Lipsa discernământului la încheierea promisiunii bilaterale de vânzare-cumpărare, consecinţe

DECIZIA CIVILĂ NR.1290

Data - 27.09.2017

Autor: Carmen Andreea Necula

Titlu – lipsa discernământului la încheierea promisiunii bilaterale de vânzare-cumpărare, consecinţe

Domeniu asociat - Acţiuni (în): anulare, posesorie, regres, pauliană etc

Deliberând asupra apelului civil de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sinaia la data de 03.07.2016, sub nr. de mai sus reclamanta XXX prin  tutore YYY în contradictoriu cu pârâţii ZZZ şi UUU a solicitat instanţei să declare nulitatea relativa a Promisiunii bilaterale de vanzare-cumparare autentificate sub nr. X la BIN XX - pentru lipsa discernământului promitentei-vanzatoare VVV, cu cheltuieli de judecata.

 În motivarea cererii, reclamanta a arătat că a fost pusa sub interdicţie prin Sentinţa civila nr.194/2015 a Judecătoriei Sinaia, fiind numit in calitate de tutore, YYY  şi că hotărârea judecătoreasca statuează ca, incepand cu data de 02.06.2015 reclamanta XXX este lipsita de discernământ.

A arătat reclamanta, prin tutore, că parata ZZZ este nepoata reclamantei VVV, iar promitentul cumpărător, paratul UUU, este concubinul petentei ZZZ şi cu toţii locuiesc in aceeaşi casa (casa cu curte), imobilul nefiind intabulat in cartea funciara.

S-a arătat şi că la data de 03.11.2011, parata XXX a împuternicit pe parata YYY, nepoata ei, cu Procura autentificata sub nr. 767/03.11.2011 la BNP Mariana Vasiu, sa instraineze, in numele mandantei si pentru aceasta, cota sa indiviza din imobilul identificat mai sus, compus din parter + curte. La 03.11.2011, parata avea inca discernământ.

Uzând de procura, la data de 31.07.2014, parata ZZZ a incheiat Promisiunea bilaterala de vanzare-cumparare autentificata sub nr. X la BIN Boian Elena Luminiţa, prin care parata, in calitate de mandatar al reclamantei VVV, a promis vânzarea întregului imobil situat la parter şi curtea către promitentul cumpărător paratul UUU, pentru suma de 5000 euro, suma despre care se consemnează in actul autentic ca a fost incasata integral.

Reclamanta a arătat că discernământul său nu mai exista anterior datei de 31.07.2014 - data perfectării Promisiunii bilaterale de vanzare-cumparare autentificata sub nr. X la BIN XX, însă la data de 31.07.2014, nepoata ei, parata YYY, a incheiat in numele ei promisiunea de vânzare a proprietăţii către iubitul ei, a incasat si preţul, fara ca apoi sa-1 remită mandantei.

 În drept, cererea a fost întemeiată pe disp.art. 1205 C.civil.

 Pârâta ZZZa formulat întâmpinare prin care a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a acesteia, solicitând referitor la fondul cauzei, respingerea cererii ca nefondata, cu cheltuieli de judecata.

Referitor la excepţia lipsei calităţii procesuale pasive, pârâta a arătat că a acţionat ca mandatar al bunicii sale, reclamanta VVV, in baza procurii speciale autentificate sub nr. --- de BNP Mariana Vasiu, prin care reclamanta o împuternicea sa înstrăineze cota parte deţinuta de aceasta din imobilul situat in Or. -----, jud. Prahova.

Având in vedere prevederile art. 2009 si urm. C. civ., referitoare la mandat, precum şi principiul « res inter alios acta, neque nocere, neque prodesse potest », rezultă că mandatul nu produce efecte juridice faţă de terţe persoane, deoarece drepturile şi obligaţiile se nasc direct în beneficiul sau în sarcina mandantului.

