Plasament minor

Decizie 234/A din 18.03.2015


Legea. Nr. 272/2007- art. 2., al. 2,6.

În orice demers judiciar primează interesul copilului, iar potrivit prevederilor art.2 alin.3 din Legea nr.272/2004, interesul superior al copilului primează inclusiv în raport de drepturile ce le revin părinţilor.

În aprecierea interesului superior al copilului, instanţa are în vedere în primul rând asigurarea unui climat corespunzător pentru o dezvoltare fizică şi morală normală a copilului (art.2 alin.2 coroborat cu art.2 alin.6 din Legea 272/2004).

Nu este în interesul copilului nici înlocuirea măsurii plasamentului de la asistentul maternal profesionist la Centrul de Plasament, în sensul solicitat de apelanta pârâtă. Copilul se află la o vârstă încă fragedă (10 ani), iar o asemenea măsură ar presupune luarea copilului  dintr-un mediu familial în care a fost crescută de la naştere şi a dezvoltat relaţii de ataşament cu membri familiei substitutive, la un moment la care are încă nevoie de îndrumare şi ocrotire familială.

Prin sentinţa civilă nr. 3018 din 25 noiembrie 2014 pronunţată de Tribunalul Harghita în dosar nr. 2280/96/2014, s-a admis cererea formulată de reclamanta Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Harghita în contradictoriu cu pârâţii T. I., H. E. (asistent maternal profesionist) şi Agenţia Judeţeană pentru Plăţi şi Inspecţie Socială Harghita şi, pe cale de consecinţă, s-a dispus menţinerea măsurii plasamentului stabilită prin sentinţa civilă nr.2553 din 16.09.2010 pronunţată de Tribunalul Harghita, în ceea ce o priveşte pe minora T. B., născută la data de 26.08.2010 în localitatea Odorheiu Secuiesc, fiica pârâtei T. I., la asistent maternal profesionist H. E.. S-a dispus totodată menţinerea alocaţiei de plasament acordată asistentului maternal profesionist în temeiul art.128 din legea 272/2004 şi exercitarea drepturilor şi obligaţiilor părinteşti de către mama minorei, T. I..

Instanţa de fond a reţinut că minora T. B. se afla în plasament la asistentul maternal profesionist H. E., această măsură de protecţie specială fiind menţinută prin sentinţa civilă nr.2553/16.09.2010 pronunţată de Tribunalul Harghita. Prima instanţă a avut în vedere principiul interesului superior al copilului prevăzut în art.2 din Legea nr.272/2004 şi faptul că minora a declarat în faţa judecătorului de fond că doreşte menţinerea măsurii plasamentului la asistentul maternal profesionist amintit, apreciind că măsura cea mai potrivită cu interesul copilului şi care este posibilă şi în prezent este cea stabilită prin sentinţa nr. 2553/2010.

Împotriva acestei hotărâri pârâta T. I. a declarat în termen legal apel, prin care solicită în esenţă schimbarea sentinţei atacate în sensul redării copilului T. B. în familia naturală, la mamă. În subsidiar se solicită schimbarea sentinţei atacate în sensul înlocuirii măsurii plasamentului stabilită prin sentinţa civilă nr. 2553/2010 la asistent maternal profesionist H. E., cu măsura de plasament la Centrul de Plasament Cristuru Secuiesc.

În dezvoltarea motivelor de apel, apelanta pârâtă arată pe de o parte că are posibilităţi materiale pentru a se îngriji de minoră şi, pe de altă parte, în justificarea cererii de înlocuire la măsurii plasamentului cu plasament la Centrul de Plasament Cristuru Secuiesc, arată că astfel are posibilitatea de a vizita minora şi de a o aduce în familie în vacanţele şcolare.

