Exercitarea autoritatii parintesti,stabilire domiciliu minori,stabilire pensie de intretinere

Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de ……….. pe rolul Judecătoriei Brăila, reclamantul-pârât ……..a chemat în judecată pe pârâta-reclamantă ………pentru ca în contradictoriu cu aceasta să se pronunţe o hotărâre judecătorească prin care să se dispună ca autoritatea părintească faţă de minorele……….., născută la data de ……şi….., născută la data de …….să se exercite exclusiv de către reclamantul-pârât, stabilirea locuinţei minorelor la domiciliul tatălui, obligarea pârâtei la plata unei pensii de întreţinere, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea cererii, reclamantul-pârât a menţionat că a trăit în concubinaj cu pârâta, în urma relaţiei dintre cei doi, rezultând minorele……….

Reclamantul-pârât a susţinut că, după patru ani de la iniţierea relaţiei de concubinaj, pârâta-reclamantă şi-a exprimat dorinţa de a pleca în străinătate la muncă pentru a reîntregi veniturile familie şi  deşi iniţial reclamantul-pârât a fost împotrivă, ulterior a acceptat, pârâta-reclamantă plecând în …...

Reclamantul-pârât a mai arătat că de curând a aflat că pârâta-reclamantă începuse o relaţie amoroasă cu un alt bărbat în ….., motiv pentru care nu a mai luat legătura cu reclamantul-pârât.

Reclamantul-pârât a învederat că minorele au rămas în întreţinerea sa exclusivă, ataşându-se foarte mult de acesta.

Totodată, a susţinut că, în încercarea de a salva relaţia, a mers după pârâta-reclamantă, însă deşi a convins-o să se întoarcă în România, după două luni aceasta a fugit de acasă, plecând definitiv în ……...

Cererea nu a fost întemeiată în drept.

În dovedirea acţiunii reclamantul a învederat că înţelege să se folosească de proba cu înscrisuri şi proba testimonială cu martorii……...

Anexat cererii de chemare în judecată s-au depus înscrisuri.

