Revizuire

(Tribunalul Mehedinţi – d.c. 23/A/REV/16.06.2016)

Prin cererea adresată Judecătoriei Drobeta Turnu Severin la data de 19.10.2006 şi înregistrată sub nr. 99/225/2006 (nr. dosar vechi 11348/2006), revizuenta K.V. a solicitat revizuirea sentinţei civile nr.5368/8.10.2002, pronunţată de Judecătoria Drobeta Turnu Severin în dosar nr.5114/2002, rejudecarea cauzei şi pe fond respingerea cererii în revendicare formulată de reclamanţii B.I. şi B.M..

În motivarea cererii a arătat că prin sentinţa menţionată a fost admisă acţiunea reclamanţilor pentru suprafaţa de 766 mp, că în momentul soluţionării cauzei respective ea nu avea titlu de proprietate emis în baza Legii 18/1991 însă, ulterior a fost emis titlu de proprietate cu tricolor. A precizat aceasta că la data când se judecau în revendicare, avea dreptul de proprietate reconstituit prin hotărâre judecătorească şi se declanşase procedura pentru obligarea comisiei locale să întocmească documentaţia în vederea emiterii titlului de proprietate. A menţionat aceasta că prin emiterea titlului de proprietate s-a stabilit definitiv că ea este proprietarul terenului ce a făcut obiectul acţiunii în revendicare.

În drept, revizuenta şi-a întemeiat cererea pe dip.art. 322 pct.5 Cod pr.civilă.

Intimaţii au formulat întâmpinare prin care au solicitat respingerea cererii de revizuire ca nefondată, motivând că actul nou invocat îl constituie titlul de proprietate nr.31662/25.01.2006 emis în baza sentinţei civile nr.1543/24.03.2003, sentinţă ce a fost invocată de revizuentă în dosarul de revendicare, iar instanţa a avut-o în vedere la soluţionarea cauzei, astfel că nu mai poate fi invocată din nou şi nici titlul emis pe baza acesteia. Au menţionat aceştia că prin sentinţa civilă nr.7268/1996 s-a reconstituit dreptul de proprietate revizuentei pentru suprafaţa de 1 ha teren arabil situat în extravilanul satului Bistriţa, fără a se preciza punctul în care s-a reconstituit şi vecinii, astfel că nu se poate susţine că acel teren este cel din litigiu.

La dosar au fost depuse în copie: titlul de proprietate nr. 31662/2006, dovada de plată a taxei de timbru, decizia nr. 804/2004, adresa 93/2006, hotărârea nr.10/2006, anexa 1, declaraţie martor, sentinţa civilă nr.1543/2003, raport de expertiză tehnică judiciară, sentinţa civilă nr.1291/2000, chitanţă pentru creanţe ale bugetelor locale, încheiere, copie cerere chemare în judecată.

Prin sentinţa nr.11/08.01.2007 pronunţată de Judecătoria Drobeta Turnu Severin în dosarul nr. 99/225/2006 (11348/2006) s-a respins cererea de revizuire a sentinţei nr.5368/08.10.2002 pronunţată de Judecătoria Drobeta Turnu Severin în dosarul nr. 5114/2002, formulată de revizuienta K.V. şi s-a admis excepţia tardivităţii cererii de revizuire invocată de intimaţi.

Împotriva sentinţei civile nr.11/08.01.2007 pronunţată de Judecătoria Drobeta Tr. Severin a formulat recurs K.V., iar prin decizia civilă nr.373/R/09.03.2007 pronunţată de Tribunalul Mehedinţi, a fost admis recursul, s-a casat sentinţa civilă cu trimitere spre rejudecare aceleiaşi instanţe, pentru a se pronunţa asupra fondului cauzei.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Dr.Tr.Severin sub nr. 99.3/225/2006/2007.

Revizuienta a depus la dosarul cauzei copia sentinţei civile nr. 7268/03.10.1996 pronunţată de Judecătoria Drobeta Turnu Severin în dosarul nr.5246/1996, hotărârea nr.10/03.03.2006 a Comisiei Locale pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor şi anexa nr.1 la hotărârea nr.10/03.03.2006 a Primăriei comunei Hinova.

În cauză a fost întocmită o adresă către CLFF Hinova, iar prin adresa nr. 2377/05.05.2007 s-au comunicat acestei instanţe relaţiile solicitate şi cererile de reconstituire a dreptului de proprietate formulate de autoarea revizuientei, K.V. şi de revizuientă în anul 1991, în copie.

A fost ataşat dosarul de fond al acestei instanţe, respectiv dosarul nr. 5114/2002.

Prin sentinţa civilă nr.2140/08.05.2007, pronunţată în dosarul nr. 99.3/225/2006, Judecătoria Drobeta Turnu Severin a respins cererea de revizuire, ca inadmisibilă, reţinând că titlul de proprietate invocat de revizuientă, nu este determinant, în sensul că dacă ar fi fost cunoscut cu ocazia judecării fondului, soluţia ar fi fost alta decât cea pronunţată, că la baza eliberării titlului a stat sentinţa civilă nr.1543/2003, la pronunţarea căreia, în vederea identificării terenului în suprafaţă de 1 ha  pentru care s-a dispus reconstituirea, s-a avut în vedere actul dotal al autoarei revizuientei, K.V., din 17.03.1934.

S-a apreciat că în cadrul acţiunii în revendicare dar şi în apel, s-au comparat titlurile autorilor părţilor, respectiv actul dotal din 1934 şi testamentul din 16.06.1934, în baza căruia autorul vânzătoarei S.V., de la care au dobândit terenul intimaţii, a primit teren, efectuându-se o expertiză în cadrul căreia s-au identificat terenurile dobândite de autoarea revizuientei şi cele dobândite de autorul intimaţilor şi terenul din litigiu, pronunţându-se sentinţa civilă nr. 5368/2002, rămasă irevocabilă prin respingerea recursului. 

Împotriva acestei sentinţe în termen legal, a declarat recurs revizuenta, susţinând că instanţa de fond avea obligaţia să compare titlurile de proprietate prezente, nu cele existente înainte de anii 1959-1960 , că titlul său este mai bine caracterizat întrucât are ca temei act de proprietate autentic (dota), înscrierile din R:A., expertiza de specialitate iar acţiunea în constatare a intimaţilor a fost validată fără a se verifica dacă vânzătorul avea acte de proprietate pentru teren, că nu s-a respectat decizia de casare  prin care s-a dispus trimiterea cauzei  pentru rejudecarea pe fond a cauzei  .

Prin Decizia nr.1263/R/2007, Tribunalul Mehedinţi a admis recursul, a modificat sentinţa, a admis cererea de revizuire, a desfiinţat sentinţa civilă nr. 5368/2002 a Judecătoriei Drobeta Turnu Severin şi a trimis cauza aceleiaşi instanţe pentru rejudecarea acţiunii în revendicare, reţinând că înscrisul nou prezentat de revizuientă este determinant pentru soluţionarea conflictului dintre părţi.

Împotriva Deciziei nr. 1263/R/2007 pronunţată de Tribunalul Mehedinți s-a formulat recurs de către intimaţi iar Curtea de Apel Craiova, prin decizia nr1348/2011, a admis recursul declarat de intimaţi, a casat decizia nr. 1263/2007 şi a trimis cauza la Tribunalul Mehedinţi pentru judecarea apelului, apreciind că la data soluţionării acţiunii în revendicare, potrivit disp. art. 282 C.pr.civ.  şi 299 C.pr.civ., hotărârea instanţei de fond se ataca cu apel şi recurs, sentinţa dată în revizuire, potrivit art. 328 C.pr.civ. fiind supusă aceloraşi căi de atac, nefiind incidente disp. art. 282 ind. 1 C.pr.civ. în forma actuală, modificările textului de lege fiind ulterioare soluţionării prin hotărâre irevocabilă a acţiunii în revendicare.

Cauza a fost înregistrată la această instanţă sub nr.8054/101/2011, pentru judecarea apelului împotriva sentinţei civile nr. 2140/2007 a Judecătoriei Drobeta Turnu Severin, la data de 07.11.2011.

La termenul de judecată din 13.01.2012, la cererea părţilor s-a dispus suspendarea judecării cauzei, în temeiul art. 242 pct. 1 C.pr.civ., cauza fiind repusă pe rol la cererea apelantei, la data de 23.10.2012.

Părţile au depus concluzii scrise. 

Tribunalul Mehedinţi, prin Decizia civilă nr.2/A/REV din 21 noiembrie 2012, pronunţată în dosarul nr.8054/101/2011, a respins apelul formulat de revizuienta K.V.

Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de apel a reţinut următoarele:

Motivul de revizuire prevăzut de art.322 pct. 5 C.pr.civ., se referă la descoperirea, după darea hotărârii, de înscrisuri doveditoare, reţinute de partea potrivnică sau care nu au putut fi înfăţişate dintr-o împrejurare mai presus de voinţa părţilor, pentru a fi admisibil, fiind necesar deci, să îndeplinească cumulativ mai multe condiţii, respectiv, înscrisul să fie doveditor, să fie nou, nu a putut fi înfăţişat în procesul în care a fost pronunţată hotărârea a cărei revizuire se cere, înscrisul să fie determinant, adică, dacă ar fi fost cunoscut de instanţa a cărei hotărâre este atacată, ar fi putut duce la pronunţarea unei alte soluţii.

În speţă, s-a reţinut că revizuenta a fost obligată prin sentinţa civilă nr. 5368/2002 pronunţată de Judecătoria Drobeta Turnu Severin să lase în deplină proprietate intimaţilor, terenul în suprafaţă de 766 mp. situat  în satul Bistriţa, comuna Hinova, punctul  „Dosul Morii Ursoaica” şi să-şi retragă gardul de pe terenul acestora, împotriva acestei hotărâri declarându-se de către  K.V. apel şi recurs, respinse ca nefondate.