 A arătat pârâta că faţă de cel reprezentat, contractul încheiat prin reprezentare produce efecte juridice depline, ca şi cum ar fi fost încheiat de el însuşi, în schimb, faţă de reprezentant, actul nu produce, în principiu, nicio consecinţă, deoarece el nu este si nu devine parte în raportul juridic. In sarcina lui se pot naşte doar obligaţii personale faţă de cel reprezentat, când îşi depăşeşte limitele mandatului şi acţionează în mod fraudulos, derivate din contractul de mandat; în consecinţă, pentru acţiunea având ca obiect anularea contractului de vânzare-cumpărare încheiat prin mandatar, acesta nu are calitate procesuală pasivă.

A menţionat pârâta că reclamanta nu a formulat, in speţa, cereri întemeiate pe executarea mandatului dat acesteia in vederea vânzării cotei parti deţinute din imobilul sus menţionat, ci a solicitat doar anularea promisiunii de vânzare cumpărare pentru lipsa discernământului, un act juridic in care pârâta nu este parte, ci doar reprezentant al reclamantei, parti in aceasta promisiune fiind reclamanta, actualmente reprezentata prin tutore, si paratul UUU, astfel ca pârâtei nu i se poate atribui calitate procesuala pasiva in legătura cu acest petit.

Referitor la fondul cauzei, pârâta a arătat că în anul 2011, bunica sa , reclamanta VVV, a împuternicit-o prin procura speciala sa vand cota parte care ii aparţine din imobilul situat in Or. -----, jud. Prahova.

A arătat pârâta că aceasta folosea o parte din imobil la parterul casei de locuit compus din trei camere , baie, hol, veranda si pivniţa la subsol, precum si anexa compusa din bucătărie si magazie. Imobilul se afla in stare de degradare, care avansa pe măsura ce trecea timpul, necesitând reparaţii pe care reclamanta nu si le permitea. Pârâta a mai arătat că vânzarea imobilului era absolut necesara, pentru a preveni o deteriorare iremediabila si acest aspect a fost avut in vedere si de reclamanta la momentul acordării mandatului in acest sens.

A menţionat pârâta că lucrările de întreţinere care nu sufereau amânare au început in 2011, paratul UUU fiind de acord sa o susţină financiar in efectuarea reparaţiilor urgente, cu acordul bunicii sale, reclamanta VVV, care la momentul începerii lucrărilor era in deplinătatea facultăţilor mintale.

 Pârâtul UUUa formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii ca nefondata, cu cheltuieli de judecata.

Pârâtul a arătat că se află in relaţii de prietenie cu parata YYY. In anul 2011 a insotit-o la domiciliul bunicii sale, reclamanta VVV, in repetate rânduri, pentru a o ajuta cu diverse sarcini gospodăreşti pe care bunica sa nu le mai putea indeplini, cumpăraturi, curăţenie.

A relatat pârâtul că a constatat degradarea accentuata a imobilului compus din parterul casei de locuit, respectiv trei camere , baie, hol, veranda si pivniţa la subsol, precum si anexa compusa din bucătărie si magazie, motiv pentru care reclamanta XXXa hotărât, de comun acord cu parata YYY, sa vanda imobilul, intrucat reclamanta nu-si permitea renovarea acestuia. Astfel, la acel moment, imobilul prezenta crăpaturi in tencuiala, necesita tâmplărie noua, usi si geamuri noi, instalaţiile sanitare erau aproape nefuncționale. Ştiind ca parata ZZZa fost mandatata de reclamanta in sensul vânzării imobilului, a consimţit sa le ajute la renovarea locuinţei, urmând ca sa-şi recupereze banii investiţi in lucrări din preţul vânzării imobilului. Aceste aspecte le-a stabilit împreuna cu reclamanta si parata in 2011, la acel moment reclamanta fiind in deplinătatea facultăţilor mintale.