La termenul de judecată din data de …….. pârâta-reclamantă a formulat cerere de repunere în termenul de formulare a întâmpinării, precum şi a cererii reconvenţionale. În cadrul întâmpinării a solicitat respingerea acţiunii, iar pe cale reconvenţională a solicitat stabilirea domiciliului minorelor la domiciliul mamei, exercitarea autorităţii părinteşti cu privire la minore să se facă exclusiv de către mamă, cu obligarea reclamantului-pârât la suportarea cheltuielilor de creştere, educare, învăţătură şi pregătire profesională a minorelor, raportat la veniturile obţinute de către acesta, în cota de 1/3. În motivare, pârâta-reclamantă a susţinut că, situaţia prezentată de către reclamantul –pârât nu este reală. În data de 03.04.2011 a fost acostată de pe stradă de către acesta, urcată în autoturismul acestuia şi dusă la domiciliul său, unde împreună cu tatăl acestuia, a fost abuzată fizic şi psihic, forţând-o să aibă o relaţie de prietenie cu reclamantul-pârât. A susţinut că a fost violată de către reclamantul pârât, ameninţată cu moartea să nu spună nimănui despre aceste aspecte, iar părinţilor să le spună că s-a îndrăgostit de acesta. Totodată, i s-a interzis continuarea studiilor, dar şi să păstreze legătura cu membrii familiei sale. Pârâta-reclamantă a mai arătat că, într-un moment de neatenţie al reclamantului, a reuşit să fugă şi să ia legătura cu mama sa, care a dus-o acasă, unde a rămas pentru scurt timp, reclamantul-pârât răpind-o de la magazinul din apropiere. Ajunşi la domiciliul reclamantului-pârât, a susţinut că a fost bătută atât de tare încât a rămas inconştientă, iar pentru a nu afla familia unde este, reclamantul a dus-o la unchiul său, în localitatea ………, unde a rămas pentru 2 săptămâni. Pârâta –reclamantă a mai învederat că, din momentul în care s-a întors în locuinţa reclamantului-pârât, era bătută aproape zilnic, nu primea îngrijire medicală adecvată, fiind singura care îşi trata rănile. A susţinut că după ce a născut primul copil, a fost ameninţată de către reclamantul-pârât că îi va omorî pe membrii familiei ei dacă o să vină să o vadă sau dacă va mărturisi ce i se întâmplă, iar după ce a rămas însărcinată a doua oară  i s-a interzis să iasă singură din casă. În momentul în care a împlinit 18 ani, reclamantul şi familia acestuia i-au spus că trebuie să meargă în ……. pentru a practica prostituţia, pentru a putea să le plătească banii pe care aceştia i-au cheltuit cu ea şi cu minorele. Pentru că a refuzat acest lucru a fost bătută cu bestialitate în prezenţa minorelor, până ce a leşinat şi nu a mai fost în stare să riposteze. După ce şi-a revenit, a fost ameninţată că nu o să-şi mai vadă niciodată membrii familiei şi fetiţele. Sub această presiune fizică şi psihică a plecat în ….în luna mai 2015, unde a aflat că ………sunt cei care se ocupă de conducerea grupului infracţional, iar fiicele acestora, ………., precum şi nora acestora ………practică prostituţia şi se ocupă de supravegherea fetelor racolate de reclamantul din prezenta cauză. A mai susţinut că, în momentul în care era depistată de Poliţia din ….., trebuia să spună că nu o obligă nimeni să facă acest lucru, că a venit de bună voie şi că nu cunoaşte nicio persoană care să o forţeze să facă aşa ceva. Pârâta –reclamantă a susţinut că a fost obligată să practice prostituţia în două cluburi din ……, iar la aproximativ două luni i se dădea voie să vină în ţară să-şi vadă fetiţele. Banii obţinuţi îi erau luaţi de surorile reclamantului-pârât, iar o parte din ei îi trimitea reclamantului. La sfârşitul anului 2016, a profitat de o clipă de neatenţie a celor care o supravegheau, moment în care a reuşit să fugă, mergând la Poliţie şi povestindu-le tot ce i s-a întâmplat. Acest moment coincide cu chiar momentul înregistrării acţiunii pe rolul instanţei. Autorităţile spaniole au deschis un dosar penal împotriva reclamantului şi a familiei sale, fiind cercetaţi pentru mai multe infracţiuni săvârşite cu violenţă, reclamanta-pârâtă fiind inclusă într-un program special al martorilor protejaţi. În momentul în care reclamantul considera că nu îi aduce venituri consistente, trezea minorele la ore târzii, ora 2 sau 3 dimineaţa şi se comporta foarte urât cu acestea, terorizându-le, ameninţând-o pe pârâta reclamantă că le omoară pe minore dacă ea nu realizează mai mulţi bani. A susţinut că domiciliul reclamantului nu este un mediu armonios pentru creşterea şi educarea minorelor, membrii familiei reclamantului ocupându-se numai cu racolarea persoanelor în scopul practicării prostituţiei. A învederat că îşi iubeşte minorele şi este în măsură să le ofere un climat de viaţă sănătos, în domiciliul său existând condiţii net superioare celor deţinute de reclamant, iar în Spania are ajutorul moral şi financiar al mai multor persoane, urmând ca să se angajeze într-o clinică stomatologică. A mai arătat că din referatul de anchetă socială efectuat la adresa reclamantului-pârât rezultă că acesta nu se ocupă de creşterea şi educarea minorelor, părinţii acestuia recunoscând că este plecat din luna noiembrie 2016. Pârâta –reclamantă a susţinut că ea a fost cea care mergea la medicul de familie ori de câte ori minorele aveau probleme de sănătate, se ocupa de creşterea şi educarea acestora, fiind cea care se juca cu ele, cea care le adormea şi le liniştea când reclamantul se comporta violent cu ele şi cu pârâta –reclamantă. În opinia pârâtei –reclamante la vârsta minorelor, acestea au nevoie imperioasă de mamă, fiind ataşate de aceasta. A apreciat că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 398 Cod civil, pentru ca instanţa să dispună exercitarea autorităţii părinteşti exclusiv de către unul dintre părinţi, făcând referire şi la prevederile art. 36 alin. 7 din Legea nr. 272/2004. În dovedirea susţinerilor pârâta –reclamantă a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri, efectuarea anchetei sociale la domiciliile părţilor şi proba testimonială cu martorii ………... Anexat cererii de repunere în termenul de formulare a întâmpinării şi cererii reconvenţionale au fost depuse înscrisuri.

