Pensie de întreținere. Veniturile care pot determina stabilirea cuantumului pensiei

Decizie 360/A din 05.07.2017


Din considerentele sentinţei atacate rezultă că prima instanţă a avut în vedere la calculul pensiei de întreţinere şi echivalentul valoric al normei de hrană, respectiv de echipare, arătând în motivare că deşi, conform Codului fiscal, echivalentul valoric al normei de hrană nu constituie venit impozabil, acest aspect nu prezintă relevanţă în privinţa stabilirii cuantumului pensiei de întreţinere, în condiţiile în care în categoria de mijloace ale debitorului, la care fac referire prevederile art. 527, ale art. 528, ale art. 529 alin. (1) şi ale art. 531 alin. (1) din codul amintit, intră toate posibilităţile materiale de care acesta dispune, atât salariul, cât şi orice alte sume de bani plătite de către angajator în temeiul raporturilor de muncă ori având o altă sursă decât raporturile de muncă, deci, toate veniturile care au un caracter permanent sau de continuitate şi care sunt destinate asigurării mijloacelor de existenţă ale debitorului şi ale persoanelor aflate în întreţinerea sa.

Criticile formulate de apelant în cererea de apel sunt fondate.

Prin Decizia nr. 21/2015 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în recurs în interesul legii, s-a statuat de către instanţa supremă că în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 527/alin. 2 şi art. 529 alin. 1 şi alin. 2 din Codul Civil echivalentul valoric al normei de hrană prevăzute de art. 2 alin. 4 şi art. 4 alin. 4 din OG 26/1994  privind drepturile de hrană, în timp de pace, ale personalului din sectorul de apărare naţională, ordine  publică şi siguranţă national, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, nu se include  în totalul veniturilor  nete lunare în raport de care se stabileşte  pensia de întreţinere datorată de către părinte, copilului.

Decizia nr. 21/2015 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie  în recurs în interesul legii  este obligatorie pentru instanţele de judecată, în conformitate cu art. 517 alin. 4 Cod procedură civilă.

Prin sentinţa civilă nr. 6370/21.09.2015, pronunţată de Judecătoria Baia Mare, în dosarul nr. 11608/182/2014 s-a admis cererea formulată de reclamanta SMV  în reprezentarea intereselor minorei SBA-M, în contradictoriu cu pârâtul B A C, având ca obiect exercitarea autorităţii părinteşti, s-a dispus exercitarea exclusiv de către reclamantă a autorităţii părinteşti cu privire la minora mai sus menţionată, s-a stabilit locuinţa minorei la domiciliul reclamantei, a fost obligat pârâtul să plătească o pensie lunară de întreţinere în favoarea minorei, în cuantum de 538 lei, de la data de 12 noiembrie 2014 până la majoratul minorei sau noi dispoziţii şi s-a luat  act de faptul că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.

Pentru a hotărî astfel prima instanţă a reţinut, în esenţă următoarele: prin Sentinţa nr. 11439 din 4 decembrie 2012, pronunţată în dosarul nr. 9681/182/2012 al Judecătoriei Baia Mare - Secţia Civilă, rămasă irevocabilă la data de 9 ianuarie 2013 (fila 9-11), s-a constatat că pârâtul B A-C este tatăl minorei SA-M, şi s-a încuviinţat ca, în viitor, minora respectivă să poarte numele de familie al părinţilor săi, acela de ,,S-B”.

În baza sentinţei mai sus arătate, la data de 15 ianuarie 2013, s-a eliberat,  de către Primăria Municipiului Baia Mare Certificatul de naştere seria NH nr. 582673, privind-o pe minora amintită (fila 12), act în care, la rubrica ,,Tatăl”, este menţionat pârâtul B A-C.