A precizat pârâtul că, întrucât era dificil sa găsească un cumpărător, având in vedere starea in care se afla imobilul, dar si situaţia juridica a acestui imobil si suprafaţa foarte mica de teren aferenta, la sfârşitul anului 2012, reclamanta i-a propus sa cumpere el imobilul, având in vedere faptul ca lucrările avansaseră si trebuiau continuate. Au încheiat antecontractul de vânzare cumpărare in luna iulie 2013, deoarece abia atunci a putut achita suma de 5.000 euro aferenta acestui antecontract. La momentul încheierii antecontractului, reclamanta XXX era perfect conştienta, manifestandu-si acordul si mulţumirea fata de faptul ca imobilul nu va ramane in paragina. Pârâtul a arătat că a refăcut tencuiala interior si exterior, a montat geamuri termopan, a refăcut instalaţiile sanitare, a placat cu gresie si faianţa baia si bucătăria, a înlocuit uşile, a reparat instalaţia electrica, toate aceste aspecte fiind susţinute de proba cu înscrisuri si martori.

În drept, pârâtul a invocat disp.art. art. 2009 si urm. C.civ.

La data de 10.05.2016, reclamantul XXX a formulat o precizare a temeiului de drept al acţiunii introductive, arătând că  îşi întemeiază acţiunea pe disp.art.2030 al.1 lit.c Cod.Civil.

În cauză prima instanţă a administrat proba cu înscrisuri, proba cu interogatoriul tutorelui YYY, interogatoriul pârâţilor şi proba testimonială cu martorii ____.

Judecătoria Sinaia a pronunţat sentinţa civilă nr. 211/07.03.2017 prin care a admis exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratei YYY, a respins acţiunea formulată în contradictoriu cu aceasta ca fiind formulata fata de o persoana fara calitate procesuala pasiva, a obligat reclamantul la plata cheltuielilor de judecata către parata ZZZ in cuantum de 3000 lei reprezentând onorariu avocat. De asemenea, prin aceeaşi sentinţă s-a respins cererea formulată de reclamanta XXX(decedata), prin tutore YYY în contradictoriu cu pârâtul UUU ca neîntemeiata, fiind obligat reclamantul la plata cheltuielilor de judecata către parat, in cuantum de 3000 lei reprezentând onorariu avocat.

Pentru a pronunţa această soluţie, prima instanţă a reţinut, în esenţă, următoarele:

În privinţa excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei ZZZ prima instanţă a reţinut că din înscrisurile depuse la dosarul cauzei a rezultat că pârâta ZZZ a avut calitatea de mandatar al numitei XXX pentru a înstrăina cota din imobilul situat in Azuga, str. Florilor, nr. 28 şi că prin cererea de chemare in judecata s-a solicitat declararea nulităţii relative a promisiunii bilaterale de vânzare-cumpărare autentificata sub nr. 2870 din 31 iulie 2014 pentru lipsa discernământului promitentei vânzătoare VVV.

Raportându-ne la acest capăt de cerere prima instanţă a constatat că YYY, având doar calitatea de mandatar al numitei XXX conform procurii autentificată sub nr. 767 din 3.11.2011 de BNP Mariana Vasiu, depusă la dosarul cauzei, nu are calitate procesuală pasivă in prezenta cauză şi că în sarcina acesteia se pot naşte doar obligaţii personale faţă de cel reprezentat, când îşi depăşeşte limitele mandatului şi acţionează în mod fraudulos, derivate din contractul de mandat.

Pe fondul cauzei, prima instanţă a reținut că promisiunea bilaterala de vânzare cumpărare cu privire la cota din imobilul situat in oraşul Azuga, str. Florilor, nr. 28, jud. Prahova a fost încheiată între XXX si pârâtul UUU la data de 31 iulie 2014 autentificata sub nr. 2870 de BNP Bojan Elena Luminița.

Verificând procura dată numitei ZZZ instanţa a constatat că aceasta era in vigoare la data semnării promisiunii de vânzare-cumpărare, întrucât in procura s-a stabilit că mandatul este valabil până la revocare, neexistând dovezi in cauză că mandatul ar fi fost revocat.