La termenul din data de 20.04.2017, instanţa a încuviinţat pentru ambele părţi proba cu înscrisuri şi proba testimonială cu câte doi martori. Totodată, s-a respins ca nefiind utilă proba cu interogatoriul pârâtei-reclamante.

În cauză s-au întocmit anchete sociale la domiciliile ambelor părţi

La termenul din data de 26.10.2017, reclamantul-pârât şi-a precizat acţiunea, în sensul că a indicat nu solicită obligarea pârâtei reclamante la plata cheltuielilor de judecată.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

În fapt, din relaţia părţilor au rezultat minorele ………, aşa cum rezultă din copiile certificatelor de naştere aflate la filele 7-8 dosar.

Potrivit susţinerilor părţilor în cursul anului 2015, pârâta-reclamantă a mers la muncă în ………..

Potrivit art. 483 C.civ., autoritatea părintească este ansamblul de drepturi şi îndatoriri care privesc atât persoana, cât şi bunurile copilului şi aparţin în mod egal ambilor părinţi, iar părinţii exercită autoritatea părintească numai în interesul superior al copilului, cu respectul datorat persoanei acestuia, şi îl asociază pe copil la toate deciziile care îl privesc, ţinând cont de vârsta şi de gradul său de maturitate, iar ambii părinţi răspund pentru creşterea copiilor lor minori.

De asemenea, instanţa reţine că potrivit dispoziţiilor art. 2 alin. 3 din Legea nr. 272/2004, principiul interesului superior al copilului va prevala în toate demersurile şi deciziile care privesc copiii, întreprinse de autorităţile publice şi de organismele private autorizate, precum şi în cauzele soluţionate de instanţele judecătoreşti.

Interesul superior al copiilor presupune luarea în considerare de către instanţă a unui ansamblu de factori precum: posibilităţile materiale ale părinţilor, posibilităţile de dezvoltare fizică, morală şi intelectuală pe care minorii le pot găsi la unul dintre părinţi, vârsta copiilor, comportarea părinţilor faţă de minori, sexul acestora, starea de sănătate, dorinţa exprimată în acest sens de copii, atunci când aceştia sunt audiaţi.

Potrivit dispoziţiilor art. 505 alin.1 C.Civ: „În cazul copilului din afara căsătoriei a cărui filiaţie a fost stabilită concomitent sau, după caz, succesiv faţă de ambii părinţi, autoritatea părintească se exercită în comun şi în mod egal de către părinţi, dacă aceştia convieţuiesc.”

Potrivit art.507 C.Civ.: „Dacă unul dintre părinţi este decedat, declarat mort prin hotărâre judecătorească, pus sub interdicţie, decăzut din exerciţiul drepturilor părinteşti sau dacă, din orice motiv, se află în neputinţă de a-şi exprima voinţa, celălalt părinte exercită singur autoritatea părintească.” De asemenea, potrivit art.505 alin.2 raportat la art. 398 alin. 1 C.Civ., doar pentru motive întemeiate şi cu respectarea interesului superior al copilului, instanţa hotărăşte ca autoritatea părintească să fie exercitată de un singur părinte.

Prin probatoriul administrat în cauză nu fost dovedite motive temeinice care să determine ca autoritatea exclusivă cu privire la minore să fie exercitată doar de către reclamantul -pârât sau doar de către pârâta-reclamantă, instanţa considerând că este în interesul superior al minorelor ca autoritatea părintească să fie exercitată în comun, de ambii părinţi.

Motivele invocate de către reclamantul-pârât, respectiv moralitatea îndoielnică a pârâtei-reclamante, nu pot fi reţinute de către instanţă atâta timp cât nu se poate stabili cu certitudine care au fost împrejurările în care pârâta-reclamantă a părăsit domiciliul conjugal, implicit ţară şi a ajuns să practice prostituţia în străinătate.