Având în vedere faptul că din depoziţia martorului PŞ-J a rezultat că pârâtul nu a mai contactat-o pe minora  S-B A-M încă de când aceasta avea 6 luni, vârstă până la care pârâtul B A-C a avut maximum 3 întâlniri cu minora respectivă şi nu a contribuit cu sume de bani sau bunuri la creşterea acesteia - aspect ce reiese, parţial, şi din extrasul de cont depus în probaţiune la dosarul cauzei de către pârât, reclamanta fiind cea care s-a îngrijit de creşterea minorei amintite, ajutată de o bonă, întrucât reclamanta lucrează, că reclamanta a avut o înţelegere verbală cu pârâtul în sensul ca acesta să contribuie la întreţinerea minorei cu suma de 300 lei lunar şi că martorul nu cunoaşte ca pârâtul să fi avut vreo contribuţie la creşterea minorei mai sus menţionate prin achiziţionarea unor bunuri, faptul că pârâtul nu s-a opus admiterii primelor două petite ale cererii reclamantei, instanţa, ţinând seama şi de conţinutul raportului anchetei psihosociale efectuate în cauză (file 44 şi 45), a admis, în baza dispoziţiilor art. 398, ale art. 496 alin. (2) şi ale art. 505 alin. (2) din Codul civil, republicat, cu modificările ulterioare, petitele respective.

Întrucât înţelegerea la care s-au referit pârâtul în întâmpinare şi martorul în depoziţie nu constituie un impediment legal pentru reclamantă în a solicita de la pârât, cu titlu de pensie lunară de întreţinere în favoarea minorei amintite, o sumă de bani stabilită până la o pătrime din venitul său net lunar, în acord cu prevederile art. 499 alin. (1) şi ale art. 529 alin. (1) şi (2) din Codul civil, republicat, cu modificările ulterioare, chiar dacă pârâtul a făcut dovada, cu extrasul de cont aflat în dosarul cauzei, a depunerii, în perioada 22 ianuarie 2013 - 11 noiembrie 2014, a unor sume de bani în contul minorei respective, instanţa, în temeiul dispoziţiilor normative amintite şi ale art. 532 alin. (1) din acelaşi cod, a admis şi al III-lea petit al cererii reclamantei şi, având în vedere conţinutul adreselor nr. 87681 din 8 aprilie 2015 şi nr. 88088 din 17 iunie 2015, emise de IPJ Maramureş, angajatorul pârâtului (file 40 şi 51), şi faptul că, deşi, conform Codului fiscal, echivalentul valoric al normei de hrană nu constituie venit impozabil, acest aspect nu prezintă relevanţă în privinţa stabilirii cuantumului pensiei de întreţinere, în condiţiile în care în categoria de mijloace ale debitorului, la care fac referire prevederile art. 527, ale art. 528, ale art. 529 alin. (1) şi ale art. 531 alin. (1) din codul amintit, intră toate posibilităţile materiale de care acesta dispune, atât salariul, cât şi orice alte sume de bani plătite de către angajator în temeiul raporturilor de muncă ori având o altă sursă decât raporturile de muncă, deci, toate veniturile care au un caracter permanent sau de continuitate şi care sunt destinate asigurării mijloacelor de existenţă ale debitorului şi ale persoanelor aflate în întreţinerea sa, l-a obligat pe pârât să plătească în favoarea minorei antemenţionate o pensie lunară de întreţinere în cuantum de 538 lei, de la data de 12 noiembrie 2014 până la majoratul minorei sau noi dispoziţii ale instanţei de judecată.

Totodată, instanţa a lua act de faptul că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.

Prin încheierea civilă din 26.01.2016 pronunţată de Judecătoria Baia Mare în dosarul nr. 11608/182/2014, s-a dispus îndreptarea din oficiu a erorii materiale strecurată în paragraful al IV-lea din considerentele şi dispozitivul Sentinţei nr. 6370 din 21 septembrie 2015, pronunţată în dosarul nr. 11608/182/2014 al Judecătoriei Baia Mare - Secţia Civilă, în sensul că în loc de ,,îl va obliga pe pârât să plătească în favoarea minorei antemenţionate o pensie lunară de întreţinere în cuantum de 538 lei, de la data de 12 noiembrie 2014 până la majoratul minorei sau noi dispoziţii ale instanţei de judecată.” se trece ,,îl va obliga pe pârât să plătească în favoarea minorei antemenţionate o pensie lunară de întreţinere în cuantum de 508 lei, de la data de 12 noiembrie 2014 până la majoratul minorei sau noi dispoziţii ale instanţei de judecată.”.