Prin urmare, irevocabil s-a constatat, în urma comparării titlurilor de proprietate al părţilor, de către prima instanţă dar şi instanţa de apel, respectiv sentinţa civilă nr. 1291/2000 prin care s-a consfinţit convenţia de vânzare cumpărare încheiată de intimaţi cu vânzătoarea S.V. pentru suprafaţa de 5000 mp teren din care face parte suprafaţa revendicată şi sentinţa civilă nr. 7268/1996 prin care s-a reconstituit în temeiul Legii 18/1991, dreptul de proprietate al revizuentei pentru suprafaţa de 1 ha teren arabil situat în extravilanul comunei Hinova, sat Bistriţa, teren moştenit de la autorul K.L. în baza actului dotal  din anul 1934, că titlul intimaţilor este mai bine caracterizat.

Dreptul de proprietate al revizuentei cu privire la suprafaţa de 1 ha teren arabil, a fost stabilit prin sentinţa civilă nr. 7268/1996, cu respectarea procedurii prevăzută de legile fondului funciar, iar titlul de proprietate nr. 31662/2006, a fost emis în baza acestei hotărâri judecătoreşti, invocată în apărare, în dosarul în care s-a soluţionat acţiunea în revendicare.

Prima instanţă a interpretat în mod corect disp. art. 322 pct. 5 C.p.civ., apreciind că titlul de proprietate invocat de revizuentă ca înscris nou nu este determinant pentru soluţionarea acţiunii în revendicare, în condiţiile în care la pronunţarea sentinţei civile nr. 5368/2002, s-au comparat titlurile autorilor părţilor, respectiv actul dotal din anul 1934 prin care autoarea revizuentei a primit cu ocazia căsătoriei terenul reconstituit ulterior în baza Legii 18/1991, dar şi testamentul din anul 1934 în baza căruia autorul vânzătoarei S.V. a primit  terenul înstrăinat ulterior intimaţilor.

Or, condiţiile de admisibilitate a motivului de revizuire prevăzut de art.322 pct. 5 C.pr.civ. trebuie îndeplinite cumulativ, iar titlul de proprietate invocat de către revizuentă nu atestă o altă situaţie de fapt decât aceea cuprinsă în actele anterioare, analizate de instanţă cu ocazia soluţionării acţiunii în revendicare.

Ca atare, susţinerile apelantei vizând nerespectarea deciziei de casare, în sensul că s-a dispus ca cererea de revizuire să fie soluţionată pe fond, nu au fost întemeiate, întrucât prin decizia nr. 373/R/2006 a Tribunalului Mehedinţi a fost casată sentinţa civilă nr. 11/2007 pronunţată de Judecătoria Drobeta Turnu Severin, prin care cererea de revizuire a fost respinsă ca tardivă, cu trimitere spre rejudecare aceleiaşi instanţe, pentru a se pronunţa asupra fondului cauzei, prin prisma disp. art. 322 pct. 5 C.p.civ.

Nici criticile apelantei vizând obligaţia primei instanţe de a compara titlul definitiv de proprietate prezentat în revizuire cu sentinţa civilă nr. 1291/2000 invocată ca act de proprietate de intimaţi, nu au putut fi reţinute, o nouă comparare a actelor de proprietate ale părţilor fiind posibilă numai în situaţia în care soluţia primei instanţe ar fi fost de admitere a cererii de revizuire, cu consecinţa anulării sentinţei civile nr. 5368/2002 şi a rejudecării acţiunii în revendicare.

Nu a fost fondat nici motivul de apel vizând nelegalitatea titlului intimaţilor, în sensul că acţiunea în constatare a fost soluţionată de instanţa care a pronunţat sentinţa civilă nr. 1291/2000, rămasă irevocabilă, fără a se examina dacă vânzătorul a avut acte de proprietate pe terenul în suprafaţă de 5000 mp, având în vedere principiul stabilităţii raporturilor juridice, potrivit căruia nici o parte nu este îndreptăţită să solicite un nou control asupra unei judecăţi definitive şi executorii, doar cu scopul de a obţine o reexaminare a cauzei.

Încălcarea acestui principiu ar fi adus atingere dreptului intimaţilor la un proces echitabil, prevăzut de art. 6 alin. 1 din Convenţie.

Aşa fiind, apreciind că hotărârea primei instanţe este legală şi temeinică, în conf. cu disp. art. 296 c.p.civ., tribunalul a respins apelul.

Împotriva deciziei civile nr.2/A/REV din 21 noiembrie 2012, pronunţată în dosarul nr.8054/101/2011, a declarat recurs revizuenta K.V., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.

A învederat că în apel a criticat hotărârea primei instanţe în sensul că în mod greşit a fost respinsă cererea de revizuire ca tardiv formulată, iar instanţa de apel nu s-a pronunţat asupra tardivităţii, considerând că cererea de revizuire nu îndeplineşte cumulativ condiţiile de admisibilitate.

Potrivit practicii judiciare inclusiv a Curţii de Apel Craiova invocarea ca act nou a titlul de proprietate cu tricolor, este motiv de revizuire.

A arătat că a depus în dosarul de fond o cerere de suspendare a acţiunii în revendicare până la eliberarea titlului de proprietate arătând că pe rolul Judecătoriei Dr.Tr.Severin se afla dosarul nr.5362/2002 având ca obiect obligarea comisiei locale la eliberarea titlului de proprietate.

A apreciat că instanţa avea obligaţia să constate că titlul de proprietate invocat ca act nou cuprinde o suprafaţă de teren mai mare de 1 ha, cât s-a menţionat în hotărârea de reconstituire, iar prin respingerea apelului i-au  fost încălcate disp.art.6 alin.1 din Convenţie, întrucât nu a avut parte de un proces echitabil, nu i s-a dat posibilitatea să lupte cu arme egale cu intimata. De asemenea, apreciază că este defavorizată întrucât pe parcursul soluţionării acţiunii în revendicare nu s-a putut face o comparare a titlurilor de proprietate şi arată că titlul său de proprietate a fost supus controlului instanţei, acţiunea fiind respinsă. Acesta reprezintă un act nou care din motive independente de voinţa sa  nu l-a putut prezenta cu ocazia soluţionării acţiunii în revendicare.

Recurenta şi intimaţii au depus la dosar concluzii scrise.

Curtea a constatat ca fiind fondat recursul cu următoarele precizări:

Revizuirea este o cale extraordinară de atac, ce poate fi promovată pentru motive expres prevăzute de art. 322 Cod pr. civilă, cu îndeplinirea tuturor condiţiilor impuse de aceste dispoziţii procedurale.

Din motivele de fapt şi de drept invocate în cuprinsul cererii de chemare în judecată rezultă că, revizuienta îşi întemeiază cererea pe dispoziţiile art. 322 punct 5 Cod procedură civilă, potrivit cărora revizuirea unei hotărâri se poate cere în situaţia în care, după darea hotărârii, s-au descoperit înscrisuri doveditoare reţinute de partea potrivnică sau care nu au putut fi înfăţişate dintr-o împrejurare mai presus de voinţa părţii.

Pentru a se putea invoca acest motiv de revizuire, este necesar a fi întrunite în mod cumulativ următoarele condiţii şi anume: partea interesată să prezinte un înscris nou  care nu a fost folosit în procesul în care s-a pronunţat hotărârea a cărei revizuire se solicită; înscrisul să aibă forţă probantă prin el însuşi; înscrisul invocat drept act nou să fi existat la data pronunţării hotărârii atacate; înscrisul să nu fi putut fi invocat în acel proces deoarece a fost reţinut de partea potrivnică sau pentru o împrejurare mai presus de voinţa părţilor şi să fie determinant în cauză, în sensul că dacă ar fi fost cunoscut de instanţa de judecată cu ocazia judecării fondului, soluţia ar fi fost alta decât cea pronunţată.

Curtea a constatat că titlul de proprietate invocat ca act nou îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege în mod cumulativ pentru a putea fi considerat act nou în sensul dispoziţiilor art. 322 pct. 5 Cod procedură civilă, întrucât revizuienta a invocat titlul de proprietate - înscris nou care nu a fost folosit în procesul anterior; înscrisul are forţă probantă prin el însuşi nefiind nevoie să fie confirmat prin alte mijloace de probă; chiar dacă nu a existat în materialitatea sa la data pronunţării hotărârii a cărei revizuire se solicită, el constituie un astfel de înscris întrucât a fost obţinut în baza unei hotărâri judecătoreşti pronunţate ulterior dar în baza unei cereri formulate înainte de soluţionarea definitivă a acţiunii în revendicare; revizuienta s-a aflat în imposibilitate obiectivă de a-l prezenta, cât timp comisia de fond funciar nu i-a eliberat acest titlu, intrând în posesia titlului numai după obţinerea unei hotărâri judecătoreşti prin care aceasta a fost obligată să întocmească documentaţia şi să-i elibereze acest act de proprietate; înscrisul constituie un act care face dovada dreptului de proprietate ceea ce îi conferă caracter determinant. În acţiunea în revendicare ce a făcut obiectul dosarului nr.5114/2002 al Judecătoriei Dr.Tr.Severin, nu au fost comparate titlurile de proprietate ale părţilor ci s-a reţinut calitatea de posesor neproprietar a revizuientei, care la data respectivă nu deţinea un titlu de proprietate pentru terenul aflat în posesia sa.

Apreciind că instanţa de apel a interpretat greşit dispoziţiile procedurale învederate, prin decizia nr.2537/18.03.2013, în temeiul disp.art.312 alin.2 Cod pr.civilă, a admis recursul declarat împotriva deciziei nr.2/A/REV din 21 noiembrie 2012, pronunţată de Tribunalul Mehedinţi – Secţia I Civilă în dosarul nr.8054/101/2011 şi a modificat decizia recurată, iar în temeiul disp.art.297 alin.1 Cod pr.civilă a admis apelul declarat de revizuientă împotriva sentinţei civile nr.2140 din 08 mai 2007, anulând această sentinţă şi trimiţând cauza spre rejudecare primei instanţe în vederea soluţionării cererii de revizuire pe fond.

