Interpretarea contractului de vânzare-cumpărare

„Contractul de vânzare – cumpărare din 19.09.2013 încheiat cu pârâtul K Ș, depus în probaţiune, relevă numărul de înmatriculare MM – 04 – ZOX, dar acelaşi număr de carte de identitate, iar certificatul de înmatriculare ataşat la dosar confirmă elementele de identificare şi numărul de înmatriculare MM – 04 – ZOX.

Ca atare, aspectele privind identificarea autoturismului obiect al contractului se apreciază ca fiind lămurite, apelantul învederând o eroare materială strecurată la redactarea cererii de chemare în judecată.

Deşi în cuprinsul contractului de vânzare – cumpărare nu se precizează preţul convenit de părţi, se reţine că potrivit art. 1674 Cod civil „cu excepţia cazurilor prevăzute de lege ori dacă din voinţa părţilor nu rezultă contrariul, proprietatea se strămută de drept cumpărătorului din momentul încheierii contractului, chiar dacă bunul nu a fost predat ori preţul nu a fost plătit încă”.

Contractul de vânzare – cumpărare din 19.09.2013, cerut numai ad probationem, este semnat de pârâtul – intimat K Ș, semnătura nefiind contestată. Pe cale de consecinţă, actul sub semnătură privată are valoarea unui început de dovadă scrisă, în sensul prevederilor art. 310 alin. 1 Cod procedură civilă, completat cu martori, conform dispoziţiilor art. 310 alin. 3 Cod procedură civilă. În acest sens, depoziţia martorului Stan G confirmă achitarea de către pârât a sumei de 2000 lei pentru autoturism, preţul indicat de apelantul – reclamant. De asemenea, raportat la prevederile art. 358 Cod procedură civilă Tribunalul va valorifica în favoarea apelantului – reclamant şi lipsa intimatului K Ș la interogatoriu.”

Prin sentinţa civilă nr. 880 din 19.04.2016, pronunţată de Judecătoria Sighetu Marmaţiei în dosarul nr. 2343/307/2015 s-a respins acţiunea formulată de reclamantul P G, în contradictoriu cu pârâtul K Ș I.

Pentru a pronunţa această sentinţă, prima instanţă a reţinut că la data de 19 septembrie 2013, între reclamantul PG şi pârâtul K Ș I, a intervenit un contract de vânzare-cumpărare pentru un vehicul folosit cu privire la autoturismul marca Dacia Break(4+1), carte de identitate D nr 992869, nr de identificare 181331143387234, cu nr de înmatriculare MM 04 ZOK , nr certificat de înmatriculare D 004081463.

Potrivit contractului de vânzare cumpărare depus la fila 7, a reieşit că nr. de înmatriculare al autoturismului vândut este MM 04 ZVX şi nu MM 04 ZOK cum a menţionat în acţiune reclamantul. De asemenea, potrivit certificatului de înmatriculare nr. autoturismului este MM 04 ZOX. Având în vedere aceste neconcordanţe, instanţa a apreciat că nu s-a dovedit cu certitudine care autoturism a fost vândut şi cu privire la care se solicită radierea, motiv pentru care cererea a fost respinsă. Ca o consecinţă a acestei soluţii au fost respinse şi cererile accesorii privind obligarea pârâtului la îndeplinirea formalităţilor necesare în vederea radierii autoturismului de pe numele reclamantului şi de înscrierea acestuia pe numele pârâtului şi  obligare a pârâtului la plata în favoarea reclamantului a sumei de 90 lei, reprezentând impozit achitat de către reclamant de la data vânzării şi până în prezent.