În motivarea încheierii s-a reţinut că în paragraful al IV-lea din considerentele Sentinţei nr. 6370 din 21 septembrie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 11608/182/2014 al Judecătoriei Baia Mare - Secţia Civilă, s-a trecut, din eroare, ,,îl va obliga pe pârât să plătească în favoarea minorei antemenţionate o pensie lunară de întreţinere în cuantum de 538 lei, de la data de 12 noiembrie 2014 până la majoratul minorei sau noi dispoziţii ale instanţei de judecată.” în loc de ,,îl va obliga pe pârât să plătească în favoarea minorei antemenţionate o pensie lunară de întreţinere în cuantum de  508 lei, de la data de 12 noiembrie 2014 până la majoratul minorei sau noi dispoziţii ale instanţei de judecată.”, iar  în paragraful al IV-lea din dispozitivul aceleiaşi sentinţe s-a trecut, din eroare, ,,Obligă pe pârât să plătească o pensie lunară de întreţinere în favoarea minorei, în cuantum de 538 lei, de la data de 12 noiembrie 2014 până la majoratul minorei sau noi dispoziţii.” în loc de ,,Obligă pe pârât să plătească o pensie lunară de întreţinere în favoarea minorei, în cuantum de 508 lei, de la data de 12 noiembrie 2014 până la majoratul minorei sau noi dispoziţii.” în baza prevederilor art. 442 al Codului de procedură civilă, republicat, s-au îndreptat din oficiu erorile materiale respective.

Prin încheierea de şedinţă din data de 8.02.2016 pronunţată de Judecătoria Baia Mare  în dosarul nr. 11608/182/2014 s-a admis cererea formulată de reclamanta SMV  având ca obiect îndreptare eroare materială şi s-a îndreptat eroarea materială strecurată în paragraful al  II-lea liniuţa a III-a din considerentele Sentinţei nr. 6370 din 21 septembrie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 11608/182/2014 al Judecătoriei Baia Mare - Secţia Civilă, în sensul că în loc de obligarea pârâtului la plata unei pensii lunare de întreţinere în favoarea minorei mai sus menţionate, raportate la venitul net salarial al acestuia, începând cu data de 12 noiembrie 2014 până la majoratul minorei sau noi dispoziţii ale instanţei de judecată.” se trece ,,obligarea pârâtului la plata unei pensii lunare de întreţinere în favoarea minorei mai sus menţionate, în cuantum de 25% din venitul salarial al acestuia, începând cu data de 12 noiembrie 2014 până la majoratul minorei sau noi dispoziţii ale instanţei de judecată.”.