Dosarul nr. 8054/101/2011, înaintat împreună cu dosarele nr. 99.3/225/2006, 99.2/225/2006, 7769/2002, 99/225/2006, 99.3.3/225/2006,  3854/2012, 3928/2003, 1839/2003 şi 5144/2002, a fost înregistrat pe rolul Judecătoriei Drobeta Turnu Severin la data de 29.04.2013, sub numărul de dosar 6084/225/2013.

La termenul de judecată din data de 22.05.2013 avocat M.I., apărător ales al reclamantei, a depus la dosarul cauzei împuternicire avocaţială şi următoarele înscrisuri în copie: titlul de proprietate nr.31662/25.01.2006, sentinţa civilă nr. 5/10.01.2011 pronunţată de Judecătoria Drobeta Turnu Severin în dosarul nr. 7750/225/2008 rămasă definitivă şi irevocabilă prin respingerea recursului, prin care s-a reţinut că terenurile înscrise în titlul de proprietate al lui K.V. în T 7, P 78 şi 79 nu se suprapun peste terenul deţinut de petenţi B.I. şi B.M.. în baza sentinţei civile nr.1291/2000 a Judecătoriei Drobeta Turnu Severin, iar petenţii deşi au dobândit dreptul de proprietate pentru suprafaţa de 5000 mp cu vecinii: N – B.Gh.I., E – ogaşul Velcii, S – ogaşul Velcii, V – Ireuga Morii Kirity, deţin între aceste limite 9176 mp cu 4176 mp mai mult decât suprafaţa cumpărată. Avocat G.I., apărător ales al pârâţilor, a depus la dosarul cauzei împuternicire avocaţială şi a solicitat instanţei încuviinţarea probei cu expertiza de specialitate, sens în care a depus la dosarul cauzei obiectivele în vederea efectuării expertizei.

Prin încheierea pronunţată la data de 22.05.2015, în baza art. 129 alin.5 Cpc, instanţa a dispus emiterea unei adresă către CLFF Hinova pentru a înainta instanţei întreaga documentaţie care a stat la baza emiterii titlului de proprietate nr. 31662/25.01.2006 pe numele K.I. pentru suprafaţa de 1 ha şi 5000 mp pe teritoriul satului Bistriţa, comuna Hinova, judeţul Mehedinţi.

Prin adresa nr.3152/10.09.2013, CLFF Hinova a comunicat instanţei înscrisurile şi relaţiile solicitate.

Prin încheierea din data de 18.09.2013, instanţa a încuviinţat pentru ambele părţi proba cu înscrisuri, iar pentru reclamantă şi proba cu expertiză topografică având ca obiective: să se identifice terenul proprietatea intimaţilor menţionat în convenţia de vânzare cumpărare şi sentinţa civilă nr. 1291/01.03.2000 pronunţată în dosarul nr. 1097/2000, să se stabilească dacă există identitate între terenul revendicat şi vreunul dintre terenurile reclamantei revizuente înscrise în titlul de proprietate nr. 31662/25.01.2006; să se stabilească cine are posesia terenului în cauză, să se stabilească linia de hotar dintre proprietăţile părţilor în funcţie de actele de proprietate ale acestora; să se întocmească o schiţă a suprafeţelor de teren în coordonate stereografice 1970.

La acelaşi termen instanţa a încuviinţat cererea intimaţilor privind participarea la efectuarea expertizei a domnului expert S.C. şi a prorogat discutarea probei cu cercetare la faţa locului, solicitată de către intimaţi prin apărător.

Expertul desemnat pentru efectuarea expertizei în cauză prin tragere la sorţi, I.C.V., a depus raportul de expertiză la data de 02.12.2013.

La data de 06.01.2014, intimaţii au formulat obiecţiuni la raportul de expertiză, solicitând instanţei să oblige expertul să măsoare suprafaţa de 5000 m.p. şi nu doar pe cei 3291 m.p.,  la completarea obiectivului nr.2 , să precizeze cine are posesia terenului de 776 m.p., învederând faptul că expertul nu a avut în vedere starea de fapt ce rezultă din probatoriul administrat. Au ataşat în copie: titlul de proprietate nr.31424/06.01.2003, titlul de proprietate nr.31632/27.08.2004, schiţe teren, sentinţa civilă 1291/01.03.2000, pronunţată de Judecătoria Drobeta Turnu Severin, sentinţa civilă nr.1839/2003 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, act dotal, testament, act de vânzare, schiţe, planşe foto, raport de expertiză întocmit de expertul parte S.C..

Intimaţii au depus precizări cu privire la expertiza efectuată în cauză la care au ataşat înscrisuri privitoare la competenţele expertului parte S.C..

Faţă de obiecţiunile la raportul de expertiză, expertul I.C.V. a comunicat faptul că îşi menţine punctul de vedere pe care l-a formulat în raportul de expertiză, iar referitor la planurile parcelare despre care face vorbire apărătorul intimaţilor, arată că acestea nu există.

Prin încheierea pronunţată la data de 31.03.2014, instanţa a apreciat oportună cererea formulată de intimaţi prin apărător privind efectuarea unei noi expertize, menţinând obiectivele stabilite iniţial.

Expertul S.C. a depus raportul de expertiză la data de 17.09.2014, iar la data de 22.09.2014, intimaţii au solicitat instanţei să constate nulitatea expertizei topografice şi să dispună refacerea acesteia. De asemenea, a formulat obiecţiuni la raportul de expertiză, învederând instanţei că expertiza cuprinde afirmaţii şi concluzii contradictorii, precum şi faptul că nu s-a răspuns la obiectivele stabilite de instanţă. Au anexat în copie: adresa nr.4256/17.09.2014 şi adresa nr.3291/CM/26.05.2014, referat cu propunerea de a nu se începe urmărirea penală.

Faţă de susţinerile apărătorului intimaţilor, instanţa a dispus la data de 02.10.2014 emiterea unei adrese către domnul expert S.C. pentru a comunica dacă la data la care au fost convocate părţile pentru efectuarea măsurătorilor a fost prezent personal sau dacă măsurătorile au fost efectuate de către un angajat, precum şi pentru a depune dovezile privind deplasarea la faţa locului şi copiile înscrisurilor întocmite cu această ocazie, în cazul în care au fost întocmite.

Expertul S.C. a depus la data de 15.10.2014 răspuns la adresa instanţei, arătând că a convocat părţile din dosar, că a efectuat măsurătorile şi că s-a prezentat la faţa locului cu un angajat.

În şedinţa publică din data de 16.10.2015, instanţa a admis cererea apărătorului intimaţilor privind refacerea expertizei, iar la data de 19.11.2014 expertul S.C. a depus completare la raportul de expertiză.

Intimaţii au depus la data de 12.01.2015 precizări prin care au susţinut că expertul refuză să răspundă la obiectivele stabilite de instanţă, astfel: a identificat doar o parte din terenul de 5000 m.p., respectiv suprafaţa de 3905 m.p., nu a identificat locul „Eruga morii”, nu a identificat nici limitele dinspre est şi sud, la punctul doi a concluzionat că nu este identitate între terenul intimaţilor şi cel al revizuentei.

De asemenea, revizuenta a depus obiecţiuni la raportul de expertiză la data de 15.01.2015, arătând că expertul a reţinut în mod greşit că terenul din litigiu este suprafaţa de 5000 m.p., identificat ca fiind proprietatea intimaţilor, întrucât terenul ce face obiectul acţiunii în revendicare este ocupat de ogaş. A apreciat că se impune refacerea obiectivului nr. 2 cu privire la existenţa unei identităţi între terenul revendicat şi vreunul din terenurile trecute în titlul de proprietate al revizuentei.

Expertul S.C. a depus completare la raportul de expertiză la data de 17.03.2015, supliment la care revizuenta a formulat obiecţiuni apreciind că expertul a evitat să precizeze care este terenul în litigiu şi apreciază că trebuia să identifice terenul funcţie de înscrisurile existente la dosar şi nu de susţinerile părţilor. Faţă de aceste obiecţiuni, expertul a formulat un punct de vedere pe care l-a înaintat la data de 29.04.2015.

Faţă de susţinerile părţilor şi de înscrisurile existente la dosar, apreciind necesare lămuriri cu privire la expertiza întocmită în cauză, instanţa a dispus prin încheierea din data de 11.06.2015 citarea expertului pentru termenul din data de 10.09.2015.

În şedinţa publică din data de 10.09.2015, s-a prezentat pentru a da lămuriri expertul S.C., aceste fiind consemnate într-un proces verbal ataşat care este ataşat la dosarul cauzei la fila 195.

Prin sentinţa civilă nr. 9/Rev/24.09.2015 Judecătoria Drobeta Turnu Severin a admis cererea de revizuire formulată de revizuienta K.V., a respins acţiunea în revendicare formulată de reclamanţii B.I. şi B.M.în contradictoriu cu pârâta K.V. şi a obligat intimaţii reclamanţi B.I. şi B.M.la plata cheltuielilor de judecată către revizuienta pârâtă K.V., în sumă de 1033 lei.

Împotriva acestei sentinţe au declarat apel apelanţii intimaţi B.I. şi B.M.invocând nelegalitatea şi netemeinicia hotărârii atacate.

În motivarea căii de atac exercitată apelanţii au susţinut că în mod greşit instanţa a reţinut că în recurs a fost casată sentinţa instanţei de fond fiind respinsă acţiunea fără a fi desfiinţată hotărârea de fond respectiv Sentinţa civilă  nr. 5368/2002 astfel că există două hotărâri contradictorii una de admitere a acţiunii în revendicare şi alta de respingere a aceleiaşi acţiuni.