Împotriva acestei sentinţe a declarat apel reclamantul PG, solicitând a dispune modificarea în totalitate a hotărârii, pe care o consideră nelegală şi netemeinică şi pe cale de consecinţă:

a. Să se constate intervenită vânzarea – cumpărarea între apelantul reclamant în calitate de vânzător şi pârâtul K Ș I, în calitate de cumpărător, privind autoturismul marca Dacia Break (4+1), carte de identitate D nr. 992869, nr. de identificare UU 181331143387234, cu nr. de înmatriculare MM 04 ZOX, nr. certificat de înmatriculare D 004081463.

b. să dispună obligarea pârâtului la îndeplinirea formalităţilor necesare în vederea radierii autoturismului sus menţionat de pe numele apelantului şi de înscriere a acestuia pe numele pârâtului, iar în caz de refuz hotărârea judecătorească să servească la formalităţile de radiere auto.

c. să dispună obligarea pârâtului la plata în favoarea apelantului a sumei de 90 lei, reprezentând taxele aferente autoturismului - impozit achitat de către apelant de la data vânzării şi până în prezent.

d. să dispună obligarea pârâtului la plata în favoarea apelantului, a cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul litigiu în cuantumul şi specificaţia pe care le va preciza ulterior, în baza art. 452 Noul Cod procedură civilă.

În motivarea apelului s-a învederat Tribunalului că reclamantul a solicitat instanţei ca în contradictoriu cu pârâtul K Ș I să constate intervenită vânzarea – cumpărarea între apelantul reclamant în calitate de vânzător şi pârâtul K Ș I, în calitate de cumpărător, privind autoturismul „marca Dacia Break (4+1), carte de identitate D nr. 992869, cu nr. de înmatriculare MM 04 ZOX”, a anexat cererii de chemare în judecată toate actele doveditoare din care a reieşit fără urmă de dubiu toate datele de identificare ale autoturismului în discuţie. Datorită unei erori materiale, respectiv dintr-o eroare de redactare, în cuprinsul cererii de chemare în judecată a menţionat numărul de înmatriculare ca fiind MM 04 ZOK în loc de „MM 04 ZOX”, dar toate celelalte date de identificare a autoturismului reieşeau fără urmă de dubiu din cuprinsul actelor depuse în probaţiune. Astfel, inclusiv în cuprinsul cererii de chemare în judecată, a menţionat seria cărţii de identitate ca fiind „D 992869”, serie care coincide cu seria certificatului de înmatriculare şi care este menţionată şi în cuprinsul contractului de vânzare – cumpărare, anexat cererii de chemare în judecată.

Apelantul a relevat că în mod evident în pronunţarea hotărârii a cărei modificare o solicită, instanţa de fond nu a ţinut cont de principiul rolului judecătorului în aflarea adevărului, principiu expres prevăzut de textul de lege. Toate datele de identificare a autoturismului în discuţie reieşeau din documentele anexate în probaţiune, respectiv din certificatul de înmatriculare, din cartea de identitate a autoturismului şi din contractul de vânzare. De asemenea, în mod eronat a reţinut instanţa că în contractul de vânzare – cumpărare se menţionează numărul de înmatriculare MM 04 ZVX, deoarece numărul de înmatriculare menţiona în contractul de vânzare – cumpărare este cel corect, menţionat şi în cuprinsul cărţii de identitate a autovehiculului, respectiv MM 04 ZOX. Singura eroare cu privire la numărul de înmatriculare este cea din cuprinsul cererii de chemare în judecată.

Apelantul a mai arătat că raportat la art. 22 alin. 2 Noul Cod procedură civilă, având în vedere toate documentele depuse în probaţiune, instanţa de fond trebuia să pună în discuţia părţilor starea de fapt dedusă judecăţii şi să ceară explicaţii, oral sau în scris pentru a pronunţa o hotărâre temeinică şi legală şi a precizat că pârâtul nu a formulat întâmpinare, nu a înţeles să formuleze nicio excepţie, neopunându-se admiterii acţiunii.

Analizând apelul declarat, Tribunalul reţine următoarele:

În cuprinsul cererii de chemare în judecată reclamantul s-a referit la autoturismul cu numărul de înmatriculare MM 04 ZOK, dar a indicat celelalte date de identificare a acestuia – marca Dacia Break (4+1), carte de identitate D nr. 992869, nr. de identificare 181331143387234, număr certificat de înmatriculare D 004081463.

