Procedura insolvenţei

Art. 2482 al. 1 din Codul civil prevede că publicitatea gajului bunurilor mobile corporale se realizează fie prin deposedarea debitorului, fie prin înscrierea gajului la arhivă.

Prin Decizia civilă nr. 614/A/28.09.2017 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, Secţia a II-a Civilă, a fost respins apelul formulat împotriva sentinţei civile nr. 487/26.06.2017 pronunţată de Tribunalul Arad, în dosarul nr. …, având ca obiect contestaţie creanţe, instanţa de control judiciar reţinând următoarele:

Prin sentinţa apelată, s-a respins contestaţia la tabelul preliminar formulată de contestatoarea creditoare, în contradictoriu cu  intimata-debitoare, societate aflată în faliment şi reprezentată prin lichidator judiciar, privitoare la tabelul de creanţe preliminar publicat în B.P.I.  nr. 10218/24.05.2017.

Pentru a hotărî astfel, prima instanţă a constatat că creanţa fiscului a fost înscrisă în tabelul de creanţe cu titlu de creanţă bugetară şi nu garantată, deşi creditorul fiscal invocă  existenţa unei  garanţii  dedusă din aplicarea sechestrului instituit prin p.v. de sechestru din data de 11.04.2016 întocmit în dosar de executare 229403/2015.

Potrivit art. 5, al.1, pct. 15 din Legea nr. 85/2014, în înţelesul prezentei legi, termenii şi expresiile au următoarele semnificaţii:

5. creanţe care beneficiază de o cauză de preferinţă sunt acele creanţe care sunt însoţite de un privilegiu şi/sau de un drept de ipotecă şi/sau de drepturi asimilate ipotecii, potrivit art. 2.347 din Codul civil, şi/sau de un drept de gaj asupra bunurilor din patrimoniul debitorului, indiferent dacă acesta este debitor principal sau terţ garant faţă de persoanele beneficiare ale cauzelor de preferinţă. În cazul în care debitorul este terţ garant, creditorul care beneficiază de o cauză de preferinţă va exercita drepturile corelative numai în ceea ce priveşte bunul sau dreptul respectiv. Aceste cauze de preferinţă au înţelesul dat lor de Codul civil, dacă prin lege specială nu se prevede altfel.

În acord cu practica C.A. Timişoara (decizia nr. 84/01.02.2016, pronunţată în dosar nr. …), judecătorul sindic a apreciat că respectiva creanţă  a creditoarei  contestatoare este una bugetară şi negarantată, deoarece din interpretarea dată de Curtea de Apel Timişoara dispoziţiilor art. 2484 C.civ., rezultă că nu s-ar putea considera că, prin desemnarea reprezentantului debitoarei drept custode în procedura de aplicare a sechestrului fiscal, s-ar realiza cerinţa de publicitate a sechestrului astfel instituit.

Împotriva sentinţei civile nr. 120/18.05.2017 pronunţată de Tribunalul Arad, în dosarul nr. …, a declarat apel creditoarea, prin care a solicitat admiterea apelului aşa cum a fost formulat, schimbarea în tot a sentinţei civile nr. 487/26.06.2017 şi obligarea lichidatorului judiciar la înscrierea în tabelul definitiv a creanţei acesteia aşa cum a solicitat prin cererea de înscriere a creanţei depuse la Tribunalul Arad în dat de 04.05.2017.

În motivare, apelanta a arătat că în fapt, prin Sentinţa civilă apelatăjudecătorul-sindic a respins contestaţia formulată de aceasta, împotriva Tabelului preliminar al creanţelor, tabel întocmit de lichidatorul judiciar privind pe debitoarea falită, respingând contestaţia creditoarei pentru înscrierea în tabelul preliminar al creanţelor debitoarei cu suma de 25.067 lei cu rang de preferinţă prevăzut de dispoziţiile art.159, alin.1, pct.3 din Legea nr.85/2014 motivând că : "nu s-ar putea considera că, prin desemnarea reprezentantului debitoarei drept custode în procedura de aplicare a sechestrului fiscal, s-ar realiza creanţa de publicitate a sechestrului astfel instituit”.

La data de 04.05.2017 creditoarea, a depus la registratura Tribunalului Arad o cerere de înscriere a creanţei pentru suma totală de 25.067 lei, reprezentând debit datorat de debitoarea falită bugetului general consolidat al statului, cu rang de preferinţă prevăzut de dispoziţiile art.159 alin.1pct.3 din Legea nr.85/2014.