S-a îndreptat eroarea materială strecurată în paragraful al XXVII-lea din considerentele aceleiaşi sentinţe, în sensul că în loc de ,,Întrucât înţelegerea la care s-au referit pârâtul în întâmpinare şi martorul în depoziţie nu constituie un impediment legal pentru reclamantă în a solicita de la pârât, cu titlu de pensie lunară de întreţinere în favoarea minorei amintite, o sumă de bani stabilită până la o pătrime din venitul său net lunar, în acord cu prevederile art. 499 alin. (1) şi ale art. 529 alin. (1) şi (2) din Codul civil, republicat, cu modificările ulterioare, chiar dacă pârâtul a făcut dovada, cu extrasul de cont aflat în dosarul cauzei, a depunerii, în perioada 22 ianuarie 2013 - 11 noiembrie 2014, a unor sume de bani în contul minorei respective, instanţa, în temeiul dispoziţiilor normative amintite şi ale art. 532 alin. (1) din acelaşi cod, va  admite şi al III-lea petit al cererii reclamantei şi, având în vedere conţinutul adreselor nr. 87681 din 8 aprilie 2015 şi nr. 88088 din 17 iunie 2015, emise de Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Maramureş, angajatorul pârâtului (file 40 şi 51), şi faptul că, deşi, conform Codului fiscal, echivalentul valoric al normei de hrană nu constituie venit impozabil, acest aspect nu prezintă relevanţă în privinţa stabilirii cuantumului pensiei de întreţinere, în condiţiile în care în categoria de mijloace ale debitorului, la care fac referire prevederile art. 527, ale art. 528, ale art. 529 alin. (1) şi ale art. 531 alin. (1) din codul amintit, intră toate posibilităţile materiale de care acesta dispune, atât salariul, cât şi orice alte sume de bani plătite de către angajator în temeiul raporturilor de muncă ori având o altă sursă decât raporturile de muncă, deci, toate veniturile care au un caracter permanent sau de continuitate şi care sunt destinate asigurării mijloacelor de existenţă ale debitorului şi ale persoanelor aflate în întreţinerea sa, îl va obliga pe pârât să plătească în favoarea minorei antemenţionate  o pensie lunară de întreţinere în cuantum de 538 lei, de la data de 12 noiembrie 2014 până la majoratul minorei sau noi dispoziţii ale instanţei de judecată.” se trece ,,Întrucât înţelegerea la care s-au referit pârâtul în întâmpinare şi martorul în depoziţie nu constituie un impediment legal pentru reclamantă în a solicita de la pârât, cu titlu de pensie lunară de întreţinere în favoarea minorei amintite, o sumă de bani stabilită până la o pătrime din venitul său net lunar, în acord cu prevederile art. 499 alin. (1) şi ale art. 529 alin. (1) şi (2) din Codul civil, republicat, cu modificările ulterioare, chiar dacă pârâtul a făcut dovada, cu extrasul de cont aflat în dosarul cauzei, a depunerii, în perioada 22 ianuarie 2013 - 11 noiembrie 2014, a unor sume de bani în contul minorei respective, instanţa, în temeiul dispoziţiilor normative amintite şi ale art. 532 alin. (1) din acelaşi cod, va admite şi al III-lea petit al cererii reclamantei şi, având în vedere conţinutul adreselor nr. 87681 din 8 aprilie 2015 şi nr. 88088 din 17 iunie 2015, emise de Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Maramureş, angajatorul pârâtului (f. 40 şi 51), şi faptul că, deşi, conform Codului fiscal, echivalentul valoric al normei de hrană nu constituie venit impozabil, acest aspect nu prezintă relevanţă în privinţa stabilirii cuantumului pensiei de întreţinere, în condiţiile în care în categoria de mijloace ale debitorului, la care fac referire prevederile art. 527, ale art. 528, ale art. 529 alin. (1) şi ale art. 531 alin. (1) din codul amintit, intră toate posibilităţile materiale de care acesta dispune, atât salariul, cât şi orice alte sume de bani plătite de către angajator în temeiul raporturilor de muncă ori având o altă sursă decât raporturile de muncă, deci, toate veniturile care au un caracter permanent sau de continuitate şi care sunt destinate asigurării mijloacelor de existenţă ale debitorului şi ale persoanelor aflate în întreţinerea sa, îl va obliga pe pârât să plătească în favoarea minorei antemenţionate o pensie lunară de întreţinere în cuantum de 25% din venitul său salarial, de la data de 12 noiembrie 2014 până la majoratul minorei sau noi dispoziţii.”.

S-a îndreptat eroarea materială strecurată în paragraful al IV-lea din minuta şi dispozitivul sentinţei amintite, în sensul că în loc de ,,Obligă pe pârât să plătească o pensie lunară de întreţinere în favoarea minorei, în cuantum de 508 lei, de la data de 12 noiembrie 2014 până la majoratul minorei sau noi dispoziţii.” se trece ,,Obligă pe pârât să plătească o pensie lunară de întreţinere în favoarea minorei, în cuantum de 25% din venitul său salarial, de la data de  12 noiembrie 2014 până la majoratul minorei sau noi dispoziţii.”.

În motivarea încheierii din 8.02.2016 pronunţată în dosarul nr. 11608/182/2014 s-a reţinut că, prin cererea introdusă la data de 2 februarie 2016 şi înregistrată în dosarul cauzei la aceeaşi dată, reclamanta SMV a solicitat instanţei îndreptarea erorilor materiale strecurate în Sentinţa nr. 6370 din 21 septembrie 2015, pronunţată de Judecătoria Baia Mare - Secţia Civilă, în sensul obligării pârâtului la plata în favoarea minorei S-B A-M a unei pensii lunare de întreţinere în cuantum de 25% din venitul salarial al pârâtului, de la data de 12 noiembrie 2014 până la majoratul minorei respective sau noi dispoziţii ale instanţei de judecată.

