Anulare proces verbal de contraventie

Hotărâre 12869 din 05.04.2018


ROMÂNIA

JUDECĂTORIA BV

Dosar civil nr.X/197/201

SENTINŢA CIVILĂ NR.12869

Şedinţa publică din data de 20.12.201

PREŞEDINTE: E.B - judecător

GREFIER: D.I

Pentru azi fiind amânată pronunţarea în cauza civilă de faţă, care s-a dezbătut pe fond în şedinţa publică din data de 06.12.2016, când petentul personal a formulat concluzii, conform celor consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, iar instanţa din lipsă de timp pentru deliberare, în baza dispoziţiilor art.396 alin.1 N.C.p.c. rep., a amânat pronunţarea pentru data de azi, 20.12.2016.

La apelul nominal făcut în şedinţă publică, la pronunţare se constată lipsa părţilor.

Procedura fără citarea părţilor.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, după care:

Instanţa faţă de actele şi lucrările de la dosar a pronunţat prezenta sentinţă civilă.

JUDECĂTORIA

Constată că prin plângerea înregistrată la această instanţă la 07.03.2016 sub nr.X/197/2016, modificată potrivit filei 13 dosar, petentul H.D a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună modificarea în parte a măsurilor dispuse prin procesul verbal seria VX nr.Y întocmit la 28.02.2016 de intimatul IPJ BV.

Fără cheltuieli de judecată.

În expunerea de motive, petentul a contestat legalitatea procesului verbal, menţionând că la stabilirea vitezei cu care circula, agentul constatator nu a ţinut cont de marja de eroare permisă, respectiv de diminuarea vitezei afişate pe ecranul aparatului de măsurat cu 2-5 km. În aceste condiţii, petentul a apreciat că sancţiunea ce i s-ar aplica este circumscrisă art.108 alin.3 lit.d), anume 6 puncte penalizare şi fără sancţiunea complementară a reţinerii permisului de conducere.

În drept, au fost invocate dispoziţiile art.31 – art.36 din O.G.nr.2/2001 republicată.

Ataşat plângerii, petentul a depus duplicatul procesului verbal atacat (fila 6 dosar).

Plângerea este legal timbrată cu taxa judiciară de timbru în cuantum de 20 lei (fila 14 dosar).

Intimatul a depus întâmpinare în condiţiile art.201 alin.1 N.C.p. rep., astfel cum atestă filele 18-19 dosar, solicitând respingerea plângerii contravenţionale.

Ataşat întâmpinării s-au depus în copie conformă cu originalul, raportul agentului constatator, procesul verbal seria VX nr.Y întocmit la 28.02.2016, atestatul operatorului radar, buletinul de verificare metrologică, certificatul de aprobare model, planşa fotografică şi cazierul contravenţional al petentului (filele 20-25).

Petenta a depus răspunsul de la filele 31-32 dosar, menţinând apărarea invocată prin plângerea contravenţională.

La primul termen de judecată stabilit pentru data de 11.10.2016 (fila 43 dosar), instanţa a încuviinţat ambelor părţi proba cu înscrisurile depuse la dosar, iar pentru petent şi proba cu martora DM.

Atât petentul, cât şi martora încuviinţată acestuia au fost ascultaţi la termenul de judecată din 06.12.2016, astfel cum atestă filele 50 şi 51 dosar.

Analizând actele şi lucrările de la dosar, instanţa reţine următoarele:

Prin procesul verbal seria VX nr.Y întocmit la 28.02.2016, petentul a  fost sancţionat cu amenda contravenţională în cuantum de 945 lei, pentru săvârşirea faptei prevăzute de art.121 alin.1 din Regulamentul de aplicare a O.U.G.nr.195/2002 (H.G.nr.1391/2006) şi sancţionate de art.102 alin.2 din O.U.G.nr.195/2002.

Petentului i s-a aplicat şi sancţiunea complementară a suspendării dreptului de a conduce pentru un interval de 90 zile.

În fapt s-a reţinut că la data evocată, ora 15:56, petentul conducând autoturismul cu nr. de înmatriculare XXX, pe str. Valea Timişului din Bv, a circulat cu o viteză de 121 km/h, depăşind cu peste 51 km/h viteza legală admisă. Viteza a fost depistată şi înregistrată de aparatul radar tip laser TC 004143.

Petentul a semnat procesul verbal la data la care a fost întocmit, iar apoi, în termen legal, a exercitat prezenta plângere contravenţională.

Fiind astfel învestită cu verificarea legalităţii şi temeiniciei procesului verbal, instanţa constată următoarele:

Sub aspectul legalităţii procesului verbal, instanţa reţine că a fost întocmit cu respectarea dispoziţiilor prevăzute de art.17 din O.G.nr.2/2001 republicată cuprinzând toate menţiunile prevăzute de lege sub sancţiunea nulităţii absolute.