Din probatoriul administrat in cauza prima instanţă a mai reţinut ca numita XXX a avut discernământ atât la semnarea procurii cât şi la momentul când s-a încheiat promisiunea de vânzare-cumpărare, părţile arătând că au constatat că defuncta s-a îmbolnăvit in perioada septembrie-octombrie 2014.

De asemenea, s-a arătat că reclamantul a arătat la interogatoriul ce s-a administrat in cauza ca defuncta s-a îmbolnăvit in perioada septembrie-octombrie 2014, iar pârâţii arată la interogatoriul administrat in cauza, că defuncta a fost supusa unei expertizări in noiembrie 2014, ocazie cu care s-a constatat ca nu mai avea discernământ.

Prima instanţă a apreciat că numai de la momentul punerii sub interdicţie prin Sentinţa civilă nr. 194 din 13.03.2015 pronunțata de Judecătoria Sinaia, s-a stabilit că defuncta nu mai are discernământ, constatând instanţa şi că în cauză nu s-a solicitat administrarea probei cu expertiză medico-legală.

Prima instanța a mai constatat ca in cauza nu s-a făcut dovada lipsei discernământului numitei VVV, sens în care cererea a fost respinsă ca neîntemeiată.

Împotriva acestei sentinţe a declarat apel, la data de 12.05.2017, reclamantul YYY, solicitând anularea hotărârii, judecarea în fond a cauzei şi admiterea acţiunii civile aşa cum a fost formulată, cu cheltuieli de judecată în ambele faze procesuale.

În motivarea apelului, s-a arătat în esenţă că acţiunea a fost întemeiată atât pe disp. art. 1205, cât şi pe art. 2030 alin.1 lit.c C.civ., ambele temeiuri justificând calitatea procesuală pasivă a semnatarei mandatare a promisiunii de vânzare-cumpărare, în contextul în care art. 2030 alin.1 lit.c) vizează încetarea mandatului şi semnifică faptul mandatarului de a acţiona în lipsa mandatului valabil.

Apelantul-reclamant a apreciat că pârâta este semnatara promisiunii de vânzare-cumpărare şi este, cu adevărat, promitenta-vânzătoare a imobilului, acţionând fără mandat valabil, după încetarea acestuia.

Apelantul-reclamant a precizat că mandatul încetase de drept în condiţiile art. 1205 alin.2 C.civ. şi că instanţa a reţinut greşit că promitenta-vânzătoare Ţicu Eleonora avea discernământ la data semnării promisiunii, relevante fiind răspunsurile pârâţilor la interogatoriu, în care au arătat că au cunoscut lipsa discernământului defunctei de abia în luna noiembrie 2014, deşi cererea de punere sub interdicţie fusese formulată din septembrie 2014.

Apelantul-reclamant a învederat că proba cu expertiză medico-legală nu este utilă în cauză, faţă de probele administrate în vederea pronunţării sentinţei civile nr.194/13.03.2015. De asemenea, nu este relevant în cauză că sentinţa menţionată a fost pronunţată ulterior semnării promisiunii, faţă de dispoziţiile art. 1205 alin.2 C.civ.

În drept, apelantul-reclamant a invocat art. 466 şi urm., art. 480 alin.3 C.proc.civ.

Primindu-se dosarul la Tribunalul Prahova, cauza a fost înregistrată sub acelaşi număr unic de dosar, la data de 30.05.2017.

La data de 6.07.2017 intimaţii-pârâţi ZZZ şi UUU au formulat întâmpinare la apel, prin care au solicitat respingerea apelului ca nefondat şi menţinerea sentinţei de fond.