Contractul de vânzare – cumpărare din 19.09.2013 încheiat cu pârâtul K Ș, depus în probaţiune, relevă numărul de înmatriculare MM – 04 – ZOX, dar acelaşi număr de carte de identitate, iar certificatul de înmatriculare ataşat la dosar confirmă elementele de identificare şi numărul de înmatriculare MM – 04 – ZOX.

Ca atare, aspectele privind identificarea autoturismului obiect al contractului se apreciază ca fiind lămurite, apelantul învederând o eroare materială strecurată la redactarea cererii de chemare în judecată.

Deşi în cuprinsul contractului de vânzare – cumpărare nu se precizează preţul convenit de părţi, se reţine că potrivit art. 1674 Cod civil „cu excepţia cazurilor prevăzute de lege ori dacă din voinţa părţilor nu rezultă contrariul, proprietatea se strămută de drept cumpărătorului din momentul încheierii contractului, chiar dacă bunul nu a fost predat ori preţul nu a fost plătit încă”.

Contractul de vânzare – cumpărare din 19.09.2013, cerut numai ad probationem, este semnat de pârâtul – intimat K Ș, semnătura nefiind contestată. Pe cale de consecinţă, actul sub semnătură privată are valoarea unui început de dovadă scrisă, în sensul prevederilor art. 310 alin. 1 Cod procedură civilă, completat cu martori, conform dispoziţiilor art. 310 alin. 3 Cod procedură civilă. În acest sens, depoziţia martorului Stan G confirmă achitarea de către pârât a sumei de 2000 lei pentru autoturism, preţul indicat de apelantul – reclamant. De asemenea, raportat la prevederile art. 358 Cod procedură civilă Tribunalul va valorifica în favoarea apelantului – reclamant şi lipsa intimatului K Ș la interogatoriu.

Încheierea contractului de comodat autentificat sub nr. 4751 din 8.11.2013 de Biroul Notarului Public Sas G rămâne irelevantă raportat la transferul patrimonial convenit.

Decizia civilă nr. 912/A din 23.09.2016, pronunţată în dosarul nr. 2108/307/2015, verificată de instanţă întrucât apelantul a făcut referire la dosarul arătat, nu infirmă aspectele reţinute. În speţă data înscrisului sub semnătură privată este opusă între părţile semnatare, iar nu terţilor, iar calitatea de subiect activ al raportului juridic contravenţional potrivit dispoziţiilor art. 8 coroborat cu art. 1 lit. b din O.G. nr. 15/2002 nu este de natură a determina respingerea cererii reclamantului, care la data pronunţării figura ca proprietar în certificatul de înmatriculare şi în evidenţele Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere şi Înmatriculări.

Pe cale de consecinţă, în temeiul prevederilor art. 480 alin. 2 Cod procedură civilă, Tribunalul va admite în parte apelul declarat de apelantul Pop G, în contradictoriu cu intimatul K Ș I, va schimba sentinţa apelată în sensul că va admite în parte acţiunea formulată de reclamant şi va constata că între acesta, în calitate de vânzător şi pârâtul K Ș I, în calitate de cumpărător, a intervenit în data de 19.09.2013 vânzarea - cumpărarea vehiculului folosit, marca Dacia Break (4+1), nr. identificare UU1R1331143387234, înmatriculat sub nr. MM - 04 - ZOX.

Din economia prevederilor art. 11 din O.U.G. nr. 195/2002 rezultă că înmatricularea vehiculelor este continuă, de la admiterea în circulaţie până la scoaterea definitivă din circulaţie a unui vehicul din categoria celor supuse acestei condiţii şi presupune, pe lângă  înscrierea în evidenţele autorităţilor competente, potrivit legii, a dobândirii dreptului de proprietate asupra unui vehicul de către primul proprietar, şi transcrierea în evidenţele autorităţilor competente, potrivit legii, a tuturor transmiterilor ulterioare ale dreptului de proprietate asupra unui vehicul.

