Contestatie la executare

Dosar nr. …………….

R O M Â N I A

TRIBUNALUL COVASNA

SENTINŢA PENALĂ NR. 37 

Şedinţa publică din data de 12 iulie 2017

PREŞEDINTE : ………..

GREFIER  : ……………………..

Cu participarea reprezentantei Ministerului Public, procuror  …….. din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Covasna

Pe rol fiind soluţionarea contestaţiei la executare formulată de contestatorul - condamnat O. M., privind executarea măsurilor de supraveghere stabilite prin sentinţa penală nr. 31 din 21 iunie 2012 a Tribunalului Covasna, modificată  prin decizia penală nr. 120/Ap din 7.11.2012 a Curţii de Apel Braşov – Secţia penală şi pentru cauze cu minori, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 1753 din 23.05.2013 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţia penală.

Desfăşurarea şedinţei de judecată s-a înregistrat cu mijloace tehnice audio, conform art. 369 al. 1 C.pr.pen.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică de astăzi, se constată lipsa contestatorul – condamnat O. M. şi a al apărătorului acestuia, av. Kiss Istvan.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei după care:

Se constată că, s-a  depus la dosar, în vederea ataşării, dosarul acestei instanţe având nr. 1726/119/2010 în care s-a pronunţat sentinţa de condamnare, iar apărătorul contestatorului av. K. I. a depus la dosar precizare privind temeiul de drept al contestaţiei, ca urmare a solicitării instanţei. 

De asemenea, se constată că, s-a depus la dosar procesul-verbal din care rezultă faptul că, s-a luat legătura telefonic cu av. K. I., care a arătat că O. M. nu se va putea prezenta în instanţă întrucât lucrează în străinătate, iar la rândul său şi el trebuie să se ducă la tratament medical, astfel că, mai mult ca sigur nici el nu se va putea prezenta.

Văzând cererea condamnatului O. M., care a fost înregistrată ca o cerere de modificare/încetarea obligaţiilor prev. de art. 73, 48, 57, 61 din Legea nr. 253/2013, instanţa recalifică cererea acestuia în contestaţie la executare, astfel cum s-a arătat şi în cererea depusă, având în vedere că sentinţa a cărei modificare se solicită a fost pronunţată sub imperiul vechiului Cod penal, când Legea nr. 253/2013 privind executarea pedepselor, a măsurilor educative şi a altor măsuri neprivative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal nu era în vigoare, precum şi precizarea depusă de către apărătorul contestatorului, în sensul că în cauză nu sunt aplicabile dispoziţiile art. 57 din Legea nr. 253/2013.

Reprezentanta Ministerului Public arată că este de acord cu recalificarea cererii şi că nu are excepţii de invocat şi nici cereri de formulat.

Nemaifiind cereri de formulat, nici din oficiu de administrat, instanţa constată cauza în stare de judecată şi acordă cuvântul în dezbateri.

Reprezentanta Ministerului Public solicită respingerea, ca inadmisibilă, a contestaţiei la executare formulată de condamnatul O. M., prin av. K. I., întrucât solicitarea acestuia nu se încadrează în nici unul din cazurile prevăzute de art. 598 C.pr.pen.

Arată că, codurile vechi nu au prevăzut posibilitatea modificării obligaţiilor impuse pe durata termenului de supraveghere, respectiv în cazul condamnatului să se prezinte trimestrial, deci din 3 în 3 luni la serviciul de probaţiune.

De altfel, conform art. 16 din Legea nr. 187/2012 măsura suspendării sub supraveghere a executării pedepsei aplicată în baza Codului Penal din 1969 se menţine şi după intrarea în vigoare a Codul penal, până la împlinirea termenului de încercare stabilit prin hotărârea de condamnare.

Cu privire la punctul 2 din cererea condamnatului, învederează instanţei faptul că, prin sentinţa de condamnare s-a stabilit doar obligaţia comunicării schimbării domiciliului şi nu interdicţia de a-şi schimba domiciliul.

Solicită obligarea contestatorului – condamnat la plata cheltuielilor judiciare. 

T R I B U N A L U L

Asupra contestaţiei la executare de faţă.

Constată că, prin contestaţia la executare înregistrată la această instanţă la data de 5 iulie 2017, sub nr. …/119/2017, condamnatul O. M., fiul lui M. şi I., născut la data de ………. în mun. …., jud. ….., CNP …….., domiciliat în mun. …………, cu domiciliul procesual ales în vederea comunicării actelor de procedură la Cabinetul de avocat K. I. din mun……….., prin apărătorul său ales, în temeiul art.  418, coroborat cu art. 460 din Codul de procedură penală, a solicitat modificarea măsurii de supraveghere de a se prezenta trimestrial la Serviciului de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Covasna, la care a fost obligat pe durata termenului de încercare, prin sentinţa penală nr. 31 din data de 21.06.2012 a Tribunalului Covasna, în sensul extinderii perioadei de prezentare la Serviciului de Probaţiune Covasna din  3 în 3 luni la perioada de 6 în 6 luni.