Prin tabelul preliminar al creanţelor  întocmit de lichidatorul judiciar  şi publicat în Buletinul Procedurilor de Insolvenţă nr. 10218 din data de 24.05.2017 contestatoarea a fost înscrisă cu suma totală de 25.067 lei ca şi creditor bugetar, în temeiul art. 161 pct.5 din Legea nr. 85/2014, fără a da curs cererii creditoarei de a fi înscrisă aşa cum s-a solicitat cu suma de 25.067 lei cu rang de preferinţă prevăzut de dispoziţiile art.159 alin.1pct.3 din Legea nr.85/2014.

Anexat cererii de înscriere a creanţei creditoarea a depus o serie de acte din care rezultă că, creanţa este certă lichidă şi exigibilă, iar în dovedirea creanţei garantate s-a depus Procesul-verbal de sechestru pentru bunuri mobile nr. 7783/11.04.2016 , dosar executare nr….,pentru suma totală de 610.745 lei, asupra bunurilor mobile enumerate în Anexa 1 la procesul verbal de sechestru, care conferă creditorului fiscal un drept de gaj asupra bunurilor sechestrate în sensul prevederilor dreptului comun.

Mai mult, dispoziţiile Legii nr.99/1999, privind unele măsuri pentru accelerarea reformei economice, instituie ordinea de preferinţă a garanţiilor reale, inclusiv prioritatea creditorului privilegiat faţă de creditorul garantat în cazul în care privilegiul îndeplineşte condiţia de publicitate prin înscrierea acestuia la arhivă sau prin posesia bunului.

Art.238 din C.pr.fiscala prevede :

"(8) Prin sechestrul înfiinţat asupra bunurilor mobile, creditorul fiscal dobândeşte un drept de gaj care conferă acestuia în raport cu alţi creditori aceleaşi drepturi ca şi dreptul de gaj în sensul prevederilor dreptului comun”.

Potrivit dispoziţiilor din art.5, alin 1, pct. 14 şi 15 din Legea nr.85/2014:

- creanţele bugetare reprezintă creanţele constând în impozite, taxe, contribuţii, amenzi şi alte venituri bugetare, precum şi accesoriile acestora. Îşi păstrează aceasta natura şi creanţele bugetare care nu sunt acoperite în totalitate de valoarea privilegiilor, ipotecilor sau a gajurilor deţinute, pentru partea de creanţa neacoperita, iar

- creanţe care beneficiază de o cauza de preferinţa sunt acele creanţe care sunt însoţite de un privilegiu şi/sau/ de un drept de ipoteca şi/sau de drepturi asimilate ipotecii, potrivit art. 2.347 din Codul civil, si/sau de un drept de gaj asupra bunurilor din patrimoniul debitorului, indiferent daca acesta este debitor principal creditorul beneficiază de o cauza de preferinţa va exercita drepturile corelative numai în ceea ce priveşte bunul sau dreptul respectiv. Aceste clauze de preferinţă au înţelesul dat lor de Codul civil, daca prin legea speciala nu se prevede altfel.

De asemenea şi prevederile Noului Cod civil , în cuprinsul art. 2328 dispun "Preferinţa acordată statului şi unităţilor administrativ - teritoriale pentru creanţele lor se reglementează prin legi speciale" - O.G. nr. 92/2003 - şi art. 2333 potrivit căruia " Privilegiul este preferinţa acordată de lege unui creditor în considerarea creanţei sale."

Potrivit art. 153 din O.G. nr.92/2003

" (1)Bunurile mobile sechestrate vor putea fi lăsate în custodia debitorului, a creditorului sau altei persoane desemnate de organul de executare sau de executorul fiscal, după caz, ori vor fi ridicate şi depozitate de către acesta.

În cauza în care, p.v. de sechestru emis de creditoare, este semnat atât de debitoare prin reprezentant, cat şi de terţul poprit prin care se exercita posesia de către debitor şi care are calitatea de custode conform C.pr.fiscala., a fost întocmit în suficiente exemplare, astfel încât un exemplar a fost comunicat reprezentantului debitoarei, care este în acelaşi timp şi custode, fiind îndeplinită cerinţa de publicitate instituită de art.2484 C.civ.,sechestru instituit de creditoare fiind asimilat gajului reglementat de codul civil, fapt reţinut greşit de prima instanţa.

Acest fapt este susţinut şi în doctrina relevanta care arată că :" Codul de procedură fiscală prevede anumite facilitaţi pentru creanţele bugetare, în sensul ca asimilează astfel de creanţe, dacă beneficiază de un sechestru instituit asupra bunurilor mobile sau imobile ale debitorului, creanţelor garantate cu gaj, respectiv cu ipoteca legală.".

Din cele de mai sus rezulte că creanţa creditoare este garantată, fiind privilegiată prin simplul efect al legii, fiind incidente în cauză art. 5, al.1,pct. 15 din Legea nr. 85/2014.