În apărare, s-a arătat, în esenţă, că pârâta ZZZ a acţionat ca mandatar al bunicii sale, în baza unei procuri, astfel că faţă de reprezentant contractul astfel încheiat nu produce efecte întrucât nu este parte în raportul juridic, iar reclamanta nu a formulat cerere întemeiată pe executarea mandatului, ci a solicitat anularea promisiunii de vânzare.

Intimaţii-pârâţi au mai precizat că au acţionat cu acordul defunctei, fapt confirmat de martorii audiaţi, care au declarat că pe parcursul efectuării lucrărilor de renovare aceasta avea discernământ şi era în relaţii bune cu intimaţii.

S-a arătat şi că nu este incident motivul de încetare al mandatului indicat de apelantul-reclamant, întrucât la data semnării antecontractului, mandanta nu era în incapacitate, iar anterior efectuării expertizei medico-legale psihiatrice din data de 30.10.2014 nu au existat dovezi referitoare la lipsa discernământului.

La data de 27.07.2017 apelantul-reclamant a formulat răspuns la întâmpinare, prin care a învederat că a preluat calitatea procesuală a reclamantei, al cărei tutore a fost desemnat, prin efectul transmisiunii averii succesorale. A mai precizat că încetarea mandatului operează în temeiul legii, că sentinţa civilă nr. 194/13.03.2015 are atât autoritate, cât şi putere de lucru judecat faţă de intimaţii-pârâţi, fiind suficientă pentru admiterea acţiunii, şi că afirmaţiile intimaţilor-pârâţi sunt contrare celor susţinute în dosarul ce a avut ca obiect punerea sub interdicţie.

În apel a fost administrată proba cu înscrisuri.

Tribunalul, examinând  cauza în raport de situaţia de fapt reţinută, de probele administrate în cauză, de criticile formulate şi ţinând seama de dispoziţiile legale incidente în cauză, constată că apelul este fondat, urmând a fi admis, pentru  următoarele considerente:

Analizând cu prioritate motivul de apel ce priveşte soluţionarea excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a intimatei-pârâte ZZZ, tribunalul constată că sunt nefondate criticile apelantului-reclamant.

Sub acest aspect, tribunalul menţionează dispoziţiile art. 36 C.proc.civ. care definesc calitatea procesuală ca rezultând din identitatea dintre părţi şi subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecăţii. Părţile nu au contestat că singurul capăt de cerere formulat în prezenta cauză este anularea promisiunii bilaterale de vânzare-cumpărare autentificată sub nr. X. Independent de motivele de fapt şi de drept invocate în susţinerea nulităţii relative a acestui act juridic, părţi în prezentul litigiu nu pot fi decât părţile care au încheiat actul juridic, întrucât numai în patrimoniul lor se vor produce consecinţele desfiinţării actului. Desigur că prin parte a actului juridic se înţelege numai persoana în patrimoniul căreia s-au născut drepturile şi obligaţiile izvorâte din contractul a cărui nulitate se solicită, şi nu reprezentantul acestor părţi. Prin urmare, atât timp cât nu s-au formulat pretenţii cu privire la contractul de mandat în care intimata-pârâtă a fost, într-adevăr, parte, aceasta nu poate avea calitate procesuală pasivă în prezenta cauză. Chiar dacă ar fi încetat contractul de mandat, aceasta tot nu putea deveni parte în promisiunea bilaterală, cât timp nu era proprietarul imobilului promis spre vânzare.

În ceea ce priveşte fondul cauzei, tribunalul reţine situaţia de fapt ce rezultă din înscrisurile depuse la dosar, respectiv că la data de 31.07.2014 s-a încheiat promisiunea bilaterală de vânzare-cumpărare autentificată sub nr. X de BIN ---, prin care defuncta XXX s-a obligat să vândă intimatului-pârât UUU cota sa din imobilul situat în oraş -----, jud. Prahova şi dreptul indiviz din terenul curţi-construcţii în suprafaţă de 125 mp situat la aceeaşi adresă. Prin acelaşi contract intimatul-pârât şi-a asumat obligaţia corelativă de a cumpăra imobilul la preţul de 5000 euro. Această promisiune bilaterală a fost semnată de promitenta-vânzătoare prin mandatarul său, desemnat prin procura autentificată sub nr. --- de BNP ---.