Totodată, condamnatul a solicitat „în condiţiile art. 863 alin. 3 C.pr.pen.”, înlăturarea din hotărârea menţionată a obligaţiei stabilite de a nu-şi schimba domiciliul sau reşedinţa în afara ţării doar după înştiinţarea instanţei.

În motivarea contestaţiei, condamnatul O. M. a arătat că, până în prezent, a respectat întru-totul măsurile de supraveghere şi obligaţiile impuse de instanţă, însă a rămas fără loc de muncă în România şi are oferte de muncă în străinătate, respectiv din Anglia, situaţie în care obligaţia de a nu-şi stabili domiciliul sau reşedinţa în afara graniţelor ţării a devenit deosebit de împovărătoare, fiind astfel o împiedicare la executare, în sensul art. 461 al. 1  lit. c din C.pr.pen.,  text de lege pe care se întemeiază contestaţia la executare.

În probaţiune, apărătorul inculpatului a solicitat instanţei să dispună ca Serviciul de Probaţiune Covasna să depună la dosarul cauzei planul de supraveghere stabilit pentru perioada cuprinsă între 23.05.2013 - 28.06.2017, iar în cazul în care instanţa va admite contestaţie, să dispună şi modificarea planului de supraveghere, conform celor solicitate prin contestaţie.

Totodată, condamnatul a arătat că este de observat că, nici în momentul actual, nu există o  dispoziţie legală expresă care să prevadă procedura de urmat, totuşi prin existenţa tezei finale a art. 863 al. 3 lit. b din C.pen., se deschide şi posibilitatea procedurală de a fi  soluţionată o astfel de cerere, chiar dacă această cerere nu ar putea fi circumscrisă cazurilor de contestaţie la executare.

De asemenea, condamnatul a arătat că, prin aplicarea dispoziţiilor art. 6 din C.E.D.O., având în vedere necesităţile de ordin subiectiv şi obiectiv arătate în cerere, în special cea de găsire a unui loc de muncă în străinătate, în condiţiile economico-sociale actuale din ţară, cererea sa devine şi este admisibilă, în caz contrar s-ar putea ajunge la încălcarea unor drepturi fundamentale ale sale, precum dreptul la muncă şi la supunerea sa la suportarea unor sancţiuni mult mai severe decât pedeapsa ce i s-a aplicat, respectiv punerea sa în situaţia de nu-şi putea asigura cele necesare traiului.

Pentru aceste motive, condamnatul a solicitat admiterea contestaţiei şi să dispună în consecinţă, invocând ca practică judiciară decizia penală nr. 34/A din data de 08.02.2011 a Tribunalului Mureş şi decizia penală nr. 198/R/8.03.2012 a Curţii de Apel Târgu Mureş.

Anexat contestaţiei, condamnatul a depus la dosar xerocopie actul de identitate, extrasul din dispozitivul sentinţei penale nr. 31/21.06.20l2 a Tribunalului Covasna, minuta deciziei penale nr. 120/Ap/7.11.2012 a Curţii de Apel Braşov şi minuta deciziei penale nr. 1753/23.05.2013 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia penală, toate pronunţate în dosarul penal nr. 1726/119/2010, precum şi xerocopia împuternicirii avocaţiale seria CV000533 din data de 30.06.2017.

După înregistrarea contestaţiei la executare şi repartizarea aleatorie a dosarului, preşedintele completului de judecată, prin rezoluţia din 5.07.2017 (f.9), a dispus citarea condamnatului şi încunoştinţarea apărătorului ales al acestuia, ambii cu menţiunea să-şi precizeze temeiul legal al contestaţiei (f.12,14).

Anterior termenului de judecată fixat pentru rezolvarea contestaţiei la executare, apărătorul ales al condamnatului a depus la dosar precizare privind temeiul de drept al contestaţiei, prin care a arătat că, prealabil învestirii instanţei de judecată, a sesizat în scris Serviciul de Probaţiune Covasna, urmând ca, în termen rezonabil consilierul de probaţiune să-şi exprime punctul de vedere în scris, raportat la dispoziţiile art. 48, art. 73 şi art. 103 din Legea nr. 253/2013, solicitând totodată, ca pe baza rolului activ, instanţa de judecată să solicite referatul consilierului de probaţiune, menţionând totodată că îşi însuşeşte motivele de drept indicate prin articolele enumerate mai sus, precum şi faptul că dispoziţiile art. 57 din Legea nr. 253/2013, cu modificările ulterioare, nu sunt incidente în prezenta cauză (f.15).