Astfel, având în vedere prevederile legale invocate mai sus lichidatorul judiciar trebuie sa dea eficiență dispoziţiilor art. 159 alin. 1 pct. 3 din Legea nr. 85/2014: " Fondurile obţinute din debitorului, grevate, în favoarea distribuite în următoarea ordine:

3. creanţele creditorilor beneficiari ai unei cauze de preferinţă, cuprinzând tot capitalul, dobânzile, majorările şi penalităţile de orice fel, inclusiv cheltuielile, precum şi cele corespunzătoare a/f. 705 alin. 3 şi art. 123 alin. 11 lit. a)."

În susţinerea celor arătate a invocat şi practica Curţii de Apel Timişoara, care în dosar nr.704/108/2015/a1 a admis apelul creditoarei într-o cauză similară reţinând în mod corect faptul că: "în absenţa oricărei opoziţii din partea vreunui alt creditor al aceleaşi debitoare insolvente, Curtea constată că nici debitoarea şi nici administratorul judiciar al acesteia nu putea invoca inopozabilitatea procesului-verbal de sechestru întrucât nu au calitatea de terţi şi că apelanta-creditoare este îndreptăţită să fie înscrisă în tabelul de creanţe al debitoarei cu o creanţă garantată.

Având în vedere dispoziţiile legale mai sus amintite, a arătat că în mod eronat prima instanţă a respins contestaţia formulată de creditoarea-apelantă privind înscrierea în tabelul creanţelor al debitoarei suma de 25.067 lei, ca şi creanţă garantată, aşa cum s-a solicitat.

În drept, a invocat dispoziţiile art.466, art. 468 C.pr.civ., art. 5 pct. 15, art. 111 şi art. 159 alin. 1 pct. 3 din Legea nr. 85/2014, art. 2328, art.2333, art.2347, art. 2484 din Codul civil, art. 151 alin. 8 din OG nr. 92/2003, precum şi toate actele normative invocate în cuprinsul cererii de apel.

Intimata-debitoare  prin administrator judiciar  a depus la dosarul cauzei întâmpinare, prin care a solicitat respingerea apelului ca neîntemeiat şi menţinerea ca temeinica şi legala a hotărârii instanţei de fond.

În apărare, a arătat că prin apelul formulat, apelanta a arătat că în mod nelegal creanţa sa în cuantum de 25062 lei a fost înscrisa în tabelul preliminar de creanţe în calitate de creditor bugetar şi nu în calitate de creditor garantat conform art. 159 alin 1 pct. 3 din Legea nr. 85/2014, motivând că creanţa sa este garantata deoarece a anexat declaraţiei de creanţa procesul-verbal de sechestru nr. 7783/11.04.2016.

S-a procedat la înscrierea creanţei creditoarei apelante în tabelul preliminar în rangul prevăzut de art. 161 pct. 5 din Legea nr. 85/2014, în rang de creditor bugetar şi nu în calitate de creditor garantat având în vedere ca nu există dovada existentei unei cauze de preferinţa. Pentru a beneficia de o creanţa garantata în cadrul procedurii insolvenţei, creditorii fiscali trebuie sa instituie sechestrul cu privire la anumite bunuri ale debitorului şi sa înscrie un aviz de ipoteca în arhiva electronica de garanţii reale mobiliare în care sa identifice bunurile sechestrate. Nu a fost depus nici un înscris din care sa rezulte înscrierea vreunui aviz de ipoteca în arhiva electronica de garanţii reale mobiliare din care sa rezulte care sunt bunurile asupra cărora s-a instituit sechestru. Doar astfel puteau fi individualizate bunurile grevate în favoarea creditorului contestator şi fondurile obţinute din vânzarea acestora precum şi sumele cuvenite acestuia din aceste fonduri. Un aviz de garanţie care nu cuprinde bunurile sau drepturile afectate garanţiei nu poate produce nici un efect, iar daca simpla înscriere a avizului de garanţie ar conferi creanţei bugetare caracterul de creanţa garantata, ar însemna sa se lase la simpla dispoziţie a creditorului bugetar transformarea creanţei sale din bugetara în garantata.

Ataşat cererii de înscriere a creanţei la masa credală s-au depus decizii referitoare la obligaţiile de plata accesorii, titluri executorii şi procese-verbale de sechestru. Toate aceste înscrisuri dovedesc doar masuri privind începerea executării silite asupra debitoarei şi nu constituirea unei garanţii asupra bunurilor acestuia. Aşadar nu a fost depus niciun înscris din care să rezulte faptul că acest creditor ar deţine o creanţă garantată. Nici în susţinerea contestaţiei care face obiectul prezentei cauze nu au fost depuse acte suplimentare din care să rezulte că acest creditor ar deţine o creanţă garantată. În aceste condiţii cererea de înscriere a creanţei în suma de 25067 lei ca şi creanţă garantată în temeiul art. 159 alin 1 pct.3 din Legea nr. 85/2014 este nedovedită.