Apărarea invocată de petent nu poate fi circumscrisă dispoziţiei art.16 alin.1 din O.G.nr.2/2001 republicată, a cărei încălcare ar fi de natură să atragă o nulitate relativă în condiţiile prevăzute la art.175 alin.1 N.C.p.c. rep., în sensul că pentru a opera petentul avea obligaţia de a dovedi o vătămare ce nu poate fi înlăturată decât prin anularea actului.

Totodată, agentul constatator s-a conformat obligaţiei instituite în sarcina sa prin dispoziţia art.19 alin.1 teza I din O.G.nr.2/2001 republicată, în sensul că procesul verbal cuprinde semnăturile cerute de prevederea evocată.

Faptei i s-a dat o corectă încadrare juridică, petentul fiind sancţionat pentru săvârşirea contravenţiei prevăzute de art.121 alin.1 din Regulamentul de aplicare a O.U.G.nr.195/2002.

Potrivit art.102 alin.3 lit.e) din O.U.G.nr.195/2002 republicată, sancţiunea prevăzută pentru fapta de a circula cu o viteză ce depăşeşte cu mai mult de 50 km/h viteza maximă admisă pe sectorul de drum respectiv, constatată, potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate şi verificate metrologic, se sancţionează cu amenda prevăzută în clasa a IV-a de sancţiuni şi cu aplicarea sancţiunii complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 90 de zile.

În ceea ce priveşte temeinicia procesului verbal, singura apărare a petentului priveşte faptul că agentul constatator nu a ţinut cont de marja de eroare permisă, respectiv de diminuarea vitezei afişate pe ecranul aparatului de măsurat cu 2-5 km, ceea ce ar fi condus la aplicarea altei sancţiuni principale, şi implicit, la înlăturarea sancţiunii complementare.

În acelaşi sens a declarat petentul şi cu ocazia ascultării în instanţă la termenul de judecată din 06.12.2016, indicând că a circulat la data faptei cu o viteză de peste 90 km/h.

În schimb, martora DM a făcut vorbire despre un eveniment rutier petrecut în vara anului 2016, context în care, în raport de fapta petrecută în data de 28.02.2016, instanţa va aprecia depoziţia sa ca fiind străină de obiectul cauzei.

În drept, instanţa reţine că în Cauza Haiducu şi alţii contra României (Cererea nr.7.034/07, decizia de inadmisibilitate din 13 martie 2012), Curtea Europeană a precizat că prevederile art. 6 paragraful 2 din Convenţie nu se opun aplicării unui mecanism care ar instaura o prezumţie relativă de conformitate a procesului verbal cu realitatea, prezumţie fără de care ar fi practic imposibilă sancţionarea încălcărilor legislaţiei în materia circulaţiei rutiere.

Aşadar, procesul verbal de contravenţie este un act administrativ, întocmit de un agent constatator ca reprezentant al autorităţii administrative învestit cu autoritate statală pentru constatarea şi sancţionarea unor fapte care contravin ordinii sociale după o procedură specială prevăzută de lege, astfel că se bucură de o prezumţie de autenticitate şi veridicitate, care este însă relativă şi poate fi răsturnată prin probe, de contravenient (Cauza Anghel împotriva României – Cererea nr. 28.183/03, Hotărârea din 4 octombrie 2007, rămasă definitivă la 31 martie 2008).

În acest sens este şi dispoziţia cuprinsă la art.249 N.C.p.c. rep.

Spre deosebire de procesul verbal întocmit de agentul constatator pe baza constatărilor personale, care se bucură de prezumţia de autenticitate şi veridicitate, procesul verbal întocmit cu ajutorul unui probatoriu tehnic nu beneficiază de această prezumţie, sarcina probei revenind în totalitate emitentului procesului verbal, care are obligaţia să pună la dispoziţia instanţei de control contravenţional înregistrările şi toate înscrisurile întocmite în baza lor.

Concret, în cazul contravenţiilor la regimul circulaţiei pe drumurile publice, în al căror conţinut constitutiv se află un element care nu poate fi perceput şi stabilit în mod direct de către agentul constatator, ci numai prin intermediul unor mijloace tehnice obiective care redau fapta săvârşită, contravenientul este apărat de eventualele erori în constatare ale agentului constatator, dat fiind faptul că în cadrul plângerii contravenţionale este obligatorie depunerea la dosarul cauzei a înregistrărilor respective.