În vederea rezolvării contestaţiei la executare, s-a ataşat prezentei dosarul nr. 1726/119/2010 a Tribunalului Covasna, în care s-a pronunţat hotărârea la care se referă contestaţia la executare.

Din actele  şi lucrările dosarului instanţa reţine următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 31 din 21 iunie 2012 a Tribunalului Covasna, pronunţată în dosarul  nr. 1726/119/2010, modificată  prin decizia penală nr. 120/Ap din 7.11.2012 a Curţii de Apel Braşov – Secţia penală şi pentru cauze cu minori, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 1753 din 23.05.2013 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţia penală (f.4-5,6,7),  alături de inculpatul O. M. (CNP ………….), contestatorul – condamnat O. M. a fost condamnat la pedeapsa de 4(patru) ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 al. 1 lit. a teza a-II-a, b şi c C.pen., pe o durată de 3 ani, pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, prev. de art. 215 al. 1, 3, 4 şi 5 C.pen., cu aplicarea art. 41 al. 2 C.pen., art. 74 lit. a şi  al. 2 C.pen. şi art. 76 al. 2 C.pen.

În baza art. 86/1 C.pen., s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei şi s-a stabilit termen de încercare de 8 ani.

În baza art. 86/3 C.pen., condamnatul a fost obligat ca pe durata termenului de încercare să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

- să se prezinte, trimestrial, la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Covasna;

- să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea;

- să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;

- să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existenţă.

Totodată, s-a atras atenţia condamnatului asupra dispoziţiilor art. 86/4, rap. la art. 83 şi 84 C.pen. privind revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei în cazul neîndeplinirii, cu rea-credinţă, a măsurilor de supraveghere sau în cazul comiterii de noi infracţiuni.

Sentinţa fiind definitivă, la data de 24.05.2013, instanţa de executare a înaintat-o Serviciului de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Covasna, pentru punerea în executare a măsurilor de supraveghere (f-147 d.f.).

Prin adresa nr. 872/29.05.2013, Serviciului de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Covasna, a informat instanţa de executare despre faptul că numitul O. M. se află în evidenţa serviciului, din data de 28.05.2013, cu dosarul de supraveghere nr. 42/2013, acesta fiind convocat pentru data de 10.06.2013 în vederea întocmirii Planului de supraveghere (f.157 d.f.).

Aşa fiind, examinând contestaţia la executare formulată de condamnatul O. M., prin apărătorul său ales, în baza actelor şi lucrărilor din dosar şi în lumina dispoziţiile art. 598 al. 1 C.pr.pen., raportat la motivul de contestaţie invocat, instanţa constată că aceasta este inadmisibilă şi urmează a o respinge ca atare, pentru următoarele considerente.

În primul rând, sub aspectul cazului de contestaţie invocat de condamnat, respectiv art. 461 al. 1 lit. c C.pr.pen., respectiv când se iveşte vreo împiedicare la executare, precum şi cu privire la temeiul legal privind procedura de rezolvare a contestaţiei, şi anume art. 460 şi 418 C.pr.pen., instanţa constată că aceste dispoziţii legale erau prevăzute în Codul de procedură penală din 1968, care, prin art. 108 din Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative care cuprind dispoziţii procesual penale, a fost abrogată la data intrării în vigoare a Legii nr. 135/2010 - 1 februarie 2014 (art.103 din Legea nr.  255/2013).

Însă, se constată că dispoziţiile legale menţionate au corespondent şi în Noul Cod de procedură penală. Astfel, dispoziţiile art. 461 al. 1 lit. c C.pr.pen. din 1968 au fost preluate în art. 598 al. 1 lit. c N.C.pr.pen. şi dispoziţiile art. 418 C.pr.pen. din 1968 privind instanţa de executare în art. 553  din N.C.pr.pen., iar procedura la instanţa de executare prev. de art. 460 C.pr.pen. din 1968 este reglementată în art. 597 N.C.pr.pen.

Apoi, condamnatul a invocat şi dispoziţiile art. 863 al. 3 C.pr.pen., ca procedură de soluţionare a contestaţiei, arătând că chiar dacă cererea sa nu se încadrează în cazurile de contestaţie la executare, acest text legal deschide posibilitatea procedurală de a fi soluţionată contestaţia sa, care astfel devine admisibilă, însă, instanţa constată că nici Codul de procedură penală din 1968 şi nici Noul Cod de procedură penală nu au în cuprinsul lor atâtea articole, primul fiind structurat pe 524 articole, iar secundul  pe 603 articole. În realitate, apărătorul condamnatului invocă în mod eronat art. 863 din Codul de procedură civilă privind „Desfiinţarea măsurilor asigurătorii sau de executare”, care nu sunt aplicabile în prezenta cauză penală.