S-a arătat că titlul revizuientei este titlul de proprietate nr. 31622/2006 şi nu Sentinţa civilă nr. 7268/1996; că tribunalul prin Decizia civilă nr. 570/R/11.04.2011 nu a reţinut cu putere de lucru judecat că terenurile nu se suprapun, dar şi faptul că prima instanţă a reţinut o stare de fapt greşită privind vecinătăţile terenului aflat în litigiu, amplasamentul acestuia, limitele terenului proprietatea revizuientei şi alte aspecte care vizează cercetarea judecătorească  în baza căreia a fost pronunţată sentinţa atacată.

S-a invocat că instanţa a nesocotit considerentele Curţii de Apel Craiova prin care s-a stabilit că sentinţa civilă nr. 1291/2000 a intrat în puterea lucrului judecat, dar şi faptul că terenurile se suprapun aşa încât trebuiesc comparate titlurile de proprietate.

Pârâta intimată K.V. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat întrucât nu există motive de desfiinţare a sentinţei atacate.

Pârâta intimată în apărare a reluat susţinerile pe fondul cauzei privind starea de fapt, probele administrate în litigiile anterioare, modul în care au fost dobândite actele folosite de părţi ca titluri în acţiunea în revendicare.

De asemenea intimata a susţinut că şi în situaţia în care nu a fost anulată sentinţa pronunţată deja în revendicare această problemă poate fi soluţionată în apel.

Analizând legalitatea şi temeinicia hotărârii atacate în raport de motivele de apel invocate, de probele administrate şi actele normative cu incidenţă tribunalul a constatat că apelul este fondat reţinând că prin Sentinţa civilă nr. 5368/08.10.2002 pronunţată de Judecătorie Drobeta Turnu Severin, hotărâre rămasă irevocabilă, a fost admisă acţiunea în revendicare formulată de apelanţii B. împotriva intimatei K.V., aceasta fiind obligată să lase numiţilor B. în deplină proprietate terenul în suprafaţă de 766 mp aflat în litigiu.

Apelanţii au invocat în acel dosar sentinţa civilă nr. 1291/01.05.2000 pronunţată de Judecătoria Drobeta Turnu Severin rămasă irevocabilă.

Ulterior pronunţării Sentinţei civile nr. 5368/08.10.2002, intimata K.V. a obţinut titlul de proprietate nr. 31662/25.01.2006 în baza căruia a solicitat revizuirea acestei sentinţe.

Curtea de Apel Craiova prin Decizia civilă nr. 2537/18.03.2013 a admis recursul declarat de intimata K.V. a considerat că titlul de proprietate constituie act nou în sensul disp. art. 322 pct. 5 C.pr.civ. şi a trimis cauza spre rejudecare la prima instanţă.

Judecătoria Drobeta Turnu Severin investită să se pronunţe asupra cererii de revizuire ce a format obiectul dosarului nr. 6084/225/2013, a admis cererea, fără a se pronunţa asupra obiectului acesteia, respectiv Sentinţa civilă nr. 5368/08.10.2002.

Instanţa de fond nu se putea pronunţa asupra fondului cauzei fără a soluţiona obiectul cererii de revizuire cu care a fost investită în sensul schimbării în tot sau în parte a Sentinţei civile nr. 5368/08.10.2002 în raport de încuviinţarea cererii re revizuire, astfel că tribunalul a apreciat că în cauză devin incidente disp. art. 297 C.pr.civ iar prin Decizia 7/A/REV/09.02.2016 pronunţată în dosarul nr. 6084/225/2013 a admis apelul, a anulat hotărârea atacată trimiţând cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.

Cauza a fost înregistrată sub nr. 6084/225/2013* pe rolul Judecătoriei Drobeta Turnu Severin la data de 15.03.2016.

În considerarea probelor de la dosar şi prin raportare la dispoziţiile legale incidente în cauză, prin sentinţa civilă nr.3/REV/13.04.2016 Judecătoria Dr.Tr.Severin, a admis cererea de revizuire, pentru următoarele considerente:

 Prin sentinţa civilă nr.1291/01.05.2000, pronunţată în dosarul nr.1097/2000 de către Judecătoria Drobeta Turnu Severin, irevocabilă prin neapelare, s-a admis acţiunea reclamanţilor B.I. şi B.M.şi s-a constatat că prin antecontractul de vânzare cumpărare încheiat la data de 13.06.1992, pârâta S.V. a înstrăinat reclamanţilor terenul în suprafaţă de 5000 mp situat în com.Hinova, sat Bistriţa, pct. „Dosul Morii”- Ursoaica  cu vecinii: E - Ogaşul Velcii, V - Eruga Morii Kiriti, N – B.Gh..I.şi S - Ogaşul Velcii, precum şi terenul în suprafaţă de 10000 mp  situat în com.Hinova, sat Bistriţa cu vecinii E – M.D., S - Drum comunal, N - Islazul comunal.

Prin sentinţa civilă nr.5368/8.10.2002, pronunţată de Judecătoria Drobeta Turnu Severin în dosarul nr.5114/2002, definitivă şi irevocabilă prin Decizia Civilă nr.1996/05.06.2003 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, a fost admisă acţiunea civilă în revendicare formulată la data de 19.04.2002 de către reclamanţii B.I. şi B.M.., împotriva pârâtei K.V., a fost obligată pârâta să lase reclamanţilor în deplină proprietate şi paşnică folosinţă terenul în suprafaţă de 766 mp cu vecinii: Nord-teren moştenit de reclamanţi, Sud şi Est – terenul reclamanţilor dobândit de la S.V., Vest- firul ogaşului.

Din considerentele sentinţei nr.5368/2002, a rezultat că instanţa a reţinut că titlul de proprietate al reclamanţilor B.I. şi B.M.este sentinţa civilă nr.1291/01.05.2000, iar pârâta K.V. a ocupat abuziv suprafaţa de 776 mp din totalul de 5000 mp, pentru care reclamanţii au ca titlu sentinţa civilă nr.1291/2000 care ţine loc de act autentic.

Prin sentinţa civilă nr.7268/03.10.1996, pronunţată în dosarul nr.5246/1996 de către Judecătoria Drobeta Turnu Severin, a fost admisă plângerea formulată de petentele K.V.  şi K.I. împotriva Comisiei Judeţene de aplicare a Lg.18/1991 de pe lângă Prefectura Mehedinţi şi s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate petentelor pentru suprafaţa de 1 ha teren arabil situat în extravilanul com.Hinova, sat Bistriţa.

Prin sentinţa civilă nr.1543/24.03.2003 pronunţată în dosarul nr.5362/2002 de către Judecătoria Drobeta Turnu Severin, definitivă şi irevocabilă prin nerecurare, a fost admisă acţiunea formulată de reclamanta K.V. în contradictoriu cu Comisia Locală de Fond Funciar Hinova şi Comisia Judeţeană de Fond Funciar Mehedinţi, iar pârâtele au fost obligate să întocmească documentaţia, respectiv să emită titlul de proprietate pentru suprafeţele solicitate prin acţiune şi identificate de expert I.M. în limita stabilită de sentinţa civilă 7268/1996 a Judecătoriei Drobeta Turnu Severin.

La data de 25.01.2006, Comisia Judeţeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor Mehedinţi a eliberat Titlul de proprietate nr.31662 pentru suprafaţa de 1,5 ha situată în extravilanul satului Bistriţa, comuna Hinova, pe numele K.I..

La data de 19.10.2006, în temeiul dip.art. 322 pct.5 Cod pr.civilă, revizuenta K.V.  a solicitat revizuirea sentinţei civile nr.5368/8.10.2002, pronunţată de Judecătoria Drobeta Turnu Severin în dosarul nr.5114/2002, rejudecarea cauzei şi pe fond respingerea cererii în revendicare formulată de reclamanţii B.I. şi B.M..

Instanţa a făcut aplicarea în speţă a dispoziţiilor art. 223 din Legea nr. 71/2011, conform cărora dacă prin prezenta lege nu se prevede altfel, procesele şi cererile în materie civilă sau comercială în curs de soluţionare la data intrării în vigoare a Codului civil se soluţionează de către instanţele legal învestite, în conformitate cu dispoziţiile legale, materiale şi procedurale în vigoare la data când acestea au fost pornite, cererea de revizuire fiind introdusă pe rolul instanţei la data de 19.10.2006.

Instanţa a reţinut că în prezenta cauză  cererea de revizuire este întemeiată pe disp. art. 322 pct. 5 teza I C.pr.civ, potrivit cărora revizuirea unei hotărâri rămase definitive în apel sau prin neapelare se poate cere „dacă, după darea hotărârii, s-au descoperit înscrisuri doveditoare reţinute de partea potrivnică sau care nu au putut fi înfăţişate dintr-o împrejurare mai presus de voinţa părţilor.”

Astfel, pentru a se putea invoca acest motiv de revizuire, este necesar să fie întrunite, sub aspectul admisibilităţii cererii, o serie de condiţii, în mod cumulativ, respectiv : partea interesată să prezinte un înscris nou, ce nu a fost folosit în procesul finalizat prin hotărârea atacată, dar care să fi existat la data pronunţării respectivei hotărâri; înscrisul să nu fi putut fi invocat în acel proces deoarece a fost reţinut de partea potrivnică sau să nu fi putut fi depus la dosar dintr-o împrejurare mai presus de voinţa părţilor, împrejurare pe care partea interesată trebuie însă să o dovedească; înscrisul să aibă forţă probantă prin el însuşi şi să fie determinant, în sensul că dacă ar fi fost cunoscut cu ocazia judecării fondului, soluţia ar fi fost alta decât cea pronunţată. Dacă una dintre aceste condiţii nu este îndeplinită, cererea de revizuire nu este admisibilă.

În cauză, înscrisul nou exhibat de revizuentă este Titlul de proprietate nr. 31662/25.01.2006 emis ulterior sentinţei civile nr.5368/8.10.2002, pronunţată de Judecătoria Drobeta Turnu Severin în dosarul nr.5114/2002, prin a fost admisă acţiunea civilă în revendicare formulată de către reclamanţii B.I. şi B.M., împotriva pârâtei K.V., a fost obligată pârâta să lase reclamanţilor în deplină proprietate şi paşnică folosinţă terenul în suprafaţă de 766 mp cu vecinii: Nord-teren moştenit de reclamanţi, Sud şi Est – terenul reclamanţilor dobândit de la S.V., Vest- firul ogaşului.

