa de teren de  ha, în echivalent arabil, la Societatea Comercială “

cota indiviză de ½ din dreptul de concesiune asupra unui loc de veci cu două morminte, situat în Cimitirul “ cu dimensiunile de 2,50m/2,25 m, dobândită prin moştenire de la tatăl său, defunctul, conform certificatului de moştenitor nr. de fostul Notariat de Stat Brăila în dosarul

Din acelaşi certificat de moştenitor, rezultă că restul cotei de ½ din bunurile de mai sus aparţine numitei iar moştenitorii defunctei sunt:, în calitate de soră, cu cota de 4/12, în calitate de soră, cu cota de 4/12, ,  în calitate de frate, cu cota de 1/12, în calitate de nepot de frate, cu cota de 1/12,  , în calitate de nepoată de frate, cu cota de 1/12 şi ,  în calitate de nepoată de frate, cu cota de 1/12.

Din certificatul de moştenitornrdin data de emis de BIN , rezultă că, de pe urma defunctei decedată la data de, a rămas ca bun imobil cota de ½ din dreptul de proprietate asupra terenului categoria arabil, în suprafaţă totală de mp, situat în extravilanul oraşului , jud., teren dobândit de defunctă prin reconstituirea dreptului de proprietate în baza Legii nr.18/1991, aşa cum rezultă din Titlul de proprietate nr., restul cotei părţi de ½ din dreptul de proprietate asupra terenului aparţinând numitei Din acelaşi certificat de moştenitor rezultă că moştenitorii defunctei sunt reclamantul , în calitate de fiu, cu o cotă de ½ din masa succesorală, şi pârâta, în calitate de fiică, cu o cotă de ½ din masa succesorală.

În drept, potrivit  disp.art.669 C.civ., încetarea coproprietăţii prin partaj poate fi cerută oricând, afară de cazul în care partajul a fost suspendat prin lege, act juridic sau hotărâre judecătorească.

Aşadar, partajul este operaţiunea juridică prin care se pune capăt stării de proprietate comună, în sensul că bunul stabilit în comun pe cote părţi este împărţit materialmente între coproprietari/codevălmaşi, fiecare dintre aceştia devenind proprietar exclusiv asupra unei părţi determinate sau asupra bunului ce formează obiectul proprietăţii comune.

Prin urmare, pe calea acestui partaj judiciar, instanţa este ţinută de a hotărî modalităţile concrete de partajare, adică de a stabili fie atribuirea bunului în proprietatea exclusivă a unuia dintre coproprietari, fie de a forma loturi şi de a le atribui în natură fiecărui coproprietar, fie, în ultimă analiză, de a dispune vânzarea bunului şi de a împărţi echivalentul bănesc între copărtaşi.

Totodată, instanţa reţine că, în situaţia în care în certificatul de moştenitor nu a fost prins un bun, deşi acesta face parte din masa succesorală, comoştenitorul interesat poate să solicite includerea acestui bun în masa succesorală.

Aşa cum s-a reţinut anterior, defuncta, autoarea reclamantului şi a pârâtei  decedată la data de,  moştenise în urma dezbaterii succesiunii de pe urma defunctei cota de 4/12 din masa partajabilă de ½ din terenul în suprafaţă de ha, însă această suprafaţă de teren nu a format obiectul dezbaterii succesorale de pe urma defunctei , după cum rezultă din certificatul de moştenitor nr. din data de emis de BIN.

Aşadar, instanţa va completa masa succesorală rămasă de pe urma defunctei cu cota de 4/12 din suprafaţa de ha teren situat în extravilanul Oraşului Î. Astfel, masa succesorală rămasă de pe urma defunctei este compusă din cota de 2/3 din dreptul de proprietate asupra terenului categoria arabil, în suprafaţă totală de mp, situat în extravilanul oraşului Î, jud. reclamantul şi pârâta moştenind câte ½ din această cotă.

Prin urmare, ţinând cont şi de celelalte certificate de moştenitor, aşa cum au fost acestea reţinute anterior, precum şi de concluzii raportului de expertiză topo-cadastrală, instanţa constată că reclamantul şi pârâţii sunt coproprietarii terenului în suprafaţă de ha, situat în extravilanul oraşului Însurăţei, şi anume, suprafaţa de 3,35 ha- în tarlaua T, parcela P, parcela fiind delimitată la nord şi sud de drumuri de exploatare agricolă, la est- proprietatea, iar la vest- proprietatea lui Milea Ştefan, iar suprafaţa de 1,65 ha- în tarlaua T78/1, parcela P6, având ca vecini, la nord- proprietatea numiţilor şi - DN, iar la sud- proprietatea lui

Potrivit disp.art. 676 alin. (1) C.civ.,partajul bunurilor comune se va face în natură, proporţional cu cota-parte a fiecărui coproprietar, iar potrivit alin.(2), dacă bunul este indivizibil ori nu este comod partajabil în natură, partajul se poate face prin atribuirea întregului bun, în schimbul unei sulte, în favoarea unuia ori a mai multor coproprietari, la cererea acestora.