Aşa fiind, instanţa constată în cauză a fost invocat cazul de contestaţie prev. de art. 598 al. 1 lit. c N.C.pr.pen., respectiv că s-a ivit o împiedicare la executare, însă apreciază că, motivul de contestaţie invocat de condamnatul O. M., nu poate constitui acest caz de contestaţie, neîncadrându-se nici în celelalte cazuri prevăzute în mod limitativ de art. 598 N.C.pr.pen.

Astfel, instanţa apreciază că, faptul că o persoana supravegheată – în speţă condamnatul O. M., trebuie să se prezinte, trimestrial, la Serviciul de Probaţiune Covasna, chiar şi în situaţia în care ar avea un loc de muncă în străinătate, nu reprezintă o împiedicare la executare.

Mai mult, solicitarea condamnatului privind „înlăturarea din sentinţa de condamnare a obligaţiei de a nu-şi schimba domiciliul sau reşedinţa în afara ţării, doar după înştiinţarea instanţei”, este lipsită de obiect, din moment ce, astfel cum s-a arătat mai sus, prin sentinţa de condamnare nu i s-a impus condamnatului această obligaţie, ci doar obligaţia „să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea”, care de asemenea nu poate constituii o împiedicare la executare.

Totodată, văzând că sentinţa de condamnare a fost pronunţată sub imperiul Codului penal din 1969, în baza dispoziţiilor căruia a fost stabilită şi modalitatea de executare a pedepsei, raportat şi la prevederile art. 16 al. 1 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, întrat în vigoare la data de 1 februarie 2014, potrivit cărora „Măsura suspendării sub supraveghere a executării pedepsei aplicată în baza Codului penal din 1969 se menţine şi după intrarea în vigoare a Codului penal, până la împlinirea termenului de încercare stabilit prin hotărârea de condamnare.”, precum şi la faptul că nici vechiul Cod penal şi nici Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, în Titlul III. Executarea măsurilor de supraveghere şi a obligaţiilor dispuse de instanţă potrivit Codului penal (art. 8-10), nu prevăd posibilitatea modificării sau încetării, pe parcursul termenului de încercare, a măsurilor de supraveghere şi a obligaţiilor stabilite prin sentinţa de condamnare, instanţa constată că contestaţia la executare promovată de condamnatul O. M. este inadmisibilă.

În consecinţă, constată că dispoziţiile art. 95 din Noul Cod penal, şi cele prev. de art. 57  al. 2 şi art. 48 din Legea nr. 253/2013 nu pot fi aplicate în cauză, cum de altfel corect se menţionează de apărătorul condamnatului în precizarea depusă, nefiind aplicabile nici dispoziţiile art. 73 din aceeaşi lege, la care se face referire prin aceeaşi precizare, având în vedere că, la data pronunţării şi rămânerii definitive a hotărârii de condamnare, Legea nr. 253/2013 nu era în vigoare, aceasta intrând în vigoare doar la data de 1 februarie 2014. 

Pentru aceste considerentele, urmează ca, în baza art. 597 al. 4 C.pr.pen, instanţa să respingă, ca inadmisibilă, contestaţia la executare, formulată de condamnatul O. M. privind executarea măsurilor de supraveghere stabilite prin sentinţa penală nr. 31 din 21 iunie 2012 a Tribunalului Covasna, modificată  prin decizia penală nr. 120/Ap din 7.11.2012 a Curţii de Apel Braşov – Secţia penală şi pentru cauze cu minori, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 1753 din 23.05.2013 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţia penală, conform dispozitivului de mai jos.

Văzând că, potrivit art. 275 al. 2 C.pr. pen., persoana căreia i s-a respins contestaţia suportă cheltuielile judiciare avansate de stat, urmează ca instanţa să-l oblige pe contestatorul - condamnat să plătească statului suma de 100 lei cu acest titlu.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

H O T Ă R Ă Ş T E

Respinge, ca inadmisibilă, contestaţia la executare, formulată de condamnatul O. M., fiul lui M. şi I., născut la data de ……….. în mun. ………., CNP …………, domiciliat în mun. ………., cu domiciliul procesual ales în vederea comunicării actelor de procedură la Cabinetul de avocat K. I. din mun. ………., privind executarea măsurilor de supraveghere stabilite prin sentinţa penală nr. 31 din 21 iunie 2012 a Tribunalului Covasna, modificată  prin decizia penală nr. 120/Ap din 7.11.2012 a Curţii de Apel Braşov – Secţia penală şi pentru cauze cu minori, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 1753 din 23.05.2013 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţia penală.

În baza art. 275 al. 2 C.pr.pen., obligă contestatorul-condamnat să plătească statului 100 lei cheltuieli judiciare.

Cu drept de contestaţie în termen de 3 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 12 iulie 2017.

PREŞEDINTE GREFIER

Domenii speta

Spete similare