Aceste operaţiuni se realizează pe baza datelor de identificare ale vehiculului şi ale proprietarului şi condiţionează eliberarea de către autorităţile competente, potrivit legii, a unui certificat de înmatriculare, precum şi a plăcuţelor cu numărul de înmatriculare atribuit şi transcrierile necesare în certificatul de înmatriculare şi în cartea de identitate a vehiculului. În cazul transmiterii dreptului de proprietate asupra unui vehicul, datele noului proprietar se înscriu în evidenţele autorităţilor competente simultan cu menţionarea încetării calităţii de titular al înmatriculării a fostului proprietar. Pentru realizarea acestei operaţiuni şi emiterea unui nou certificat de înmatriculare, noul proprietar este obligat să solicite autorităţii competente transcrierea transmiterii dreptului de proprietate, în termen de 30 de zile de la data dobândirii dreptului de proprietate asupra vehiculului. Proprietarul sau deţinătorul mandatat al unui vehicul este obligat să solicite autorităţii competente înscrierea în certificatul de înmatriculare sau de înregistrare a oricărei modificări a datelor de identificare a vehiculului respectiv sau, după caz, ale proprietarului, în termen de 30 de zile de la data la care a intervenit modificarea.

De asemenea, în conformitate cu prevederile art. 17 din acelaşi act normativ, radierea din evidenţă a vehiculelor se face de către autoritatea care a efectuat înmatricularea sau înregistrarea doar în cazul scoaterii definitive din circulaţie a acestora, la cererea proprietarului, în următoarele cazuri: proprietarul doreşte retragerea definitivă din circulaţie a vehiculului şi face dovada depozitării acestuia într-un spaţiu adecvat, deţinut în condiţiile legii; proprietarul face dovada dezmembrării, casării sau predării vehiculului la unităţi specializate în vederea dezmembrării; la scoaterea definitivă din România a vehiculului respectiv; în cazul furtului vehiculului. Radierea din evidenţă a vehiculelor înregistrate, la trecerea acestora în proprietatea altei persoane, se face de către autoritatea care a efectuat înregistrarea, la cererea proprietarului, în condiţiile legii. Radierea din circulaţie a autovehiculului nu poate fi dispusă aşadar în absenţa dovedirii existenţei vreuneia dintre ipotezele expres prevăzute de lege.

Într-adevăr, pornind de la împrejurarea, necontestată, că între părţi s-a încheiat contractul de vânzare cumpărare având ca obiect autoturismul în litigiu, pârâtului îi revenea obligaţia legală de a proceda la efectuarea formalităţilor necesare în vederea transcrierii transmiterii dreptului de proprietate, obligaţie pe care acesta nu şi-a îndeplinit-o.

Dar potrivit prevederilor art. 8 din Ordinul nr. 1501/2006, transcrierea transmiterii dreptului de proprietate asupra unui vehicul se efectuează în baza următoarelor documente:

a) cererea noului proprietar. În cazul înscrierii în certificatul de înmatriculare şi a altei persoane care poate folosi vehiculul în virtutea unui drept legal, altul decât cel de proprietate, proprietarul va menţiona solicitarea explicită în cerere;

b) fişa de înmatriculare a vehiculului, al cărei model este stabilit conform reglementărilor legale, semnată de fostul şi noul proprietar, vizată de organele fiscale competente ale autorităţilor administraţiei publice locale. În cazul fostului proprietar al vehiculului se poate depune certificatul de atestare fiscală emis de autorităţile administraţiei publice locale, situaţie în care nu mai este necesară depunerea fişei de înmatriculare. În cazul înscrierii în certificatul de înmatriculare şi a altei persoane, se va depune şi fişa de înmatriculare completată cu datele acesteia;

c) cartea de identitate a vehiculului, în original şi în copie;

d) documentul care atestă dreptul de proprietate al solicitantului asupra autovehiculului sau remorcii, în original şi în copie;

e) actul de identitate al solicitantului, în original şi în copie. În situaţia în care în certificatul de înmatriculare urmează a fi înscrisă şi o altă persoană, se va prezenta actul de identitate sau, după caz, documente care să ateste dobândirea personalităţii juridice, denumirea şi sediul, în copie;