Prin sentinţa civilă nr. 194/13.03.2015, definitivă prin neapelare la data de 02.06.2015, pronunţată de Judecătoria Sinaia în dosarul nr. 1480/310/2014, s-a dispus punerea sub interdicţie a bolnavei XXX, fiind numit tutore apelantul-reclamant din prezenta cauză. Pentru a pronunţa această soluţie, s-a reţinut în considerente că actele medicale depuse la dosar şi expertiza medico-legală psihiatrică au relevat faptul că bolnava nu posedă capacitate psihică de înţelegere şi apreciere critică a consecinţelor faptelor sale, neavând discernământ şi nici capacitate mentală de a se îngriji de propriile interese, reţinându-se că această stare s-a dezvoltat pe fondul afecţiunii de care suferea defuncta, respectiv demenţă vasculară severă.

Tribunalul reţine că din cuprinsul aceloraşi considerente, care sunt deopotrivă învestite cu autoritate de lucru judecat atunci când susţin soluţia din dispozitiv, rezultă şi că la data de 30.10.2014 s-a efectuat expertiza medico-legală psihiatrică ce a concluzionat că persoana bolnavă prezintă diagnosticul demenţă vasculară severă şi că nu are discernământ, în urma unui accident vascular suferit la data de 15.09.2013.

Se observă că această expertiză este situată la exact 3 luni de la încheierea actului juridic a cărei anulare se solicită în prezenta cauză.

Este adevărat că efectele punerii sub interdicţie se produc de la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti, însă ca o măsură de protecţie pentru persoana lipsită de discernământ, art. 1205 alin.2 C.civ. prevede că poate fi anulat şi contractul încheiat de o persoană pusă ulterior sub interdicţie dacă, la momentul când actul a fost făcut, cauzele punerii sub interdicţie existau şi erau îndeobşte cunoscute.

Această reglementare prevede o prezumţie în sensul lipsei discernământului, atunci când persoana pusă sub interdicţie a încheiat anterior acestui moment un act juridic deşi existau cauzele punerii sub interdicţie, adică afecţiunea medicală care o lipsea de discernământ, inclusiv anterior punerii sub interdicţie. Soluţia legislativă se impune având în vedere pe de o parte, că de obicei persoanele interesate nu sesizează instanţa cu o cerere de punere sub interdicţie de îndată ce se produc evenimentele care lipsesc partea de discernământ şi, pe de altă parte, procedura de punere sub interdicţie presupune efectuarea unor cercetări de către procuror şi administrarea unor probe, astfel că poate trece un timp îndelungat de la sesizarea instanţei şi până la rămânerea definitivă a hotărârii.

Deşi au fost invocate în cererea de chemare în judecată, tribunalul constată că prima instanţă nu a analizat incidenţa acestei dispoziţii legale, limitându-se la aprecierea că sentinţa de punere sub interdicţie produce efecte de la pronunţare. Cu toate acestea, chiar în lipsa administrării în prezenta cauză a probei cu expertiză, din înscrisurile aflate în dosar şi din considerentele sentinţei civile nr. 194/13.03.2015 se poate trage cu uşurinţă concluzia că defuncta Ţicu Eleonora nu putea avea discernământ la data semnării promisiunii bilaterale de vânzare-cumpărare.