Intimata reclamantă Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Harghita a formulat întâmpinare, prin care solicită respingerea apelului formulat de pârâtă şi menţinerea sentinţei civile nr. 3018/25.11.2014. Intimata reclamantă arată că minora T. B. provine dintr-o relaţie ocazională a mamei, filiaţia faţă de tată nefiind stabilită. Copilul mai mare 7 fraţi, dintre care o soră este deja majoră, un frate se află în întreţinerea mamei, doi fraţi se află în plasament la bunica maternă, o soră se află în plasament la Centrul de Plasament Ocland, alţi doi fraţi fiind în plasament la Centrul de Plasament pentru copii cu handicap sever Topliţa. Se arată că aşa cum rezultă din Raportul de evaluare nr. 24481 din 11.09.2014 traseul instituţional al copilului T. B. a început imediat după naştere, aceasta fiind părăsită de mamă în Spitalul Municipal Odorheiu Secuiesc, motiv pentru care a fost emisă Dispoziţia nr. 231/2004 a Directorului General al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Harghita în baza căreia copilul a fost plasată în regim de urgenţă la asistentul maternal profesionist H. E., domiciliată în xxx. Măsura plasamentului în regim de urgenţă a fost înlocuită cu măsura plasamentului la acelaşi asistent maternal profesionist prin Hotărârea nr.704/20.10.2014 a Comisiei pentru Protecţia Copilului Harghita, iar această măsură a fost menţinută prin Hotărârea nr.287/11.05.2005 a aceleiaşi comisii şi prin sentinţa civilă nr.2553/16.09.2010 a Tribunalului Harghita. Intimata reclamantă arată că în cursul anului şcolar 2013-2014 copilul a frecventat clasa a III-a la Liceul Tehnologic „T. N. I.” din Sânmartin, iar în familia substitutivă este îngrijită corespunzător. Din cuprinsul anchetei sociale nr.6749/02.09.2014 întocmită de Primăria oraşului Cristuru Secuiesc la domiciliul mamei copilului rezultă că apelanta pârâtă trăieşte într-o relaţie de concubinaj cu numitul D. V. şi are în îngrijire o soră a minorei, numita D. R.. Familia locuieşte într-un imobil proprietate personală compusă dintr-o cameră şi bucătărie, mobilată şi întreţinută corespunzător. Venitul familiei este asigurat din ajutor social şi din alocaţia de stat pentru copii. Mama şi-a exprimat în scris dorinţa ca minora să fie reintegrată în familie, prin cererea nr.24362/08.09.2014, iar Primăria Cristuru Secuiesc a propus reintegrarea minorei în familia naturală dacă este de acord minora. Intimata reclamantă mai arată că prin declaraţia nr.24463/11.09.2014 minora şi-a exprimat dorinţa de a rămâne la asistentul maternal profesionist. Din Raportul de reevaluare nr.24481/11.09.2014 întocmit de Serviciul de Asistenţă Maternală Profesionistă, Biroul de coordonare Sânmartin, reiese că mama minorei dispune de condiţii de creştere şi educare, însă având în vedere faptul că a vizitat copilul foarte rar, iar copilul a declarat că doreşte să rămână în familia asistentului maternal profesionist, serviciul a propus menţinerea măsurii plasamentului şi exercitarea drepturilor şi obligaţiilor părinteşti de către mamă. Prin planul individualizat de protecţie revizuit nr.24482/11.09.2014 s-a fixat ca finalitate reintegrarea minorei în familia naturală şi ca obiectiv general asigurarea condiţiilor necesare creşterii şi îngrijirii copilului la domiciliul asistentului maternal profesionist H. E. unde minora se află în prezent şi beneficiază de toate condiţiile unui climat favorabil creşterii normale, aşa cum rezultă din Raportul de activitate nr.24582/03.10.2014.

Intimata reclamantă solicită ca faţă de motivele prezentate mai sus, să se analizeze cererea apelantei în raport de următoarele aspecte: chiar dacă apelanta cu concubinul acesteia dispun în prezent de condiţii pentru creşterea copilului, nu se specifică cine va asigura creşterea şi educarea minorei pe perioada în care aceştia sunt plecaţi la lucru în străinătate; mama are posibilitatea de a menţine legături personale cu copilul, prin stabilirea de întâlniri la sediul DGASPC Harghita sau într-o altă locaţie stabilită de comun acord; exercitarea drepturilor şi obligaţiilor părinteşti au fost acordate mamei, prin chiar sentinţa apelată;  din concluziile raportului de evaluare psihologică a copilului întocmit de Serviciul de asistenţă maternală profesionistă reiese că minora este foarte ataşată de familia asistentului maternal profesionist, are nevoie de îndrumare şi sprijin din partea asistentului maternal profesionist. Copilul este traumatizat după întâlnirea cu mama şi sora sa, motiv pentru care nu se recomandă reintegrarea în familia biologică. Se mai arată că din Raportul de evaluare psihosocială nr.22571/2014 reiese că au avut loc mai multe întâlniri între minoră şi mama acesteia, însă la aceste întâlniri minora a devenit tensionată, i-a fost frică de mama sa, nu a colaborat cu aceasta şi nu a mai acceptat ideea de a se vedea mai des cu mama sau de a fi transferată la Centrul de Plasament Cristuru Secuiesc; atât prin declaraţia nr.24463/2014 cât şi în primă instanţă minora a declarat că doreşte să rămână în plasament la asistentul maternal.