f) dovada efectuării inspecţiei tehnice periodice, în termenul de valabilitate a acesteia;

g) copia documentului de asigurare obligatorie de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de circulaţie, în termenul de valabilitate a acesteia;

h) dovada plăţii taxei de înmatriculare;

i) certificatul de înmatriculare al fostului proprietar, în care acesta a înscris transmiterea dreptului de proprietate;

j) plăcuţele cu numărul de înmatriculare, dacă noul proprietar are domiciliul, reşedinţa sau sediul pe raza altui judeţ decât al fostului proprietar;

k) dovada plăţii contravalorii certificatului de înmatriculare;

l) dovada plăţii contravalorii plăcuţelor cu numărul de înmatriculare, cu excepţia cazului în care acestea se păstrează de către noul proprietar;

m) certificatul de autenticitate al vehiculului, cu excepţia autovehiculelor destinate competiţiilor sportive şi a vehiculelor istorice, pentru cazurile stabilite de reglementările în vigoare;

n) procura specială, după caz.

Documentele originale prevăzute la alin. (1) lit. d) şi e) se restituie pe loc, după confruntarea copiilor cu acestea. Cartea de identitate a vehiculului se restituie odată cu predarea certificatului de înmatriculare al vehiculului şi a plăcuţelor cu numărul de înmatriculare. Verificarea existenţei şi a valabilităţii inspecţiei tehnice periodice şi a încheierii asigurării obligatorii de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de autovehicule se poate face şi pe cale informatică, caz în care documentele prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. f) şi g) nu mai sunt necesare.

În acest context legal, se observă că efectuarea operaţiunii solicitate de reclamant presupune nu doar conduita pozitivă a actualului proprietar, ci şi depunerea unor acte, după caz achitarea unor tarife, în condiţiile anterior specificate.

Pentru situaţia în care debitorul unei obligaţii de a face stabilită printr-un titlu executoriu nu se conformează acestuia, legea determină expres procedurile de urmat, în speţă neputând fi suplinit anticipat ansamblul procedural pe care îl presupune operaţiunea transcrierii transmiterii dreptului de proprietate asupra vehicolului. Legea nu prevede posibilitatea suplinirii prin hotărâre judecătorească a refuzului pârâtului de a proceda la înmatriculare.

Pe cale de consecinţă, se va dispune doar obligarea pârâtului să îndeplinească formalităţile necesare în vederea transcrierii transmiterii dreptului de proprietate asupra autoturismului, de pe numele reclamantului, pe numele său.

În ce priveşte obligarea pârâtului la plata impozitului aferent autoturismului, se reţine că prin cererea de chemare în judecată acesta a fost indicat la suma de 90 lei. În concluziile pe fond s-a solicitat admiterea acţiunii astfel cum a fost formulată în scris. Adeverinţa – certificat de atestare fiscală privind taxele şi impozitele locale nr. 661 din 29.02.2016, depusă la fila 28 din dosarul primei instanţe relevă că valoarea impozitului plătit pe ultimii 3 ani 2013 – 2015 pentru autoturism este de 180 lei, nu există datorii faţă de bugetul local.

Prin sentinţa apelată prima instanţă s-a raportat de asemenea la suma de 90 lei, iar prin cererea de apel s-a criticat hotărârea cu privire la aceeaşi sumă, sens în care sunt aplicabile prevederile art. 477 alin. 1 Cod procedură civilă.

Majorarea pretenţiilor în apel este permisă doar în condiţiile art. 478 alin. 5 Cod procedură civilă, or suma de 67 lei/an indicată în dezbateri de apelant reprezintă impozit pe anii 2013 – 2015, deci anterior pronunţării hotărârii primei instanţe.

Întrucât urmare a vânzării, obligaţia de plată a impozitului revenea actualului proprietar, instanţa va obliga pârâtul să achite reclamantului suma de 90 lei reprezentând contravaloare impozit mijloace de transport achitată de către reclamant.

Domenii speta

Spete similare