În motivarea în fapt a cererii, reclamanta a arătat că, prin cererea de chemare în judecată, a solicitat obligarea pârâtului la plata în favoarea minorei amintite a unei pensii lunare de întreţinere în cuantum de 25% din venitul salarial al pârâtului, de la data de 12 noiembrie 2014 până la majoratul minorei respective sau noi dispoziţii ale instanţei de judecată, însă instanţa a stabilit pensia respectivă în valoare nominală.

Analizând cererea formulată, instanţa, a constatat că aceasta este întemeiată şi a  admis-o  în temeiul prevederilor art. 442 al Codului de procedură civilă, republicat, cu modificările ulterioare.Împotriva sentinţei civile nr. 6370/21.09.2015, pronunţată de Judecătoria Baia Mare, în dosarul nr. 11608/182/2014, a formulat apel, în termenul prevăzut de art. 468 alin. 1 Cod procedură civilă, apelantul-pârât B A C solicitând admiterea apelului  sub aspectul capătului de cerere privind cuantumul pensiei de intreţinere, apreciind că instanţa in mod greşit a ţinut cont la calcularea pensiei de intreţinere de sporurile cum ar fi:  norma de hrană, bani echipament/haine, precum şi sporurile aferente profesiei.

Apelantul a solicitat a se admite apelul, a se schimba sentinţa instanţei de fond şi a se calcula pensia de întreţinere raportat strict la venitul net al apelantului, conform recursului în interesul legii.

În motivarea cererii de apel, apelantul a arătat că  pensia de întreţinere stabilită în sarcina acestuia cuprinde în mod nelegal sume care fac obiectul adaosurilor cuvenite salariatului, respectiv norma de hrană.

Apelantul face trimitere la recursul in interesul legii, când, în luna octombrie Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a hotărât, prin Decizia nr. 21/2015, publicată în Monitorul Oficial, Partea I. nr. 943 din 21 decembrie 2015 - că sumele de bani primite lunar ca normă de hrană trebuie să fie excluse din venitul net în cazul calculării pensiei de întreţinere datorată de către părinte copilului sau copiilor săi.

Decizia Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nr. 21/2015 a admis recursurile în interesul legii înaintate de procurorul general al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Suceava şi a stabilit:  „In interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 527 alin. (2) şi art. 529 alin. (1) şi (2) din Codul civil, echivalentul valoric al normei de hrană prevăzute de art. 2 alin. (4) şi art. 4 alin. (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 26/1994 privind drepturile de hrană, în timp de pace, ale personalului din sectorul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, nu se include în totalul veniturilor nete lunare în raport de care se stabileşte pensia de întreţinere datorată de către părinte copilului"', se arată în decizia Înaltei Curţi  de Casaţie şi Justiţie.

Apelantul consideră că sporurile, ca drepturi salariale, trebuie privite şi analizate separat de salariu şi mai ales de salariul funcţiei de bază, întrucât Codul muncii prevede că salariul cuprinde salariul de bază, indemnizaţiile, sporurile, precum şi alte adaosuri.

Aceeaşi diferenţiere o face si Legea 284/2010, art. 1, alin. 2, unde se prevede, la capitolul II, intitulat „Soldele personalului militar si salariile poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare”, faptul că: "Personalul instituţiilor publice prevăzute la alin. 1, beneficiază de solde, salarii, indemnizaţii, compensaţii, sporuri, prime, premii şi alte drepturi salariale."

Astfel, sporurile sunt prevăzute în legea salarizării ca drepturi băneşti distincte faţă de salariul funcţiei de bază, care conţine cele două elemente prevăzute strict de Legea 360/2002 şi 284/2010 şi împreună cu care formează salariul.

Apelantul, plăteşte din acelaşi venit şi rate aferente celor două credite contractate cu BRD încă din anul 2012, cu termen de rambursare în anul 2042. De asemenea, menţionează că nu obţine alte venituri din alte activităţi.