Cu privire la caracterul garantat al sumei de 25067 lei, a arătat şi prevederile art. 5 pct. 15 din Legea nr. 85/2014 , potrivit cărora "creanţele care beneficiază de un drept de preferinţă sunt acelea care sunt însoţite de un privilegiu si/sau de un drept de ipoteca si/sau de drepturi asimilate ipotecii, potrivit art. 2347 C.civ. si/sau de un drept de gaj asupra bunurilor din patrimoniul debitorului, indiferent daca acesta este debitor principal, sau terț garant față de persoanele beneficiare ale cauzelor de preferinţă” .

Aceste dispoziţii legale nu pot fi aplicate creanţei contestatoarei, întrucât creditoarea nu a constituit asupra patrimoniului debitorului un drept real, ci doar o creanţă fiscală, de natura contribuţiilor la bugetul de stat.

În mod legal şi prima instanţa a reţinut că din interpretarea dată de Curtea de Apel Timişoara într-o practică recentă şi constantă, dispoziţiilor art. 2484 C.civ. rezultă că nu s-ar putea considera ca prin desemnarea reprezentantului debitoarei drept custode în procedura de aplicare a sechestrului fiscal s-ar realiza cerinţa de publicitate a sechestrului astfel instituit.

Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea reține următoarele:

Apelanta-creditoare critică prin prezentul demers judiciar faptul că nu a fost trecută în tabelul preliminar ca și creditor garantat pentru suma de 25067 lei.

În dovedirea susținerilor sale apelanta-creditoare a depus la dosar doar procesul-verbal de sechestru pentru bunuri mobile, în care se face trimitere la o anexă, unde sunt trecute o autoutilitară basculantă și un buldoexcavator.

Potrivit art. 238 al. 8 din Legea 207/2015, prin sechestrul înfiinţat asupra bunurilor mobile, creditorul fiscal dobândeşte un drept de gaj care conferă acestuia în raport cu alţi creditori aceleaşi drepturi ca şi dreptul de gaj în sensul prevederilor dreptului comun.

Conform art. 5 pct. 14, 15 și 22 din Legea 85/2014, creanţele bugetare reprezintă creanţele constând în impozite, taxe, contribuţii, amenzi şi alte venituri bugetare, precum şi accesoriile acestora; îşi păstrează această natură şi creanţele bugetare care nu sunt acoperite în totalitate de valoarea privilegiilor, ipotecilor sau a gajurilor deţinute, pentru partea de creanţă neacoperită; creanţele care beneficiază de o cauză de preferinţă sunt acele creanţe care sunt însoţite de un privilegiu şi/sau de un drept de ipotecă şi/sau de drepturi asimilate ipotecii, potrivit art. 2.347 din Codul civil, şi/sau de un drept de gaj asupra bunurilor din patrimoniul debitorului, indiferent dacă acesta este debitor principal sau terţ garant faţă de persoanele beneficiare ale cauzelor de preferinţă; în cazul în care debitorul este terţ garant, creditorul care beneficiază de o cauză de preferinţă va exercita drepturile corelative numai în ceea ce priveşte bunul sau dreptul respectiv; aceste cauze de preferinţă au înţelesul dat lor de Codul civil, dacă prin lege specială nu se prevede altfel; creditori chirografari sunt creditorii debitorului înscrişi în tabelele de creanţe care nu beneficiază de o cauză de preferinţă; sunt creditori chirografari şi creditorii care beneficiază de cauze de preferinţă, ale căror creanţe nu sunt acoperite în totalitate de valoarea privilegiilor, a ipotecilor sau a gajurilor deţinute, pentru partea de creanţă neacoperită; simpla înscriere în Arhiva Electronică de Garanţii Reale Mobiliare a unei creanţe nu determină transformarea acesteia în creanţă care beneficiază de o cauză de preferinţă.

Art. 2482 al. 1 din Codul civil prevede că publicitatea gajului bunurilor mobile corporale se realizează fie prin deposedarea debitorului, fie prin înscrierea gajului la arhivă.

Din coroborarea acestor dispoziții legale rezultă că, pentru ca un creditor bugetar să beneficieze de o creanță garantată în procedura insolvenței în temeiul unui proces-verbal de sechestru, pe de o parte vor trebui identificate și evaluate bunurile asupra cărora se instituie această măsură, iar pe de altă parte este necesară îndeplinirea formalităților de publicitate prevăzute de lege.

Cum în speță nu s-a constatat întrunirea cumulativă a acestor condiții, în mod judicios prima instanță a respins contestația creditoarei, administratorul judiciar procedând în mod corect atunci când a înscris creanța acesteia în tabelul preliminar ca și creanță bugetară, iar nu garantată.

Domenii speta

Spete similare