Prin Decizia civilă nr.2537/18.03.2013 pronunţată de Curtea de Apel Craiova în dosarul nr.8054/101/2011, a fost admis recursul declarat de revizuienta K.V., împotriva deciziei civile nr.2/A/REV din 21.11.2012 pronunţată de Tribunalul Mehedinţi-Secţia I Civilă în dosarul nr.8054/101/2011, a fost modificată decizia şi admis apelul formulat de revizuienta K.V., în contradictoriu cu intimaţii B.I. şi B.M., împotriva sentinţei civile nr.2140/08.05.2007 pronunţată de Judecătoria Drobeta Turnu Severin în dosarul nr.99.3/225/2006,  a fost desfiinţată sentinţa civilă nr.2140/08.05.2007 iar cauza a fost trimisă spre rejudecare la Judecătoria Drobeta Turnu Severin.

În considerentele deciziei civile nr.2537/18.03.2013 în dosarul nr.8054/101/2011, Curtea de Apel Craiova a constatat că titlul de proprietate invocat ca act nou îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege în mod cumulativ pentru a putea fi considerat act nou în sensul dispoziţiilor art. 322 pct. 5 Cod procedură civilă, întrucât revizuenta a invocat titlul de proprietate - înscris nou care nu a fost folosit în procesul anterior; înscrisul are forţă probantă prin el însuşi nefiind nevoie să fie confirmat prin alte mijloace de probă; chiar dacă nu a existat în materialitatea sa la data pronunţării hotărârii a cărei revizuire se solicită, el constituie un astfel de înscris întrucât a fost obţinut în baza unei hotărâri judecătoreşti pronunţate ulterior dar în baza unei cereri formulate înainte de soluţionarea definitivă a acţiunii în revendicare; revizuenta s-a aflat în imposibilitate obiectivă de a-l prezenta, cât timp  comisia de fond funciar nu i-a eliberat acest titlu,  intrând în posesia titlului numai după obţinerea unei hotărâri judecătoreşti prin care aceasta a fost obligată să întocmească documentaţia şi să-i elibereze acest act de proprietate; înscrisul constituie un act care face dovada dreptului de proprietate ceea ce îi conferă caracter determinant. În acţiunea în revendicare ce a făcut obiectul dosarului nr.5114/2002 al Judecătoriei Drobeta Turnu Severin, nu au fost comparate titlurile de proprietate ale părţilor ci s-a reţinut calitatea de posesor neproprietar a revizuentei, care la data respectivă nu deţinea un titlu de proprietate pentru terenul aflat în posesia sa.

Având în vedere că prin decizia civilă nr.2537/18.03.2013 pronunţată în dosarul nr.8054/101/2011, Curtea de Apel Craiova a trimis cauza spre rejudecare primei instanţe, în vederea soluţionării cererii de revizuire pe fond,  faţă de disp. art. 315 C.proc.civ., cum instanţa de control judiciar a apreciat că titlul de proprietate invocat ca act nou îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege în mod cumulativ pentru a putea fi considerat act nou în sensul dispoziţiilor art. 322 pct. 5 Cod procedură civilă, raportat şi la puterea de lucru judecat a acestor considerente, instanţa nu va mai analiza admisibilitatea în principiu a cererii de revizuire, aspect tranşat de  instanţa de control judiciar, ci va soluţiona cererea de revizuire pe fond. 

Potrivit disp. art. 480 C.civil proprietatea este dreptul ce are cineva de a se bucura şi dispune de un lucru în mod exclusiv şi absolut, însă în limitele determinate de lege.

Astfel, acţiunea în revendicare este o acţiune prin care proprietarul care a pierdut posesia asupra unui bun determinat cere instanţei să i se stabilească dreptul de proprietate asupra bunului şi să redobândească posesia lui de la cel care îl stăpâneşte fără drept. Orice persoană care este proprietar neposesor poate astfel chema în judecată o altă persoană care îi tulbură proprietatea şi posesia pentru restabilirea dreptului său de proprietate.

Conform art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenția Europeana a Drepturilor Omului, „orice persoana fizica sau juridica are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru o cauza de utilitate publica si în condițiile prevăzute de lege si de principiile generale ale dreptului International”.

Astfel, dreptul de proprietate are, prin definiţie, caracter absolut, cu alte cuvinte titularul său este îndreptăţit să beneficieze de toate foloasele proprietăţii, să se bucure de întreaga utilitate pe care i-o oferă aceasta şi să efectueze toate actele juridice corespunzătoare propriile interese fără a avea nevoie de concursul altor persoane, iar proprietarul este în măsură să pretindă tuturor să-i respecte dreptul. De asemenea, dreptul de proprietate este exclusiv, titularul său putând exercita singur toate atributele dreptului în discuţie, cu excluderea oricăror altor persoane. Proprietarul este singurul în măsură să exercite toate prerogativele pe care i le conferă dreptul de proprietate.

Conform testamentului lui P.N. S. întocmit la data de 16.06.1934, terenurile acestuia revin fiului G.P. S., iar fiica acestuia I.S., căsătorită  K., primeşte averea prevăzută în actul dotal nr. 445/1934.

Titlul de proprietate de care se prevalează intimaţii îl constituie sentinţa civilă nr.1291/01.05.2000, pronunţată în dosarul nr.1097/2000 de către Judecătoria Drobeta Turnu Severin, irevocabilă prin neapelare, s-a admis acţiunea reclamanţilor B.I. şi B.M. şi s-a constatat că prin antecontractul de vânzare cumpărare încheiat la data de 13.06.1992, pârâta S.V., moştenitoare a tatălui acesteia G.P. S., a înstrăinat reclamanţilor terenul în suprafaţă de 5000 mp situat în com.Hinova, sat Bistriţa, pct. „Dosul Morii”- Ursoaica  cu vecinii: E - Ogaşul Velcii, V - Eruga Morii Kiriti, N – B.G..I. şi S - Ogaşul Velcii, precum şi terenul în suprafaţă de 10000 mp  situat în com.Hinova, sat Bistriţa cu vecinii E – M.D., S - Drum comunal, N - Islazul comunal.

Revizuenta a invocat Titlul de proprietate nr.31662/25.01.2006 emis de Comisia Judeţeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor Mehedinţi pentru suprafaţa de 1,5 ha situată în extravilanul satului Bistriţa, comuna Hinova, după ce prin sentinţa civilă nr.7268/03.10.1996, pronunţată în dosarul nr.5246/1996 de către Judecătoria Drobeta Turnu Severin, a fost admisă plângerea formulată de petentele K.V. şi K.I. împotriva Comisiei Judeţene de aplicare a Lg.18/1991 de pe lângă Prefectura Mehedinţi şi s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate petentelor pentru suprafaţa de 1 ha teren arabil situat în extravilanul com.Hinova, sat Bistriţa, având în vedere actul dotal nr. 445/1934.

După formularea cererii de revizuire, la data de 16.11.2007, reclamanţii B.I. şi B.M. au solicitat în contradictoriu cu pârâtele Comisia Judeţeană de Fond Funciar Mehedinţi, Comisia Locală de Fond Funciar Hinova şi K.V., să se constate nulitatea absolută şi parţială a titlului de proprietate nr.31662/ 25.01.2006, cauză ce a făcut obiectul dosarului nr.7750/225/2008 al Judecătoriei Drobeta Turnu Severin, pentru terenul extravilan situat în tarlaua 7, parcela 78 şi 79, care se învecinează la Est cu terenul lor.

Prin sentinţa civilă nr.5/10.01.2011 pronunţată de Judecătoria Drobeta Turnu Severin în dosarul nr.7750/225/2008, a fost respinsă acţiunea având ca obiect fond funciar promovată de reclamanţii B.I. şi B.M., sentinţă rămasă irevocabilă prin decizia civilă nr.570/R/ 11.04.2011 prin respingerea recursului civil formulat de petenţii B.I. şi B.M..

Din considerentele sentinţei civile nr.5/10.01.2011 pronunţată de Judecătoria Drobeta Turnu Severin în dosarul nr.7750/225/2008 instanţa reţine faptul că din expertizele întocmite în acea cauză de experţii C.I., P.O. şi S.G. (expert parte propus de petenţi), rezultă că terenul deţinut în baza sentinţei civile nr.1291/2000 nu se suprapune cu terenul înscris în tarla 7, parcelele 78,79 din titlul de proprietate nr.31662/2006.

De asemenea, s-a reţinut faptul că, petenţii deşi au dobândit dreptul de proprietate pentru suprafaţa de 5000 m.p. cu vecini: N – B.Gh I., E – ogaşul Velcii, S – ogaşul Velcii, V – Ieruga Morii Kirity, deţin între aceste limite  9176 mp, cu 4176 m.p. mai mult decât suprafaţa cumpărată.

Faţă de considerentele sentinţei civile nr.5/10.01.2011 pronunţată de Judecătoria Drobeta Turnu Severin în dosarul nr.7750/225/2008, instanţa a constatat că puterea de lucru judecat nu este limitata la dispozitivul hotărârii, ci ea se întinde şi asupra considerentelor hotărârii, care constituie susținerea necesara a dispozitivului,  făcând corp comun cu acesta, şi cum constatările expuse mai sus au dobândit putere de lucru judecat, acestea trebuie avute in vedere de instanța sesizata ulterior.

În dosarul nr. 6084/225/2013 s-a efectuat mai multe expertize tehnice de specialitate şi suplimente la acestea. Potrivit raportului de expertiză întocmit de către expertul S. C. instanţa a reţinut că nu există identitate între terenul reclamanţilor şi terenul deţinut de pârâtă conform titlului de proprietate, terenurile părţilor se învecinează.