Analizând sentinţa civilă nr. 6370/21.09.2015, pronunţată de Judecătoria Baia Mare, în dosarul nr. 11608/182/2014, pe baza motivelor de apel formulate, a apărărilor  invocate şi în considerarea dispoziţiilor legale incidente, tribunalul a constatat că apelul este fondat:

Conform art. 476 alin. 1 Cod procedură civilă apelul exercitat în termen provoacă  o nouă judecată asupra fondului, instanţa de apel statuând atât în fapt cât şi în drept.

Conform art. 477 Cod procedură civilă alin. 1 instanţa de apel va proceda la rejudecarea  fondului  în limitele stabilite  expres sau implicit  de către apelant, precum şi cu privire la soluţiile care sunt dependente de partea din hotărâre care a fost atacată.

În conformitate cu dispoziţiile art. 479 alin. 1 Cod procedură civilă, instanţa de apel va verifica, în limitele cererii de apel, stabilirea situaţiei de fapt şi aplicarea legii de către prima instanţă. Motivele de ordine publică pot fi invocate şi din oficiu.

În speţă, prin sentinţa civilă nr. 6370/2015 a fost obligat pârâtul să plătească o pensie lunară de întreţinere în favoarea minorei în cuantum de 538 lei, de la data 12.11.2014 şi până la majorat sau noi dispoziţiuni.

Prin încheierea de îndreptare a erorii materiale din 26.01.2016 pronunţată de Judecătoria Baia Mare în dosarul nr. 11608/182/2014, s-a dispus îndreptarea din oficiu a erorii materiale strecurată în paragraful al IV-lea din considerentele şi dispozitivul Sentinţei nr. 6370 din 21 septembrie 2015, pronunţată în dosarul nr. 11608/182/2014 al Judecătoriei Baia Mare - Secţia Civilă, în sensul că în loc de ,,îl va obliga pe pârât să plătească în favoarea minorei antemenţionate o pensie lunară de întreţinere în cuantum de 538 lei, de la data de 12 noiembrie 2014 până la majoratul minorei sau noi dispoziţii ale instanţei de judecată.” se trece ,,îl va obliga pe pârât să plătească în favoarea minorei antemenţionate o pensie lunară de întreţinere în cuantum de 508 lei, de la data de 12 noiembrie 2014 până la majoratul minorei sau noi dispoziţii ale instanţei de judecată.”.

Prin încheierea de îndreptare a erorii materiale din 8.02.2016, a fost admisă cererea formulată de reclamanta SMV  având ca obiect îndreptare eroare materială şi s-a îndreptat eroarea materială strecurată în paragraful al  II-lea liniuţa a III-a din considerentele Sentinţei nr. 6370 din 21 septembrie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 11608/182/2014 al Judecătoriei Baia Mare - Secţia Civilă, în sensul că în loc de obligarea pârâtului la plata unei pensii lunare de întreţinere în favoarea minorei mai sus menţionate, raportate la venitul net salarial al acestuia, începând cu data de 12 noiembrie 2014 până la majoratul minorei sau noi dispoziţii ale instanţei de judecată.” se trece ,,obligarea pârâtului la plata unei pensii lunare de întreţinere în favoarea minorei mai sus menţionate, în cuantum de 25% din venitul salarial al acestuia, începând cu data de 12 noiembrie 2014 până la majoratul minorei sau noi dispoziţii ale instanţei de judecată.”.