Aşadar,principala modalitate de realizare a partajului este partajul în natură prin formarea de loturi şi atribuirea acestora coproprietarilor. Această modalitate se impune pentru a da eficacitate dreptului de coproprietate al persoanei asupra unui bun imobil, drept care îi permite să se bucure de folosirea efectivă a bunului.

Cu privire la cotele-părţi din dreptul de proprietate asupra terenului din cauză,  în urma completării masei succesorale rămase de pe urma defunctei instanţa reţine că reclamantul are o cotă de 1/3, pârâta o cotă de 1/3, iar pârâţii  deţin împreună o cotă de 1/3 din terenul în suprafaţă de ha, ce rezultă din însumarea  cotelor individuale moştenite în urma dezbaterii succesiunii de pe urma defunctei, conform certificatului de moştenitor nr.din data de emis de BNP.

Referitor la modalitatea de împărţire a masei partajabile, instanţa reţine că potrivit concluziilor raportului de expertiză tehnică topo-cadastrală efectuat în cauză, ieşirea din indiviziune poate fi efectuată prin formarea a  trei loturi în natură, conform variantei unice de partajare avute în vedere de expertul tehnic, reprezentată în anexele A, A.1. şi B la raportul de expertiză.

Astfel, loturile ce vor fi avute în vedere sunt următoarele:

-Lotul 1- format din teren în suprafaţă de  ha, conform propunerii de dezmembrare – anexa A.1. la raportul de expertiză);

-Lotul 2- format din teren în suprafaţă de 1ha, conform propunerii de dezmembrare – anexa A.1. la raportul de expertiză (

-Lotul 3- format din teren în suprafaţă de ha, conform propunerii de dezmembrare – anexa B la raportul de expertiză

Ţinând seama de criteriile prevăzute de art. 987 C.proc.civ., precum şi de înţelegerea părţilor cu privire la acest aspect, instanţa va atribui reclamantului, în deplină proprietate şi liniştită posesie, lotul nr.1, -lotul nr.2, iar pârâţilor - lotul nr.3, urmând ca aceştia să iasă din indiviziune atunci când vor înţelege de cuviinţă, conform cotelor deţinute de fiecare.

Instanţa reţine că suprafaţa terenului rezultată în urma măsurătorilor efectuate prin validarea planurilor parcelare este de ha, expertul tehnic precizând că diferenţa înregistrată se înscrie în toleranţele aprobate de normele tehnice în vigoare, iar valoarea masei partajabile este de În ceea ce priveşte valoarea loturilor, instanţa reţine că valoarea loturilor 1 şi 2 este de  lei, iar valoarea lotului 3 este de lei.

Având în vedere valoarea totală a imobilului teren supus partajului, cotele egale ce se cuvin părţilor (loturile ar fi trebuit să aibă fiecare suprafaţa de ha, în valoare de lei) - faţă de modul de atribuire a imobilului, instanţa constată că valoarea lotului 3 este mai mică decât valoarea loturilor 1 şi 2, astfel încât, în temeiul art. 990 C.proc.civ., va obliga atât pe reclamant, cât şi pe pârâta la plata către pârâţii unei sulte în valoare de lei, pentru egalizarea valorică a loturilor, în termen de 2 luni de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.

Cu privire la cererea referitoare la completarea masei succesorale rămase de pe urma defunctei cu cota de ½ din dreptul de concesiune  asupra unui loc de veci cu două morminte, situat în Cimitirul “ din mun. cu dimensiunile de 2,50m/2,25 m, instanţa reţine că reclamantul nu a făcut dovada că mama sa deţinea acestă cotă din dreptul de concesiune.

Aceasta întrucât reclamantul nu a făcut dovada încheierii vreunui act de concesiune cu privire la locul de veci menţionat, simplul fapt că certificatul de moştenitornr. din data de emis de BNP în urma dezbaterii succesorale a defunctei), conţine menţiunea că restul cotei de ½ din dreptul de concesiune aparţine numitei, nefiind suficient pentru completarea masei succesorale.

Pe cale de consecinţă, această cerere va fi respinsă, ca neîntemeiată.

Cu privire la cererea referitoare la obligarea pârâţilor la plata sumei de lei, reprezentând taxe, impozite şi întreţinere loc veci, pentru considerentele anterior reţinute, cât timp nu s-a făcut dovada unui drept de concesiune al reclamantului asupra locului de veci, instanţa nu poate stabili ce raport juridic există între părţi şi nici ce obligaţii de plată ar incumba pârâţilor cu privire la acest loc de veci, astfel încât, şi această cerere va fi respinsă ca neîntemeiată.

Cu privire la cheltuielile de judecată, instanţa reţine că reclamantul a beneficiat de ajutor public judiciar sub forma scutirii de la plata taxei judiciare de timbru în cuantum de  lei, precum şi de eşalonarea plăţii taxei judiciare de timbru în cuantum de lei, taxa judiciară de timbru fiind, aşadar, în cuantum total de lei.