Totodată, mai are în vedere instanţa şi faptul că potrivit art.6 pct.20 din O.U.G.nr.195/2002 republicată, dispozitivul destinat măsurării vitezei constituie mijloc tehnic omologat şi verificat metrologic, iar conform pct.3.5.1 din Norma de metrologie legală NML 021-05, aprobată prin Ordinul directorului general al Biroului Român de Metrologie Legală nr.301/2005, cu modificările ulterioare (Ordinul directorului general al Biroului Român de Metrologie Legală nr.187/2009), „înregistrările efectuate trebuie să cuprindă cel puţin următoarele: data şi ora la care a fost efectuată măsurarea; valoarea vitezei măsurate; imaginea autovehiculului, din care să poată fi pus în evidenţă numărul de înmatriculare al acestuia”.

În sensul celor de mai sus, instanţa constată că intimatul a remis cauzei raportul agentului constatator (fila 20), planşa foto (fila 27) care atestă elementele mai sus enumerate, redând viteza cu care circula petenul, respectiv de 121 km/h pe un sector de drum cu limitare la 70 km/h, buletinul de verificare metrologică a aparatului radar (fila 24), atestatul de operator radar (fila 26) şi certificatul de aprobare model (fila 25).

Or, faţă de aceste înscrisuri, instanţa constată că intimatul a dovedit împrejurarea că situaţia de fapt consemnată în cuprinsul procesului verbal corespunde adevărului, fiind răsturnată prezumţia de nevinovăţie de care beneficiază petentul.

Apărarea invocată de către petent, relativ la refuzul agentului constatator de a ţine cont de marja de eroare la măsurare a aparatului radar, nu va fi reţinută de către instanţă.

Astfel, din buletinul de verificare metrologică aflate la fila 24 dosar, instanţa reţine că cinemometrul de control rutier, tip LTI 20/20, aflat în trafic în data faptei, era destinat să efectueze măsurători în regim staţionar.

Aşa fiind, potrivit potrivit pct.3.1.1. lit.b) din Norma de metrologie legală NML 021-05, aprobată prin Ordinul directorului general al Biroului Român de Metrologie Legală nr.301/2005, cu modificările ulterioare (Ordinul directorului general al Biroului Român de Metrologie Legală nr.187/2009), pentru măsurarea vitezei, în condiţii normale de trafic, pentru cinemometrele care funcţionează numai în regim staţionar, eroarea maximă tolerată este de:

- +/- 3 km/h pentru viteze până la 100 km/h;

- +/- 3% din valoarea măsurată pentru viteze egale sau mai mari de 100 km/h;

Potrivit pct.3.1.2. „valorile măsurate ale vitezelor trebuie să se încadreze în erorile maxime tolerate specificate la pct.3.1.1, respectând şi cerinţele specificate în cadrul fiecărui paragraf în parte, la funcţionarea cinemometrelor sub acţiunea, factorilor de influenţă”.

În aceste condiţii, rezultă că valoarea măsurată a vitezei afişate cuprinde implicit şi eroarea maximă tolerată, fără a mai fi necesar ca agentul constatator să aplice o majorare sau o deducere în raport de limitele mai sus expuse. Dacă, prin ipoteză, s-ar putea aprecia într-un alt sens, anume cel invocat de către petent, ar rezulta că majorarea sau micşorarea limitelor de viteză ar rămâne la dispoziţia agentului constatator, ceea ce Norma de metrologie legală NML 021-05, mai sus invocată, nu permite.

Apoi, mai are în vedere instanţa şi cazierul contravenţional al petentului, aflat la filele 22-23 dosar, în raport de care rezultă că a săvârşit în repetate rânduri abateri de la regulile de circulaţie pe drumurile publice, fiind frecvente faptele de depăşire a vitezei peste limitele legale admise.

Nu în ultimul rând, instanţa nu are abilitatea legală de a stabili săvârşirea unei contravenţii şi nici de a realiza corecta ei încadrare în drept, căci potrivit art.34 alin.1 din O.G.nr.2/2001 republicată, este îndreptăţită a efectua doar verificările asupra legalităţii şi temeiniciei procesului verbal, respectiv de a statua asupra sancţiunii.

Ca o consecinţă, în temeiul art.34 alin.1 din O.G.nr.2/2001 republicată, instanţa va respinge plângerea formulată şi modificată de către petent, corelativ cu menţinerea actul constatator al săvârşirii contravenţiei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Respinge plângerea formulată şi modificată de petentul H.D, împotriva procesului verbal seria VX nr.Y întocmit la 28.02.2016 de intimatul IPJ BV.

Menţine dispoziţiile procesului verbal mai sus indicat.

Cu drept de apel în 30 zile de la comunicare. Declaraţia de apel se va depune la Judecătoria Bv.

Pronunţată în şedinţă publică, azi, 20.12.2016.

PREŞEDINTE  GREFIER

E.B D.I

Red./Dact. judecător E.B.

24.03.201 – 4ex.