S-a îndreptat eroarea materială strecurată în paragraful al XXVII-lea din considerentele aceleiaşi sentinţe, în sensul că în loc de ,,Întrucât înţelegerea la care s-au referit pârâtul în întâmpinare şi martorul în depoziţie nu constituie un impediment legal pentru reclamantă în a solicita de la pârât, cu titlu de pensie lunară de întreţinere în favoarea minorei amintite, o sumă de bani stabilită până la o pătrime din venitul său net lunar, în acord cu prevederile art. 499 alin. (1) şi ale art. 529 alin. (1) şi (2) din Codul civil, republicat, cu modificările ulterioare, chiar dacă pârâtul a făcut dovada, cu extrasul de cont aflat în dosarul cauzei, a depunerii, în perioada 22 ianuarie 2013 - 11 noiembrie 2014, a unor sume de bani în contul minorei respective, instanţa, în temeiul dispoziţiilor normative amintite şi ale art. 532 alin. (1) din acelaşi cod, va  admite şi al III-lea petit al cererii reclamantei şi, având în vedere conţinutul adreselor nr. 87681 din 8 aprilie 2015 şi nr. 88088 din 17 iunie 2015, emise de Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Maramureş, angajatorul pârâtului (file 40 şi 51), şi faptul că, deşi, conform Codului fiscal, echivalentul valoric al normei de hrană nu constituie venit impozabil, acest aspect nu prezintă relevanţă în privinţa stabilirii cuantumului pensiei de întreţinere, în condiţiile în care în categoria de mijloace ale debitorului, la care fac referire prevederile art. 527, ale art. 528, ale art. 529 alin. (1) şi ale art. 531 alin. (1) din codul amintit, intră toate posibilităţile materiale de care acesta dispune, atât salariul, cât şi orice alte sume de bani plătite de către angajator în temeiul raporturilor de muncă ori având o altă sursă decât raporturile de muncă, deci, toate veniturile care au un caracter permanent sau de continuitate şi care sunt destinate asigurării mijloacelor de existenţă ale debitorului şi ale persoanelor aflate în întreţinerea sa, îl va obliga pe pârât să plătească în favoarea minorei antemenţionate  o pensie lunară de întreţinere în cuantum de 538 lei, de la data de 12 noiembrie 2014 până la majoratul minorei sau noi dispoziţii ale instanţei de judecată.” se trece ,,Întrucât înţelegerea la care s-au referit pârâtul în întâmpinare şi martorul în depoziţie nu constituie un impediment legal pentru reclamantă în a solicita de la pârât, cu titlu de pensie lunară de întreţinere în favoarea minorei amintite, o sumă de bani stabilită până la o pătrime din venitul său net lunar, în acord cu prevederile art. 499 alin. (1) şi ale art. 529 alin. (1) şi (2) din Codul civil, republicat, cu modificările ulterioare, chiar dacă pârâtul a făcut dovada, cu extrasul de cont aflat în dosarul cauzei, a depunerii, în perioada 22 ianuarie 2013 - 11 noiembrie 2014, a unor sume de bani în contul minorei respective, instanţa, în temeiul dispoziţiilor normative amintite şi ale art. 532 alin. (1) din acelaşi cod, va admite şi al III-lea petit al cererii reclamantei şi, având în vedere conţinutul adreselor nr. 87681 din 8 aprilie 2015 şi nr. 88088 din 17 iunie 2015, emise de Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Maramureş, angajatorul pârâtului (f. 40 şi 51), şi faptul că, deşi, conform Codului fiscal, echivalentul valoric al normei de hrană nu constituie venit impozabil, acest aspect nu prezintă relevanţă în privinţa stabilirii cuantumului pensiei de întreţinere, în condiţiile în care în categoria de mijloace ale debitorului, la care fac referire prevederile art. 527, ale art. 528, ale art. 529 alin. (1) şi ale art. 531 alin. (1) din codul amintit, intră toate posibilităţile materiale de care acesta dispune, atât salariul, cât şi orice alte sume de bani plătite de către angajator în temeiul raporturilor de muncă ori având o altă sursă decât raporturile de muncă, deci, toate veniturile care au un caracter permanent sau de continuitate şi care sunt destinate asigurării mijloacelor de existenţă ale debitorului şi ale persoanelor aflate în întreţinerea sa, a fost obligat pârâtul să plătească în favoarea minorei antemenţionate o pensie lunară de întreţinere în cuantum de 25% din venitul său salarial, de la data de 12 noiembrie 2014 până la majoratul minorei sau noi dispoziţii.”