Astfel, martorele ………au declarat că nu ştiu cu certitudine dacă reclamantul-pârât ar fi fost cel care a trimis-o/forţat-o pe pârâta-reclamantă să practice prostituţia în ………, „variante în sat ar fi fost mai multe şi că ar fi mers să practice prostituţia din proprie iniţiativă şi că ar fi trimis-o reclamantul şi că oricum nu ar fi fost uşă de biserică înainte să se cunoască cu acest bărbat” – fila 115 dosar, mama pârâtei-reclamante declarând că „din zvonuri am auzit că ….ar fi cel care o trimite acolo ca să practice prostituţia”.

Pentru lămurirea acestor aspecte instanţa nu va lua în considerare declaraţiile martorilor ……….., apreciind că acestea sunt subiective, având în vedere că cei doi martori sunt tatăl şi respectiv mama reclamantului-pârât.

Instanţa nu va reţine nici motivul referitor la dezinteresul arătat de pârâta-reclamantă faţă de minore, întrucât aşa cum rezultă din raportul de anchetă socială efectuat în cauză – fila 131 dosar – aceasta a făcut parte dintr-un program de protecţie a martorilor protejaţi, iar ulterior la data de …….. a expediat prin intermediul reprezentantului convenţional un colet către minore – filele 172-173 dosar.

În ceea ce priveşte susţinerile pârâtei-reclamante din cadrul întâmpinării şi cererii reconvenţionale, instanţa reţine că împrejurările invocate nu au fost dovedite prin probatoriile administrate în cauză.

Astfel, în ceea ce priveşte presupusele abuzuri invocate, chiar mama pârâtei reclamante a susţinut faptul că la o săptămână după ce pârâta-reclamantă a iniţiat relaţia cu reclamantul pârât a mers la aceasta acasă să îi ducă îmbrăcăminte, moment în care a constat că aceasta nu era lovită, era veselă, încântată de relaţie, ţinea foarte mult la reclamantul pârât şi nu prezenta nicio temere faţă de acesta. Declaraţia numitei ……….se coroborează cu declaraţiile martorilor ……...

Totodată, martora ……..a declarat faptul că a rămas surprinsă când a aflat despre despărţirea părţilor, întrucât se comportau ca un cuplu ideal, ca o familie, fetiţele nu erau lovite, pârâta nu era lovită, nu prezenta vreo temere faţă de reclamantul-pârât şi părţile se comportau civilizat.

În ceea ce priveşte susţinerea conform căreia reclamantul pârât ar face parte dintr-un clan interlop care s-ar ocupa cu traficul de persoane, instanţa va da întâietate prezumţiei de nevinovăţie  consacrată la nivel mondial de articolul 11 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului şi la nivel naţional de art. 23 pct. 11 din Constituţia României „Până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti de condamnare, persoana este considerată nevinovată.”

În aceste condiţii, din moment ce în prezent împotriva reclamantului pârât nu s-a pronunţat nicio hotărâre de condamnare pentru vreuna dintre infracţiunile de care este acuzat de către pârâta reclamantă sau pentru infracţiunile prevăzute de art. 36 alin. 7 din Legea nr. 272/2004, privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, în prezenta cauză acesta va fi considerat nevinovat.

În concluzie, constatând că în cauză nu sunt incidente niciunul dintre cazurile prevăzute de art. 398 Cod civil sau art. 36 alin. 7 din Legea nr. 272/2004, instanţa va respinge cererile părţilor privind exercitarea autorităţii părinteşti în mod exclusiv de către unul dintre părinte şi va dispune ca autoritatea părintească cu privire la ………, să fie exercitată în comun de către ambii părinţi.