Pe de o parte, se reţine că accidentul vascular cerebral l-a suferit în luna septembrie 2013 şi, potrivit înscrisurilor medicale aflate la dosar, înscrisuri ce au fost ataşate şi la cererea de punere sub interdicţie, aceasta a fost internată în perioada 15.09.2013-25.09.2013, având diagnosticul AVC ischemic, hemipareză stângă. De asemenea, în urma unui test pentru examinarea stării mentale din data de 11.04.2014 a rezultat că dintr-un scor maxim de 30 defuncta a realizat un scor de 7, psihologul constatând că nu a putut preciza nici măcar elemente de bază privind orientarea tempo-spaţială. Toate aceste înscrisuri reprezintă un început de dovadă scrisă, ce se coroborează atât cu expertiza medico-legală efectuată în data de 30.10.2014, cât şi cu punerea sub interdicţie a promitentei-vânzătoare şi fac dovada lipsei discernământului defunctei ---- la data de 31.07.2014, cu doar 3 luni anterior expertizării de o comisie de specialişti.

Se impune precizarea că şi în situaţia în care contractul se încheie prin reprezentant convenţional, mandantul trebuie să aibă aceeaşi capacitate de a dispune atât la momentul încheierii procurii, cât şi la momentul încheierii actului pentru care s-a dat mandatul, având în vedere că parte în promisiunea bilaterală este mandantul şi nu mandatarul.

Din împrejurările cauzei se desprinde şi concluzia că aceste cauze ale punerii sub interdicţie (adică afecţiunea promitentei-vânzătoare care o lipsea de discernământ) erau îndeobşte cunoscute de intimatul-pârât Braşoveanu, care a declarat că era un apropiat al familiei, vizitând casa în care locuiau promitenta-vânzătoare şi intimata-pârâtă. Un alt indiciu în sensul că lipsa discernământului era cunoscută intimatului-pârât la data de 31.07.2014 este încheierea promisiunii de vânzare la o lungă perioadă de timp atât de la pretinsa plată a preţului vânzării, cât şi de la încheierea procurii, acesta prevăzând degradarea stării de sănătate a promitentei-vânzătoare precum şi un eventual deces.

Pentru aceste motive, tribunalul constată că la data încheierii promisiunii bilaterale de vânzare-cumpărare autentificate sub nr. X de BIN XX promitenta-vânzătoare era lipsită de discernământ, astfel că nu putea exprima un consimţământ liber şi în cunoştinţă de cauză.

Cum art. 1205 C.civ. prevede sancţiunea nulităţii relative a contractului încheiat de persoana lipsită de discernământ, tribunalul constată că în cauză se impune anularea contractului sus-menţionat, astfel că, în baza art. 480 alin.2 C.proc.civ. va admite apelul declarat, va schimba în parte sentinţa apelată în sensul admiterii acţiunii şi anulării promisiunii bilaterale de vânzare-cumpărare autentificată sub nr. X de BIN XX. De asemenea, va fi înlăturată şi obligaţia apelantului-reclamant YYY de plată a cheltuielilor de judecată, efectuate la prima instanţă, în cuantum de 3000 lei către intimatul-pârât UUU, fiind un capăt de cerere accesoriu care urmează soarta capătului principal.

Tribunalul nu poate reţine susţinerea apelantului-reclamant în sensul anulării sentinţei în baza art. 480 alin.3 C.proc.civ., având în vedere că nu se poate aprecia că prima instanţă nu a analizat fondul cauzei, neexistând vreun motiv de anulare.

Aşadar, sentinţa apelată va fi schimbată numai în parte, cu privire la anularea contractului menţionat, urmând să fie menţinută soluţia cu privire la excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a intimatei-pârâte ZZZ.

Ţinând cont că prin admiterea acţiunii în contradictoriu cu intimatul-pârât Braşoveanu Daniel, acesta a căzut în pretenţii faţă de apelantul-reclamant, care a beneficiat de ajutor public la prima instanţă pentru suma de 1205,75 lei, în temeiul art. 18 din OUG 51/2008, intimatul-pârât va fi obligat la plata către stat a acestei sume.