Analizând legalitatea sentinţei atacate prin raportare la motivele de apel invocate şi din oficiu în limitele efectului devolutiv al acestei căi de atac, Curtea a apreciat că apelul declarat de pârâta T. I. este nefondat, pentru următoarele considerente:

Nu se contestă în cauză faptul că la acest moment apelanta pârâtă T. I. dispune de mijloace financiare pentru creşterea copilului T. B., năsută la data de 26.08.2004, o asemenea stare de fapt reieşind din cuprinsul anchetei sociale efectuată de Primăria Cristuru Secuiesc sub nr.6749/2014 existentă la fila 14 dosar fond, însă aşa cum observă intimata reclamantă, din cuprinsul acestei anchete sociale reiese că anual, în vederea completării veniturilor familiei, apelanta T. I. şi concubinul acesteia numitul D. V. merg împreună pentru a lucra în străinătate, fără a reieşi cine va asigura creşterea şi educarea minorei în acea perioadă.

În orice demers judiciar primează interesul copilului, iar potrivit prevederilor art.2 alin.3 din Legea nr.272/2004, interesul superior al copilului primează inclusiv în raport de drepturile ce le revin părinţilor.

În aprecierea interesului superior al copilului T. B., instanţa are în vedere în primul rând asigurarea unui climat corespunzător pentru o dezvoltare fizică şi morală normală a copilului (art.2 alin.2 coroborat cu art.2 alin.6 din Legea 272/2004).

Sub acest aspect, instanţa are în vedere că din coroborarea înscrisurilor depuse de intimata reclamantă la dosarul cauzei (raport de reevaluare a nevoilor copilului, plan individualizat de protecţie revizuit, raport privind activitatea asistentului  maternal profesionist şi atestatul de asistent maternal profesionist al doamnei H. E., raport de evaluare psihosocială a copilului), rezultă că minora B. se află în familia asistentului maternal profesionist H. E. de la o vârstă fragedă. Fiind părăsită de mamă în spital, imediat după naştere, faţă de acest copil s-a luat iniţial măsura plasamentului în regim de urgenţă la asistentul maternal profesionist amintit, măsură înlocuită apoi cu măsura plasamentului şi menţinută ca atare şi  în prezent.

Prin urmare, copilul a beneficiat de un mediu familial stabil, în familia asistentului maternal profesionist.

Din elementele oferite în descrierea modului de dezvoltare psihomotorie a copilului, instanţa de apel reţine că minora este bine îngrijită în familia asistentului maternal profesionist, unde i s-a oferit şi i se oferă în continuare, ocrotire şi protecţie specifice vârstei.

 Astfel, potrivit Raportului de reevaluare a nevoilor copilului, înregistrat sub nr.24482/2014 întocmit de Serviciul de asistenţă maternală profesionistă (filele 5-6 dosar fond), B. are o dezvoltare statuto-ponderală şi psihomotorie potrivite, are limbaj bogat şi variat, are program de somn şi deprinderi personale corespunzătoare vârstei, este înscrisă la şcoală, are rezultate bune la învăţătură, o relaţie bună cu familia asistentului maternal şi cu colegii şi nu are probleme de sănătate.