Astfel, conform sentinţei civile nr.1291/01.05.2000, pronunţată în dosarul nr.1097/2000 de către Judecătoria Drobeta Turnu Severin, terenul dobândit de reclamanţi în suprafaţă de 5000 mp situat în com.Hinova, sat Bistriţa, pct. „Dosul Morii”- Ursoaica  are ca vecini: E - Ogaşul Velcii, V - Eruga Morii Kiriti, N – B.G..I. şi S - Ogaşul Velcii.

Din concluziile  raportului de expertiză întocmit de către expertul S.C.rezultă că terenul în litigiu este ogașul denumit ,,Eruga morii,,- teren neproductiv ce face parte din terenul menţionat în titlul de proprietate nr.31662/25.01.2006 deţinut de K.I..

Expertul a concluzionat că terenul din sentinţa civilă nr.1291/2000 are suprafaţa de 3905 mp (diferenţa de 2219 mp  fiind identificată pe latura de vest a imobilului ca fiind în posesia reclamanţilor), linia de hotar între cele două proprietăţi fiind de-a lungul punctelor 8,9,10,11,12,13,14,15,16,17,18,  limită situată pe latura de Vest a ogaşului (eruga morii).

Analizând sentinţa civilă nr.1291/01.05.2000, pronunţată în dosarul nr.1097/2000 de către Judecătoria Drobeta Turnu Severin, precum şi convenţia  de vânzare cumpărare - fila 5 dosar 5114/2002, s-a constatat că terenul dobândit de reclamanţi de la St.V. se învecinează la V cu Eruga Morii Kirity, astfel încât suprafaţa în litigiu nu face parte din terenul de 5000 mp pentru care reclamanţii au obţinut sentinţa civilă nr.1291/2000.

Mai mult, sentinţa civilă nr.1291/01.05.2000, pronunţată în dosarul nr.1097/2000 de către Judecătoria Drobeta Turnu Severin a fost pronunţată fără efectuarea unei expertize prin care terenul să fie identificat prin măsurători şi schiţă.

Examinând titlul de proprietate nr.31662/25.01.2006 s-a constatat că pentru terenul extravilan situat în tarlaua 7, parcela 78 şi 79, vecinul de la Est este B.I., categoria de folosinţă a terenului fiind „alte terenuri neagricole”, terenul fiind teren neproductiv.

De asemenea, din actul dotal nr. 445/ 1934 prin care P.N. S., în vederea căsătoriei I.P. S., cu K.L., îi constituie dotă, rezultă că „în acest act dotal se cuprinde şi Eruga Morii”, „la răsărit cuprinzând ogaşul”, întregul teren fiind identificat în raportul de expertiză între punctele 26, 27, 28, 29, 30, 25, 20, 19, 18, 17, 16, 15, 14, 13, 12, 11, 10, 31, 32, 33, 34, 35, 36, 37, 38, 39, 40, 41, 42, 43, 44, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57,26 (f.178 dosar 6084/225/2013).

În ceea ce priveşte expertiza efectuată în dosarul nr. 5114/2002, expertul C. G. a măsurat o suprafaţă de aproximativ 10.000 m, în condiţiile în care conform sentinţei civile nr.1291/01.05.2000, pronunţată în dosarul nr.1097/2000 de către Judecătoria Drobeta Turnu Severin, terenul dobândit de reclamanţi are o suprafaţă de 5000 mp, chiar expertul menţionând în cuprinsul expertizei că „la actele de dobândire nu se ataşează o schiţă cu dimensiuni pentru a identifica suprafaţa de 5000 mp”, schiţa anexă la raportul de expertiză nefiind efectuată în coordonate stereografic 1970, la acea dată nefiind emis  nici titlul de proprietate nr.31662/25.01.2006 al revizuentei.

Raportat la concluziile  raportului de expertiză întocmit de către expertul S. C. şi suplimentele la acesta, având în vedere faptul că terenul revendicat nu face parte din terenul deţinut de reclamanţi potrivit sentinţei civile nr.1291/01.03.2000, ci din terenul proprietatea pârâtei K.V, constatându-se că terenurile părţilor nu se suprapun, ci se învecinează, nu se mai impune nici analizarea petitului subsidiar acţiunii în revendicare, astfel încât în baza art. 327 C.proc.civ. a admis cererea de revizuire formulată de revizuenta K.V., în contradictoriu cu intimaţii B.I. şi B.M.al Judecătoriei Drobeta Turnu Severin, în sensul că a respins acţiunea în revendicare formulată de reclamanţii B.I. şi B.M.în contradictoriu cu pârâta K.V.

Conform art.274 C.pr.civ. instanţa a obligat intimaţii reclamanţi B.I. şi B.M.la plata cheltuielilor de judecată către revizuenta pârâtă K.V., în cuantum de 1300 lei, constând în 300 lei onorariu avocat (f.17), 300 lei onorariu avocat (f.191 dosar 6084/225/2013), 700 lei onorariu expert (f.36 dosar 6084/225/2013).

Împotriva acestei sentinţe au declarat apel intimaţii, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.

Prin sentinţa civilă nr 3 din 13.04.2016 a Judecătoriei Drobeta. Turnu Severin, avea să fie admisă revizuire formulată de către K.V. împotriva Sentinţei civile nr 5368/08.10.2002, pronunţată de către aceeaşi instanţă în dosarul nr 5114/2002 prin care a fost admisă acţiunea lor în revendicare, fiind schimbată în tot această sentinţă în sensul respingerii acţiunii.

Investită fiind cu judecarea în fond a unei cereri de revizuire, fundamentată pe disp art 322 pct 5 teza 1 CPCIV, instanţa a purces la judecarea din nou a pricinii în revendicare, respingând acţiunea pe considerentul că terenul revendicat nu ar face parte din terenul deţinut în baza Sentinţei civile nr 1291/2000 a Judecătoriei Drobeta Turnu Severin ci din terenul proprietatea revizuientei, constatând totodată că terenurile părţilor nu s-ar suprapune ci s-ar învecina, în cauză, fiind invocate concluziile raportului de expertiză întocmit de către expert S.C. şi suplimentele la acesta.

Potrivit considerentelor sentinţei apelate, instanţa avea să confirme că limitele analizei sale au fost trasate prin Decizia civilă nr 2537/18.03.2013 a Curţii de Apel Craiova care a stabilit în mod irevocabil caracterul de înscris nou a TDP Nr 31662/25.01.2006, emis pe numele autoarei revizuientei, K.I., act ce îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege în mod cumulativ pentru revizuire, fiind ulterior Sentinţei civile nr 5368/08.10.2002 a Judecătoriei Drobeta Turnu Severin.

Aşadar, exonerată de obligaţia verificării admisibilităţii în principiu a cererii de revizuire fundamentată pe art. 322 pct. 5 teza 1 VCPCIV, instanţa de fond a trebuit să judece cererea noastră în revendicare.

Acest demers ar fi presupus analiza actelor de proprietate exhibate de părţi, respectiv Sentinţa civilă nr 1291/2000 a Judecătoriei Drobeta Turnu Severin, irevocabilă prin neapelare prin care s-a constatat valabilitatea convenţiei de vânzare cumpărare încheiată în 1992 între noi în calitate de cumpărători şi S.V., în calitate de vânzător pentru o suprafaţă de 5000 mp teren situat în extravilanul satului Bistriţa, comuna Hinova, judeţul Severin şi respectiv TDP 31662/2006, emis pe numele K.I., autoarea revizuientei, act de proprietate emis în executarea Sentinţei civile nr 1543/24.03.2003 a| Judecătoriei Drobeta Turnu Severin, definitivă şi irevocabilă prin nerecurare.

I.Înţeleg să critice pentru nelegalitate şi netemeinicie soluţia instanţei, aceasta, depăşind limitele în care ar fi trebuit să analizeze revizuirea în fondul său, realizând practic o nouă judecată a cererii în revendicare.

Astfel, deşi ar fi trebuit ca revendicarea să genereze din partea instanţei o analiză strict a actelor de proprietate exibate de părţi în urma analizei dând întâietate actului de proprietate mai bine caracterizat, aceasta dezleagă pricina dedusă judecăţii având în vedere aspecte ce exced analizei comparative a titlurilor.

Pe acest prim motiv de apel, solicită a se avea în vedere următoarele argumente:

Instanţa avea să reţină împrejurarea că Sentinţa nr 5/2011 a Judecătoriei Drobeta Turnu Severin, pronunţată în cauza nr 7750/2285/2008, având ca obiect constatare nulitate T. P. 31662/2006, cauză ce s-a purtat între aceleaşi părţi, ar reţine cu putere de lucru judecat că " terenul deţinut de noi în proprietate în baza Sentinţei civile nr 1291/2000 nu se suprapune cu terenul înscris în T.P. 31662/2006, T7 P78, P79(...), respectiv împrejurarea că în concret am deţine posesia unei suprafeţe mai mari decât cea cumpărată, respectiv posesia unei suprafeţe de 9176 mp.

Or, date fiind limitele de analiză ale acţiunii în revendicare, respectiv analiză comparativă a actelor de proprietate ale părţilor, susţin că instanţa de revizuire nu poate ca, în dezlegarea pricinii în revendicare să aibă în vedere alte aspecte decât cele care privesc actele de proprietate ale părţilor.

În atare situaţie, aceasta nu poate analiza cererea de revendicare considerarea celor stabilite, ulterior soluţionării cauzei a cărei revizuire solicită pe act nou, printr-o hotărâre ulterioară ce ar reţine o situaţie de fapt contrară celei avute în vedere la soluţionarea revendicării.Aceasta întrucât actul nou invocat de către revizuientă nu este reprezentat de sentinţa civilă nr 5/2011 a Judecătoriei Drobeta Tr.Severin.