În ceea ce priveşte capătul de cerere privind stabilirea locuinţei celor două minore, instanţa procedând la analiza probatoriului administrat în cauză constată următoarele:

Din cuprinsul referatului de anchetă psihosocială efectuat la domiciliul reclamantului pârât nr……..– fila 85 dosar, coroborat cu declaraţiile martorilor audiaţi în cauză, rezultă faptul că reclamantul pârât are condiţii morale şi materiale pentru creştere, îngrijirea şi educarea minorelor. Astfel, acesta locuieşte împreună cu minorele şi părinţii săi, în casa proprietatea acestora, situată în satul ………..într-o locuinţă formată din patru camere de locuit, mobilată şi curat întreţinută, racordată la utilităţi, oferind condiţii foarte bune de locuit. Aceste aspecte reies şi din declaraţiile martorilor……...

Astfel, martora ………a declarat că „avem condiţii acasă, avem o sufragerie, 4 dormitoare, o bucătărie”, iar martora ………a declarat:”condiţiile de viaţă de la domiciliul reclamantului erau foarte bune, fetele aveau tot ce le trebuie….erau bine îngrijite”.

Aceleaşi aspecte se reţin şi în ceea ce priveşte condiţiile materiale şi morale de care dispune pârâta reclamantă, în cadrul anchete sociale efectuate de autorităţile spaniole la domiciliul acesteia reţinându-se faptul că „locuinţa este un apartament aflat într-un cartier confortabil care dispune de zone de relaxare comune pentru toţi vecinii, fiind alcătuit din două dormitoare, sufragerie, bucătărie şi baie completă….locuinţa este mobilată, bine organizată fiecare dintre camere şi cu spaţii adaptate pentru minore.”

În prezent cele două minore locuiesc împreună cu tatăl şi bunicii paterne la locuinţa situată în satul …….., fiind ataşate de ambii părinţi.

Din declaraţiile martorilor audiaţi în cauză a reieşit faptul că reclamantul pârât este implicat în creşterea şi educarea minorelor, fetiţele merg la grădiniţă, că acestea se află în mare parte din timp sub supravegherea bunicilor paterni, fetiţa cea mare fiind ataşată în mod egal de ambii părinţi, iar cea mică fiind ataşată foarte mult de bunica paternă.

Pârâta-reclamantă nu a precizat şi dovedit în grija cui ar rămâne cele două minore în timp ce aceasta s-ar afla la serviciu.

Din observarea concluziilor rapoartelor de anchetă socială efectuate în cauză rezultă, aşa cum s-a arătat şi analizat mai sus, că ambele părţi ar avea condiţii locative propice creşterii şi educării minorelor.

În temeiul art. 496 C.civ., faţă de criteriile care se circumscriu interesului superior al copilului, respectiv posibilităţile materiale ale părinţilor la momentul actual, faţă de posibilităţile de dezvoltare fizică, morală şi intelectuală oferite de către reclamantul-pârât, ţinând cont şi de vârsta minorelor, de ataşamentul acestora faţă de tată şi bunicii paterni, potrivit şi cu concluziile raportului de anchetă psihosocială întocmit în cauză la domiciliul reclamantului-pârât, instanţa constată că se impune ca locuinţa minorelor să fie stabilită la domiciliul tatălui.

Astfel, instanţa apreciază că interesul superior al minorelor este să locuiască împreună cu tatăl lor, raportat la situaţia de fapt sus expusă dar şi la următoarele considerente:

-¬în primul rând, fată de împrejurarea că minorele au locuit de la naştere şi până în prezent împreună cu tatăl şi bunicii paterni, nefiind oportun pentru acestea ruperea de mediul în care s-au acomodat şi trimiterea acestora într-o ţară străină;

-tatăl este singurul părinte care este în ţară şi care ar putea să le ofere minorelor o supraveghere efectivă;

-minorele merg la grădiniţă în satul natal;

-tatăl obţine un venit stabil fiind angajat în cadrul………– fila 86 dosar;

-tatăl are condiţiile locative necesare creşterii şi educării celor doi minori – aşa cum rezultă din referatul de anchetă socială întocmit în cauză – filele 84-85 dosar;

-acesta s-a implicat în creşterea şi educarea minorilor chiar de la despărţirea părţilor în fapt, aspecte rezultate din declaraţiile martorilor audiaţi în cauză;

-mama nu a precizat şi dovedit în grija cui ar rămâne cele două minore în timp ce aceasta s-ar afla la serviciu, în timp ce tatăl a fost şi ar fi în continuare ajutat de bunicii paterni;

În aceste condiţii, apreciindu-se că interesul superior al minorelor este acela de a locui împreună cu un părinte care ar putea să-i supravegheze în permanenţă şi care ar putea să le ofere stabilitate emoţională şi locativă, instanţa urmează a stabili locuinţa celor doi minori la tată.