Totodată, reclamantul a achitat onorariul de expert, în cuantum de  lei şi onorariul avocaţial în cuantum de lei, conform chitanţelor depuse la dosarul cauzei, respectiv f. în total  lei.

Cum cheltuielile de judecată se impun a fi suportate  în mod egal de către părţi, conform cotei stabilite la dobândirea bunurilor, instanţa va obliga pe pârâta să suporte 1/3 din suma de  lei, iar pe pârâţii, să suporte, în solidar, 1/3 din acelaşi cuantum.

Prin urmare, pârâta va fi obligată să plătească reclamantului suma de lei, iar pârâţii vor fi obligaţi să plătească, în solidar, reclamantului suma totală de lei.

În temeiul art. 502 din OUG nr.51/2008, reclamantul va fi obligat la plata către stat a sumei de  lei, reprezentând ajutorul public acordat sub forma scutirii de la plata taxei judiciare de timbru,având în vedere că acesta a dobândit bunuri a căror valoare depăşeşte de 10 ori cuantumul ajutorului public acordat.

De asemenea,având în vedere că taxa judiciară de timbru trebuie suportată de ambele părţi, pârâta va fi obligată la plata către reclamant a sumei de lei, reprezentând 1/3 din valoarea totală a taxei judiciare de timbru, iar pârâţii vor fi obligaţi, în solidar, la plata către reclamant a sumei de, reprezentând 1/3 din valoarea totală a taxei judiciare de timbru.

În final, pârâta va fi obligată la plata către reclamant a sumei de lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, iar pârâţii  vor fi obligaţi, în solidar, la plata către reclamant a sumei de, cu acelaşi titlu. Desigur că taxa judiciară de timbru în cuantum de lei, achitată de reclamant pentru soluţionarea capătului de cerere respins, va rămâne în sarcina acestuia.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Admite în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul contradictoriu cu pârâţii.

Completează masa succesorală rămasă de pe urma defunctei, cu cota de 4/12 din suprafaţa de 2,5 ha teren situat în extravilanul, astfel încât masa succesorală rămasă de pe urma defunctei este compusă din cota de 2/3 din dreptul de proprietate asupra terenului categoria arabil, în suprafaţă totală de mp, situat în extravilanul oraşului , jud. reclamantul şi moştenind câte ½ din această cotă.

Constată că reclamantul şi pârâţii sunt coproprietarii terenului în suprafaţă de ha, situat în extravilanul, şi anume, suprafaţa de ha- în tarlaua, parcela, parcela fiind delimitată la nord şi sud de drumuri de exploatare agricolă, la est- proprietatea numiţilor, iar la vest- proprietatea lui, iar suprafaţa de ha- în tarlaua T parcela P, având ca vecini, la nord-, la est- DN, iar la sud- Constată că valoarea totală a imobilului este de  lei.

Dispune încetarea  stării de coproprietate asupra imobilului, prin formarea a trei loturi.

Atribuie reclamantului, în deplină proprietate şi liniştită posesie, lotul nr.1, compus din teren în suprafaţă de ha, conform propunerii de dezmembrare – anexa A.1. la raportul de expertiză efectuat de expert (lot în valoare de lei.

Atribuie pârâtei, în deplină proprietate şi liniştită posesie, lotul nr.2, compus din teren în suprafaţă de ha, conform propunerii de dezmembrare – anexa A.1. la raportul de expertiză efectuat de expert lot în valoare de lei.

Atribuie pârâţilor, în deplină proprietate şi liniştită posesie, lotul nr.3, compus din teren în suprafaţă de 1ha, conform propunerii de dezmembrare – anexa B la raportul de expertiză efectuat de expert in dosar), lot în valoare de lei.

Obligă pe reclamant la plata către pârâţii a unei sulte în valoare de ei, pentru egalizarea valorică a loturilor, în termen de 2 luni de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.

Obligă pe pârâta Tarău Tudoriţa la plata către pârâţii a unei sulte în valoare de lei, pentru egalizarea valorică a loturilor, în termen de 2 luni de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.

Respinge cererea privind completarea masei succesorale rămase de pe urma defunctei cu cota de ½ din dreptul de concesiune asupra locului de veci, ca neîntemeiată.

Respinge cererea privind obligarea pârâţilor la plata sumei de lei, ca neîntemeiată.

În temeiul art. 502 din OUG nr.51/2008, reclamantul va fi obligat la plata către stat a sumei de  lei, reprezentând ajutorul public acordat sub forma scutirii de la plata taxei judiciare de timbru.

Obligă pe pârâta a la plata către reclamant a sumei de  lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Obligă pe pârâţii în solidar, la plata către reclamant a sumei de lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Cu apel în 30 zile de la comunicare.

Cererea de apel se depune la Judecătoria Brăila.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi,

Domenii speta

Spete similare