II.Un al doilea motiv de apel este reprezentat de nelegala şi netemeinica soluţie pronunţată în cauză prin raportare la caracterul defectuos şi incomplet al analizei limitelor dreptului de proprietate al considerarea actelor de proprietate ce le exibă.

Astfel, se reţine corect de către instanţă împrejurarea că actul de proprietate al revizuientei, respectiv T.P.nr.31662/2006, a fost emis în executarea Sentinţei civile nr 1543/ 24.03.2003 a Judecătoriei Drobeta Turnu Severin, definitivă şi irevocabilă prin nerecurare.

Se omite însă să se analizeze dispozitivul respectivei sentinţe care reţine obligarea autorităţilor la eliberarea titlului pentru suprafeţele solicitate în acţiune şi identificate de către expertul I.M. dar „ în limita stabilită de Sentinţa civilă nr 7268/1996 a Judecătoriei Drobeta Turnu Severin ".

Prin aceasta din urmă s-a stabilit întinderea dreptului de proprietate a numitelor K.I. şi K.V. la reconstituirea căruia erau îndreptăţite de pe urma numitului K.L. ca fiind de 1 ha teren arabil, situat în extravilanul Comunei Hinova, sat Bistriţa, judeţul Mehedinţi.

Or, T.P.eliberat nu reţine suprafaţa de 1 ha teren extravilan arabil ci o suprafaţă cumulată în extravilan, mai mare, de 1,1947 ha.

În plus, suprafaţa de teren neproductiv situată în T7 P78 şi 79, pe o porţiune din care se poartă revendicarea, se constată că nu este înscrisă în titlu cu respectarea categoriei de folosinţă pentru care trebuia eliberat, respectiv arabil extravilan, fiind suprafaţă de teren neagricol.

Pe cale de consecinţă, nu există o justificare legală pentru care s-a eliberat titlu de proprietate pentru această suprafaţă neproductivă, reconstituirea, prin emiterea titlului de proprietate fiind neconformă celor stabilite irevocabil prin Sentinţa 7268/1996 a Judecătoriei Drobeta Turnu Severin atât pe chestiunea întinderii dreptului de proprietate (1 ha iar nu 1,1947 ha ) cât şi pe chestiunea categoriei de folosinţă a terenului vizat ( exclusiv arabil iar nu arabil şi teren neagricol), instanța trebuind să constate că actul de proprietate al revizuientei nu este conform hotărârilor judecătoreşti în baza cărora se reţine că a fost emis.

Pe de altă parte, instanţa de fond în revizuire se află în eroare atunci când, invocând Sentinţa civilă nr 7268/1996 a Judecătoriei Drobeta Turnu Severin, reţine că prin aceasta s-ar fi dispus reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafaţa de 1 ha teren extravilan arabil, ,, având în vedere actul dotai nr 445/1934 " . Nici considerentele şi nici dispozitivul acestei sentinţe nu fac trimitere la un asemenea act de proprietate, reţinându-se doar împrejurarea că numitul K.L., autorul petentelor, s-ar fi înscris în CAP cu o suprafaţă de 1 ha teren arabil extravilan.

În plus, chiar şi în situaţia în care respectiva suprafaţă ar fi cea reţinută în actul dotal invocat, se constată că acesta reţine că I.P.N. S., în vederea căsătoriei sale cu K.L., primeşte de la tatăl său cu titlu de dotă, „ Moara numită Ursoaica'".

Actul dotal nu reţine în concret vreo suprafaţă de teren, menţionându-se „ curte cu platul ei (...) şi terenul până la cei doi plopi'", terenul (rile) având vecinătăţi reconfirmate prin testamentul întocmit ulterior, în iunie 1934.

Faptul că soţul beneficiarei actului dotal se înscrie în CAP cu o suprafaţă de 1 ha teren arabil, nu reprezintă o dovadă indubitabilă a faptului că întinderea terenului dat de zestre soţiei sale ar fi de 1 ha, pe de o parte dat fiind caracterul declarativ al registrelor CAP-ului, iar pe de altă parte pentru că nu se poate afirma cu certitudine că terenul reţinut prin actul dotal a făcut obiectul înscrierii în CAP Faptul că expertul I.M., în cauza nr 5362/2002 a Judecătoriei Drobeta Turnu Severin, finalizată prin Sentinţa civilă nr 1543/2003 ( în baza căreia a fost eliberat TDP-ul), transpunând pe teren vecinătăţile reţinute prin actul dotal, identifică o suprafaţă totală de 1,357 ha, nu este de natură să lămurească existenţa şi întinderea dreptului revizuientei asupra terenului revendicat, pentru argumentele ce succed.

Instanţa, în cauza 5362/2002, în care se efectuează expertiza, reţine că „ suprafaţa ocupată de petentă, aferentă gospodăriei sale este de 13.812 mp" având în vedere raportul iniţial întocmit de expert M.A. şi că, suprafaţa totală reţinută prin actul dotal, astfel cum a fost identificată de către expertul I.M. este de 13.577 mp".

Se constată că, la acel moment, revizuienta deţinea oricum în plus teren faţă de cel pretins identificat în baza actului dotal, dar şi că nu se indică categoria de folosinţă a

suprafeţei deţinute şi nici categoria de folosinţă a suprafeţei identificate în baza actului dotal ca fiind de 13.577 mp.

Împrejurarea că,fără fundament legal şi în lipsa unei minime justificări, instanţa avea să aprecieze ca nesemnificativă diferenţa dintre suprafaţa pentru care s-a dispus reconstituirea dreptului prin Sentinţa civilă nr 7268/1996, respectiv 1 ha teren arabil extravilan şi suprafaţa identificată prin expertiza lui Istrate ca fiind suprafaţa reţinută prin actul dotal, respectiv 1,357 ha, nu este de natură să justifice eliberarea titlului de proprietate pentru o suprafaţă totală (extravilan şi intravilan) mai mare de 1,5 ha din care extravilan arabil doar 2391 m.p. până la concurenţa de 1,1947 ha extravilan, fiind eliberat titlul de proprietate pe teren neagricol pe o porţiune din care se poartă revendicarea.

Pentru aceste argumente, în mod nejustificat, prima instanţă avea să reţină T.P.-ului valoare probantă absolută pe aspectul existenţei şi întinderii dreptului de proprietate al revizuientei asupra terenului revendicat de noi, teren identificat ca fiind parte din terenul neagricol.

În mod nelegal, instanţa avea să concluzioneze că nu există identitate,între suprafeţele de teren deţinute de părţi în proprietate şi că terenurile s-ar învecina, invocând raportul de expertiză al expertului S.C. şi suplimentele la raport, întrucât: 1. Expertul S., în „ Completare la Raportul de expertiză" întocmită şi depusă în cauză pentru termenul din 30.04.2015, lămureşte chestiunea lipsei identităţii terenurilor, precizând că terenul în litigiu, în suprafaţă de 871 mp, identificat ca fiind „ partea estică a canalului ( ogaşului)" face parte din terenul neproductiv situat în T7 P78 P79 conform 31662/2006 TDP, în suprafaţă totală de 4337 mp " ( altfel spus terenul revendicat nu se identifică cu suprafaţa reţinută prin TDP dar este parte a acelei suprafeţe), situaţie în care argumentul instanţei nu are corespondent în cele lămurite de expert.

Netemeinic, prima instanţă avea de asemenea să reţină împrejurarea că suprafaţa în litigiu nu ar face parte din terenul de 5000 mp proprietatea noastră, întrucât terenul ar fi situat în Eruga Morii Kirity, punct cu care proprietatea noastră doar se învecinează pe latura de V, potrivit menţiunilor cuprinse prin convenţia de vânzare cumpărare din 1992. Mai mult că pct.-ul Eruga Morii ar fi fost parte din terenul reţinut prin actul dotai de autorii revizuientei.

Se constată însă că aspectul nu este corect reţinut, întrucât actul dotal cuprinde menţiunea că terenul cedat „se învecinează cu eruga morii" nu cuprinde eruga morii, situaţie în care acel canal ( ogaş) nu a făcut parte din terenul proprietatea autorilor revizuientei.

Chiar dacă în convenţia de vânzare cumpărare se reţine că terenul vândut nouă  se învecinează pe latura de  apus cu Eruga Morii, actul menţionează că terenul ce se vinde a fost proprietatea autorului S.G..

Acesta, la rându-i a dobândit proprietatea terenului în baza unui Testament datat iunie 1934, care reţine voinţa autorului comun al lui S.G.şi S.( devenită K. prin căsătorie cu K. L.) I., actul cuprinzând menţiunea că platul de moară ce face obiectul legatului, este în suprafaţă de 5000 mp şi priveşte curtea, pomii şi eruga morii.

Acelaşi testament reconfirmă vecinătatea terenului dat de zestre fiicei testatorului, numita S. (devenită K.), I., ca fiind reprezentată, pe latura de E (răsărit) ogaşul ( adică eruga morii).

În drept, invocă disp. art. 328 prin raportare la art.282 şi urm din vechiul cod de procedură civilă.

Analizând apelul tribunalul reţine următoarele:

La data de 19.10.2006, în temeiul dip.art. 322 pct.5 Cod pr.civilă, revizuenta K.V.  a solicitat revizuirea sentinţei civile nr.5368/8.10.2002, pronunţată de Judecătoria Drobeta Turnu Severin în dosarul nr.5114/2002, rejudecarea cauzei şi pe fond respingerea cererii în revendicare formulată de reclamanţii B.I. şi B.M..

Înscrisul nou exhibat de revizuentă este Titlul de proprietate nr. 31662/25.01.2006 emis ulterior sentinţei civile nr.5368/8.10.2002, pronunţată de Judecătoria Drobeta Turnu Severin în dosarul nr.5114/2002, prin a fost admisă acţiunea civilă în revendicare formulată de către reclamanţii B.I. şi B.M., împotriva pârâtei K.V.