Având în vedere soluţia pronunţată în cauză, în temeiul art. 453 alin.1 C.proc.civ. tribunalul îl va obliga pe intimatul-pârât UUU, în calitate de parte care a pierdut procesul, la plata către apelantul-reclamant a cheltuielilor de judecată aferente ambelor faze procesuale în cuantum de 4603 lei, reprezentând 603 lei taxă judiciară de timbru achitată în apel şi 4000 lei onorariu avocat (fond şi apel) redus conform art. 451 alin.2 C.proc.civ. În acest sens, se impune precizarea că apelantul-reclamant a solicitat cu titlu de onorariu avocat suma de 6570 lei pentru faza procesuală a apelului şi suma de 6500 lei pentru judecata în primă instanţă. În temeiul dispoziţiei legale amintite tribunalul îl va obliga pe intimatul pârât la plata sumei de 4000 lei, câte 2000 lei pentru fiecare fază procesuală, cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocat, apreciind că faţă de obiectul şi dificultatea cauzei suma totală solicitată (13070 lei) este disproporţionată. Trebuie precizat că aceasta nu semnifică o subapreciere a activităţii avocatului şi nici nu are vreun efect asupra raporturilor dintre avocat şi client, ci presupune aprecierea instanţei cu privire la măsura în care partea căzută în pretenţii poate fi obligată la suportarea cheltuielilor de judecată reprezentând onorariul avocatului.

Având în vedere că faţă de intimata-pârâtă ZZZ a fost menţinută soluţia primei instanţe, în faza procesuală a apelului apelantul-reclamant este cel căzut în pretenţii faţă de intimată, astfel că, pentru aceleaşi considerente arătate mai sus, îl va obliga să plătească intimatei-pârâte ZZZ cheltuielile de judecată efectuate în apel în cuantum de 2000 lei, reprezentând onorariu avocat redus conform art. 451 alin.2 C.proc.civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite apelul formulat de apelantul-reclamant YYy, cu domiciliul în oraş Azuga, str.Florilor, nr. 28, Judeţ Prahova, împotriva sentinţei civile nr.211/07.03.2017 pronunţate de Judecătoria Sinaia, în contradictoriu cu intimaţii-pârâţi ZZZ, cu domiciliul în oraş Azuga, str.Florilor, nr. 28, Judeţ Prahova şi UUU, cu domiciliul în Braşov, str.Napoca, nr. 2, Judeţ Braşov.

Schimbă în parte sentinţa apelată în sensul că admite acţiunea şi anulează promisiunea bilaterală de vânzare-cumpărare autentificată sub nr. X de BIN XX.

Înlătură obligaţia apelantului-reclamant YYY de plată a cheltuielilor de judecată în cuantum de 3000 lei către intimatul-pârât Braşoveanu Daniel.

În baza art. 18 din OUG 51/2008 obligă intimatul-pârât UUUla plata către stat a sumei de 1205,75 lei.

Menţine restul dispoziţiilor hotărârii apelate.

Obligă intimatul-pârât la plata către apelantul-reclamant a cheltuielilor de judecată aferente ambelor faze procesuale în cuantum de 4603 lei, reprezentând 603 lei taxă judiciară de timbru şi 4000 lei onorariu avocat redus conform art. 451 alin.2 C.proc.civ.

Obligă apelantul-reclamant la plata către intimata-pârâtă ZZZ a cheltuielilor de judecată efectuate în apel în cuantum de 2000 lei, reprezentând onorariu avocat redus conform art. 451 alin.2 C.proc.civ.

Cu recurs în termen de 30 de zile de la comunicare, cererea urmând a se depune la Tribunalul Prahova.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 27.09.2017.

Președinte, Judecător,

 Necula Carmen Andreea Alexandru Nicoleta   

Grefier,

Grecu Eliza

Operator de date cu caracter personal nr.5595

Operator de date cu caracter personal 5595

Red. / tehn.NCA.

5 ex./ 26.10. 2017

d.f. nr. 1220/310/2015 - Judecătoria Sinaia

j.f. Negotei Liliana Aspasia

Domenii speta

Spete similare