Potrivit raportului de evaluare psihosocială a copilului B. întocmit sub nr.2251/2014 de Serviciul de asistenţă maternală profesionistă (filele 17-19 dosar apel), copilul este foarte ataşat de membri familiei substitutive. Intimata reclamantă a asigurat păstrarea relaţiei dintre copil şi apelantă, însă în decursul celor 10 ani, prima întâlnire dintre mama biologică şi copil a avut loc în anul 2007 când copilul nu a manifestat interes faţă de mamă şi de concubinul acesteia, fiind foarte ataşată de asistentul maternal profesionist. O nouă întâlnire dintre mamă şi copilul B. a avut loc în anul 2010, la sediul Direcţiei (prin urmare la un interval de 3 ani de la prima vizită), apelanta pârâtă fiind însoţită de o soră a minorei în cauză. În cuprinsul raportului de evaluare amintit s-a consemnat că la această întâlnire copilul B. a fost tensionat, nu a vorbit nici cu mama şi nici cu sora ei. O echipă multidisciplinară din cadrul intimatei reclamante, compusă din medic, manager de caz, asistent social, s-au deplasat în anul 2012 la asistentul  maternal profesionist pentru a consilia minora în vederea acceptării apropierii de familia naturală, însă minora a refuzat orice colaborare. A urmat o a treia întâlnire la 12.11.2014 cu acelaşi rezultat, iar ultima întâlnire a avut loc la data de 25.11.2014 la Tribunalul Harghita, cu ocazia audierii copilului de către judecătorul de fond. Copilul a refuzat orice colaborare în vederea apropierii de familia naturală, se închide în sine şi nu vorbeşte când se discută despre mama naturală.

Toate aceste împrejurări de fapt, coroborate cu declaraţiile date de copil atât în faţa reprezentanţilor intimatei reclamante (declaraţia nr.24463/2014 – fila 16 dosar fond) cât şi cu ocazia audierii de către judecătorul de fond la data de 25 noiembrie 2014, creează convingerea instanţei de apel că la acest moment copilul nu este pregătit psihic pentru redarea în familia naturală, la mamă.

Considerentele prezentate mai sus, conduc la concluzia că nu este în interesul copilului nici înlocuirea măsurii plasamentului de la asistentul maternal profesionist la Centrul de Plasament Cristuru Secuiesc, în sensul solicitat de apelanta pârâtă T. I.. Copilul se află la o vârstă încă fragedă (10 ani), iar o asemenea măsură ar presupune luarea copilului  dintr-un mediu familial în care a fost crescută de la naştere şi a dezvoltat relaţii de ataşament cu membri familiei substitutive, la un moment la care are încă nevoie de îndrumare şi ocrotire familială.

Nu se poate reţine ca motiv al înlocuirii măsurii plasamentului la Centrul de Plasament Cristuru Secuiesc, împrejurarea invocată de apelanta pârâtă – şi anume că astfel ar avea posibilitatea de a vizita copilul - întrucât din actele dosarului nu reiese vreo împrejurare de natură a conduce la concluzia unei împiedicări a mamei de a păstra relaţiile cu minora. Dimpotrivă, din cuprinsul raportului de evaluare psihosocială amintit mai sus reiese că apelanta pârâtă a fost informată cu privire la modalităţile în care poate menţine relaţiile cu copilul său (numere de telefon, adresa de corespondenţă a Biroului de Sânmartin, modul de organizare a întâlnirilor).

Din planul individualizat de protecţie revizuit  nr. 24482/2014 rezultă că obiectivul final este cel al reintegrării minorei în familia naturală, însă pentru ocrotirea intereselor copilului este necesară refacerea în prealabil a legăturii dintre copil şi mamă. Ori dezvoltarea unor relaţii de ataşament, în condiţiile în care minora a fost crescută de la naştere în familia substitutivă, necesită timp şi o disponibilitate a mamei şi a copilului pentru consiliere din partea reprezentanţilor intimatei reclamante. Până la acest moment nu s-a format o apropiere a copilului de mama biologică şi de membri familiei acesteia, astfel încât pentru motivele prezentate mai sus, măsura ce corespunde cel mai bine interesului copilului este cea de menţinere a plasamentului la asistentul maternal profesionist H. E..

Pentru toate aceste considerente, apreciind legală şi temeinică sentinţa pronunţată de instanţa de fond, în temeiul art.480 alin.1 din Codul de procedură civilă, Curtea a respins prezentul apel.

Domenii speta