Prin Decizia civilă nr.2537/18.03.2013 pronunţată de Curtea de Apel Craiova în dosarul nr.8054/101/2011, a fost admis recursul declarat de revizuienta K.V., împotriva deciziei civile nr.2/A/REV din 21.11.2012 pronunţată de Tribunalul Mehedinţi-Secţia I Civilă în dosarul nr.8054/101/2011, a fost modificată decizia şi admis apelul formulat de revizuienta K.V., în contradictoriu cu intimaţii B.I. şi B.M., împotriva sentinţei civile nr.2140/08.05.2007 pronunţată de Judecătoria Drobeta Turnu Severin în dosarul nr.99.3/225/2006,  a fost desfiinţată sentinţa civilă nr.2140/08.05.2007 iar cauza a fost trimisă spre rejudecare la Judecătoria Drobeta Turnu Severin în vederea soluţionării cererii de revizuire pe fond.

Faţă de acestea tribunalul reţine că prima instanţă a fost investită cu soluţionarea acţiunii în revendicare formulată de apelanţii intimaţi în cadrul căreia prima instanţă trebuia să compare titlurile exhibate de părţi respectiv sen.civ. nr.1291/01.05.2000 pronunță în dosar nr.1097/2000 de către Judecătoria Drobeta Turnu Severin prezentată de intimaţii-apelanţi şi T.P. nr. 31662/25.01.2006 emis în baza sentinţei nr.7268/03.10.1996 pronunțată în dosar nr.5246/1996 de către Judecătoria Drobeta Turnu Severin prezentat de către revizuenta intimată.

Apelul este nefondat.

I. Acțiunea în revendicare presupune,în cazul în care fiecare parte exhibă un titlu de proprietate ,compararea titlurilor,observându-se succesiunea dreptului şi dându-se câştig de cauză celui ce are titlu mai bine caracterizat dacă se constată o acţiune de ocupare.

Faţă de acestea şi în legătură cu primul motiv de apel, nu se poate reţine faptul că instanţa de fond nu a analizat titlurile părţilor. Tribunalul apreciază că prima instanţă în mod temeinic a reţinut puterea de lucru judecat a sentinţei sentinţa civilă nr.5/10.01.2011 pronunţată de Judecătoria Drobeta Turnu Severin în dosarul nr.7750/225/2008 rămasă irevocabilă prin decizia civilă nr.570/R/ 11.04.2011 prin respingerea recursului civil formulat de petenţii B.I. şi B.M..

Tribunalul constată că prin sentinţa amintită a fost respinsă acţiunea având ca obiect fond funciar promovată de reclamanţii B.I. şi B.M., instanţa reţinând ,faţă de concluziile expertizele întocmite în acea cauză de experţii C.I., P.O. şi S.G. (expert parte propus de petenţi), faptul că terenul deţinut în baza sentinţei civile nr.1291/2000(titlul apelanţilor intimaţi) nu se suprapune cu terenul înscris în tarla 7, parcelele 78,79 din titlul de proprietate nr.31662/2006(titlul revizuentei intimate).

De asemenea, s-a reţinut faptul că, petenţii deşi au dobândit dreptul de proprietate pentru suprafaţa de 5000 m.p. cu vecini: N – Bl.Gh I., E – ogaşul Velcii, S – ogaşul Velcii, V – Ieruga Morii Kirity, deţin între aceste limite  9176 mp, cu 4176 m.p. mai mult decât suprafaţa cumpărată.

Or,în condiţiile în care cu putere de lucru judecat s-a stabilit lipsa de suprapunere şi implicit lipsa interesului apelanţilor intimaţi din prezenta cauză în anularea titlului de proprietate al revizuentei,prima instanţă nu putea face abstracţie de această hotărâre.

Pentru acestea primul motiv de apel nu poate fi primit.

II. Nici motivul nr.2 nu este fondat.

Prin modul de dezvoltare a acestui motiv expus la  pct.I apelanţii reproşează instanţei că nu analizează dispozitivul sentinţei nr.7268/1996,în temeiul căreia a fost eliberat T.P. nr. 31662/25.01.2006 sub aspectul întinderii suprafeţei pentru care s-a dispus reconstituirea sau a categoriei de folosinţă.

Tribunalul constată că şi prin acest motiv de apel apelanţii urmăresc să repună în discuţie întinderea dreptului de proprietate al revizuentei deşi prin sentinţa civilă nr.5 s-a stabilit cu putere de lucru judecat nu numai că deţin mai mult teren decât cel dobândit prin nr.1291/2000 dar şi faptul că terenurile părţilor nu se suprapun.

Puterea de lucru judecat urmăreşte ,printre altele, evitarea contrazicerilor între două hotărâri judecătoreşti, în sensul că drepturile recunoscute printr-o hotărâre definitivă să nu fie contrazise printr-o hotărâre ulterioară. Ceea ce legitimează puterea de lucru judecat nu este atât caracterul definitiv al hotărârii, ci adevărul care trebuie să stea la baza ei, adevărul constituind temeiul, raţiunea şi fundamentul social şi moral al acestui efect al hotărârii judecătoreşti.

Prin cererea formulată în dosar nr.7750/225/2008 petenţii  au solicitat constatarea nulităţii absolute parţiale  a titlului de proprietate  31.662/2006 emis intimatei K.V., susţinând că nu a fost respectată  hotărârea judecătorească  prin care  acesteia  i s-a reconstituit  1 ha , înscriindu-se în titlu o suprafaţă mai mare ,respectiv 1 ha şi 5000 mp, iar prin precizarea  din 16 ianuarie 2008  petenţii  au solicitat  anularea  parţială a titlului  pentru  terenul extravilan  situat în  tarlaua 7 ,parcela 78 şi 79, care se învecinează la  est  cu terenul lor  şi  se suprapune  cu acesta.

Or,cum prin sentinţa nr.5/10.01.2011 s-a stabilit cu putere de lucru judecat că terenurile nu se suprapun,apelanţii nu pot relua prin argumentele de la motivul nr.2 pct.I aspectele analizate de instanţă la pronunţarea acestei sentinţe întrucât s-ar încălca puterea de lucru judecat a sentinţei amintite.

Aspectele privind categoria de folosinţă nu se impun a fi analizate întrucât sunt nerelevante sub aspectul întinderii dreptului revizuentei.

Tribunalul va face o analiză comună pentru toate celelalte motive de apel şi argumentele expuse de apelanţi.

Acţiune în revendicare este acţiunea prin care proprietarul ce nu are posesia bunului său cerere instanţei să oblige pârâtul să-i redea posesia bunului său . În cadrul cererii sale reclamantul trebuie să probeze că este titularul dreptului de proprietate asupra bunului revendicat, în favoarea pârâtului operând o prezumţie relativă de proprietate, desprinsă din faptul posesiunii bunului, proba se face prin titlul de proprietate, care poate să fie un act translativ sau declarativ (hotărâre judecătorească, act de partaj, o tranzacţie etc.). Dacă reclamantul nu face dovada dreptului său de proprietate, acţiunea în revendicare va fi respinsă. Dacă reclamantul aduce dovezi în sprijinul existenţei dreptului său de proprietate, pârâtul va fi obligat să iasă din pasivitate şi să încerce, la rândul său, să-şi probeze titlul,iar dacă probează dreptul său atunci instanţa va compara titlurile părţilor dacă drepturile părţilor se suprapun.

În cauză în condiţiile în care a atât reclamanţii cât şi pârâţii au prezentat un titlu valabil în mod temeinic prima instanţă a procedat la analizarea titlurilor prezentate de părţi prin raportare la constatările cuprinse în raportul de expertiză întocmit.

Conform celor constatate de către expertul S.C. terenurile pentru care părţile au prezentat titluri de proprietate nu se suprapun acestea învecinându-se iar linia de hotar este situată pe latura de vest a proprietăţii reclamanţilor de-a lungul pct.10-11-12-13-14-15-16-17-18-19-20-1,puncte care se identifică cu denumirea de eruga morii care este menţionată şi în cuprinsul sentinţei nr.1291/2000,titlul de proprietate al reclamanților.

Că terenurile părţilor nu se suprapun rezultă şi din faptul că în titlul de proprietate nr.31662/25.01.2006 terenul extravilan situat în tarlaua 7, parcela 78 şi 79, are ca vecin pe latura de est pe  B.I..

Aşadar cum titlurile de proprietate prezentate de părţi stabilesc limita de proprietate iar în fapt expertul desemnat nu a stabilit o suprapunere între terenurile părţilor şi implicit o ocupare din partea pârâţilor în mod corect a fost respinsă acţiunea în revendicare.

Tribunalul observă că prin motivul nr.II pct.1-5 apelanţii analizează aspectele legate de actul dotal nr.445/1934 şi concluziile raportului de expertiză întocmit în dosarul nr.5362/2002 sub aspectul întinderii dreptului pârâtei şi categoria terenului asupra căruia s-a făcut reconstituirea,însă aceste aspecte nu fac altceva decât să repună în discuţie aspecte soluţionate irevocabil prin sentinţa nr. 5/10.01.2011,prin care constatându-se că terenurile părţilor nu se suprapun s-a respins cererea de constatare a nulităţii absolute parţiale a titlului pârâtei.

Este adevărat că instanţa a făcut trimitere la actul dotal dar a făcut-o tocmai pentru a arăta că limita de proprietate stabilită de expert ca fiind prin punctele expuse este conformă cu limitele stabilite prin titlul emis pârâtei.

Pentru toate aceste motive cum din probele administrate nu rezultă că pârâta ar ocupa din terenul reclamanților,terenurile părţilor nesuprapunându-se, cum de altfel s-a stabilit putere de lucru judecat s-a stabilit prin sentinţa civilă nr.5/10.01.2011 pronunţată de Judecătoria Drobeta Turnu Severin în dosarul nr.7750/225/2008 rămasă irevocabilă prin decizia civilă nr.570/R/ 11.04.2011,tribunalul în temei art.296 C.pr.civ.,va respinge apelul ca nefondat.

Domenii speta

Spete similare