În ceea ce priveşte obligaţia de întreţinere, potrivit art. 499 din Codul civil „Tatăl şi mama sunt obligaţi, în solidar, să dea întreţinere copilului lor minor, asigurându-i cele necesare traiului, precum şi educaţia, învăţătura şi pregătirea sa profesională”, textul de lege, alături de prevederile cuprinse la art. 525 alin. 1 din Codul civil, instituind prezumţia (prezumţie simplă) a stării de nevoie în care se află descendentul minor care nu are un venit propriu şi care nu se poate întreţine singur din munca sa.

În conformitate cu prevederile art. 527 alin. 1 din Codul civil, „poate fi obligat la întreţinere cel care are mijloacele pentru a o plăti sau are posibilitatea de a dobândi aceste mijloace.”,  alineatul 2 al textului de lege dispunând că „La stabilirea mijloacelor celui care datorează întreţinerea se ţine seama de veniturile şi bunurile acestuia, precum şi de posibilităţile de realizare a acestora.”

În privinţa minorelor…………, având în vedere vârstele acestora, este evident faptul că nu se pot întreţine din muncă, acestea aflându-se în nevoie, având dreptul la întreţinere din partea părinţilor.

Cu privire la întinderea obligaţiei de întreţinere datorată, art. 529 N. C. civ. prevede: „Întreţinerea este datorată potrivit cu nevoia celui care o cere şi cu mijloacele celui care urmează a o plăti; când întreţinerea este datorată de părinte, ea se stabileşte până la o pătrime din venitul său lunar net pentru un copil, o treime pentru doi copii şi o jumătate pentru trei sau mai mulţi copii”.

Potrivit art. 530 alin 3 N. C. civ. „pensia de întreţinere se poate stabili sub forma unei sume fixe sau într-o cotă procentuală din venitul net lunar al celui care datorează întreţinere.”.

Din cuprinsul anchetei sociale – fila 130 dosar- reiese faptul că pârâta-reclamantă obţine un venit de …./lună echivalentul a ….. lei/lună…..

În ceea ce priveşte data de la care urmează a se plăti pensia de întreţinere pentru cele două minore, instanţa reţine că, potrivit art. 532 NCC „ pensia de întreţinere se datorează de la data cererii de chemare în judecată” şi întrucât în cauză nu s-a făcut dovada faptului că pârâta-reclamantă ar fi prestat în mod constant întreţinere celor două minore în cuantumul prevăzut de lege, instanţa va stabili ca dată de la care aceasta va fi obligată la pensie de întreţinere, data de 14.11.2016.

Analizând dispoziţiile legale menţionate, instanţa va obliga pârâta reclamantă să plătească reclamantului-pârât şi în favoarea minorelor……….., pensie de întreţinere în cuantum de ….. lei lunar, câte …. lei pentru fiecare minoră, începând cu data introducerii acţiunii – 14.11.2016 şi până la majoratul minorelor.

Faţă de toate aceste motive, văzând şi dispoziţiile legale invocate, instanţa va admite, în parte, acţiunea, astfel cum a fost precizată, va respinge cererea reconvenţională ca nefondată şi va dispune ca autoritatea părintească cu privire la minorele……., să fie exercitată în comun de către ambii părinţi, va stabili locuinţa minorelor …….., la domiciliul tatălui, va obliga pârâta reclamantă să plătească reclamantului-pârât şi în favoarea minorelor, …………., pensie de întreţinere în cuantum de ………… lei lunar, câte … pentru fiecare minoră, începând cu data introducerii acţiunii – 14.11.2016 şi până la majoratul minorelor.

Domenii speta

Spete similare