Din considerentele sentinţei atacate rezultă că prima instanţă a avut în vedere la calculul pensiei de întreţinere şi echivalentul valoric al normei de hrană, respectiv de echipare, arătând în motivare că deşi, conform Codului fiscal, echivalentul valoric al normei de hrană nu constituie venit impozabil, acest aspect nu prezintă relevanţă în privinţa stabilirii cuantumului pensiei de întreţinere, în condiţiile în care în categoria de mijloace ale debitorului, la care fac referire prevederile art. 527, ale art. 528, ale art. 529 alin. (1) şi ale art. 531 alin. (1) din codul amintit, intră toate posibilităţile materiale de care acesta dispune, atât salariul, cât şi orice alte sume de bani plătite de către angajator în temeiul raporturilor de muncă ori având o altă sursă decât raporturile de muncă, deci, toate veniturile care au un caracter permanent sau de continuitate şi care sunt destinate asigurării mijloacelor de existenţă ale debitorului şi ale persoanelor aflate în întreţinerea sa.

Criticile formulate de apelant în cererea de apel au fost considerate fondate.

Prin Decizia nr. 21/2015 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în recurs în interesul legii, s-a statuat de către instanţa supremă că în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 527/alin. 2 şi art. 529 alin. 1 şi alin. 2 din Codul Civil echivalentul valoric al normei de hrană prevăzute de art. 2 alin. 4 şi art. 4 alin. 4 din OG 26/1994  privind drepturile de hrană, în timp de pace, ale personalului din sectorul de apărare naţională, ordine  publică şi siguranţă national, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, nu se include  în totalul veniturilor  nete lunare în raport de care se stabileşte  pensia de întreţinere datorată de către părinte, copilului.

Decizia nr. 21/2015 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în recurs în interesul legii  este obligatorie pentru instanţele de judecată, în conformitate cu art. 517 alin. 4 Cod procedură civilă.

În considerentele decisive ale Deciziei nr. 21/2015, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reţine că, în condiţiile în care  sumele de bani reprezentând echivalentul normei de hrană acordate în numerar sau în natură nu intră în categoria  veniturilor salariale  ori a veniturilor asimilate acestora (în scopul impozitării), nu pot fi avute  în vedere la calcularea pensiei de întreţinere, deoarece  nu intră în venitul net lunar din salarii în raport cu care se cuantifică în concret, această obligaţie  din moment ce nu intră nici măcar în venitul brut  lunar, pe baza căruia se stabileşte venitul net lunar,  în acest sens fiind relevante prevederile referitoare la venitul lunar brut şi net din salarii.

Înalta Curte reţine că legiuitorul a exclus, în mod explicit, chiar din baza de calcul a venitului net lunar sumele prevăzute  de art. 55 alin. 4 din Codul fiscal, relevante în analiza de faţă.

Aşadar, sumele în discuţie nu numai că sunt excluse de la impozitare, însă nici nu reprezintă  venituri din salarii ori asimilate acestora şi, ca atare, nu se subsumează  noţiunii de “venit” relevantă în contextul art. 527 şi 529 din Codul civil, arată Înalta Curte  în considerentele decisive ale Deciziei nr. 21/2015, reţinând  şi că este lipsită  de relevanţă împrejurarea că sumele de bani în discuţie  au caracter de continuitate, cât timp  nu reprezintă venituri de natură salarială, precum şi faptul că nu pot fi ignorate considerentele referitoare la raţiunea acordării  dreptului în discuţie, anume specificul acţiunii depuse de beneficiari şi condiţiile  în care aceasta se desfăşoară, ce impun un efort  suplimentar pentru menţinerea randamentului optim îndeplinirii corespunzătoare a sarcinilor.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul  competent să judece recursul în interesul legii  observă că este preferabilă raportarea la criteriul naturii de venit  salarial în raport cu dispoziţiile Codului fiscal, ce permite identificarea  venitului din salariu sau a venitului asimilat  acestuia, ceea ce face, oricum, inutilă stabilirea de către instanţă a destinaţiei speciale, cu atât mai mult cu cât această afectaţiune a fost avută în vedere de către  legiuitorul fiscal la determinarea  veniturilor salariale, atunci când acestea au caracter de continuitate. În plus, raportarea la acele dispoziţii echivalează cu aplicarea unui criteriu legal ca atare previzibil, arată Înalta Curte.

Având în vedere  considerentele decisive ale Deciziei nr. 21/2015, obligatorii de asemenea, la fel ca dispozitivul deciziei, considerente care conţin interpretări obligatorii  ale textelor de lege arătate, nu pot fi primite apărările intimatei vizând momentul aplicării Deciziei nr. 21/2015