Faliment - Legea 85/2014. Deschiderea procedurii de insolvenţă la cererea debitoarei. Condiţii. Depunerea înscrisurilor direct în apel.

Decizie 1526A din 02.10.2017


Domeniu asociat: Faliment - Legea 85/2014. Deschiderea procedurii de insolvenţă la cererea debitoarei. Condiţii. Depunerea înscrisurilor direct în apel.

A. În conformitate cu dispozițiile art. 67 alin. 2 din Legea nr.85/2014, nedepunerea documentelor de la alineatul 1 se sancționează cu respingerea cererii, debitoarea nefiind în una din situațiile de la art. 38 alin. 2 lit. c și d din lege.

În ce privește posibilitatea debitoarei de a depune aceste înscrisuri în fața instanței de apel, Curtea are în vedere dispozițiile art. 67 alin. 2 teza I, în care se stabilește un termen procedural de decădere pentru depunerea înscrisurilor de la alineatul 1, respectiv până la termenul stabilit de judecătorul sindic.

 (CURTEA DE APEL BUCUREŞTI SECŢIA A VI-A CIVILĂ

DECIZIA CIVILĂ NR. 1526 A din 02.10.2017)

Deliberând asupra apelului de faţă, constată:

Prin încheierea civilă nr. 179 din 17.03.2017 pronunţată de Tribunalul Ilfov – Secţia Civilă în dosarul nr. 261/93/2017 a fost respinsă cererea de deschidere a procedurii de insolvență formulată de debitoarea F.T. SRL.

În motivarea sentinţei, instanţa a reţinut următoarele :

Debitoarea nu a depus la dosar : certificatul constatator eliberat ORC, situaţia financiara anuala pentru anul anterior – la dosar s-a depus o situaţie financiara din anul 2011, balanţa pe luna anterioara – cea mai recenta datează din iunie 2016. Lipsesc, de asemenea, lista creditorilor  cu menţiunile prevăzute de lege la art. 67 alin. 1 c) din L. 85/2014, lista bunurilor si conturilor si toate declaraţiile prevăzute în mod expres de art. 67  alin.1 din L. 85/2014. Faptul că societatea nu mai desfăşoară activitate din anul 2011 nu exonerează debitoarea de la obligaţiile prevăzute de lege pt. dovedirea stării de insolvenţă iar condiţiile formale stipulate in mod expres de legiuitor având in vedere scopul pentru care au fost instituite se impun a fi respectate in totalitate.

Având în vedere că nedepunerea înscrisurilor mai sus arătate odată cu cererea de deschidere a procedurii sau, cel mai târziu, până la termenul de judecată stabilit în cauză, conduce la respingerea de plano si ex lege a cererii, precum şi prevederile exprese ale art. 41 alin. 4 din Legea nr. 85/2014 care stabilesc că în cazul cererii de deschidere a procedurii insolvenţei nu sunt aplicabile dispoziţiilor art. 200 din Codul de procedură civilă privind regularizarea cererii, în temeiul art. 67 alin. 2, instanţa a apreciat că se impune respingerea, ca neîntemeiată, a cererii.

Împotriva acestei hotărâri a declarat apel debitoarea, care a solicitat schimbarea, în tot, a sentinţei atacate, în sensul admiterii cererii de deschidere a procedurii insolvenţei.

În motivarea apelului, apelanta a susținut următoarele :

În ceea ce priveşte situaţia financiară pentru anul anterior introducerii cererii de insolvenţă (adică anul 2016), societatea nu mai desfășoară activitate din anul 2011 (așa cum a arătat și prin cererea de deschidere a procedurii insolvenței), acesta fiind si motivul pentru care nu a depus o situaţie financiara pentru anul 2016.

În ce priveşte lista bunurilor si conturilor, prin cererea de chemare in judecata a arătat tot faptul că nu mai deţine conturi bancare și nu deţine bunuri pe numele firmei. În atare situaţie, nu are ce alte acte să depună in aceasta privinţa, declaraţia societăţii fiind suficientă.

Cu privire la celelalte acte lipsă, la ultimul termen de judecata (si primul, totodată) a afirmat ca nu mai sunt alte acte pe care să le depună, întrebând totodată instanţa daca mai considera necesara depunerea altor documente. Fără a se pune in vedere sa depună alte acte, instanţa a rămas în pronunțare și a respins acţiunea. În virtutea rolului activ, instanţa ar fi putut sa îi pună in vedere să depună la dosar alte acte pe care le considera necesare pentru soluţionarea corecta a cauzei, nu doar să se limiteze la respingerea acţiunii pentru nedepunerea anumitor acte.

La cererea de apel, apelanta a anexat actele care nu le-a depus în fața judecătorului sindic. De a asemenea, a indicat creditorii și creanțele acestora.

Analizând sentinţa atacată, în raport de motivele de apel formulate, Curtea reţine următoarele :

Cererea debitoarei a fost respinsă întrucât nu a depus înscrisurile prevăzute de art. 67 alin. 1 din Legea nr.85/2014.

În conformitate cu dispozițiile art. 67 alin. 2 din Legea nr.85/2014, nedepunerea documentelor de la alineatul 1 se sancționează cu respingerea cererii, debitoarea nefiind în una din situațiile de la art. 38 alin. 2 lit. c și d din lege.

Prin apel, apelanta nu contestă această situație și înțelege să remedieze lipsurile constatate de judecătorul sindic, prin depunerea direct în apel a înscrisurilor prevăzute de art. 67 alin. 1 din lege.

În ce privește posibilitatea debitoarei de a depune aceste înscrisuri în fața instanței de apel, Curtea are în vedere dispozițiile art. 67 alin. 2 teza I, în care se stabilește un termen procedural de decădere pentru depunerea înscrisurilor de la alineatul 1, respectiv până la termenul stabilit de judecătorul sindic.

Prin urmare, depunerea acestora în fața instanței de apel este tardivă, astfel că nu pot fi avute în vedere.

Mai mult, judecătorul sindic a respins cererea pentru neîndeplinirea unor condiții de formă, fără să mai analizeze condițiile de fond ale deschiderii procedurii, instanța de apel neputându-le analiza pentru prima dată în apel.

În ce privește criticile aduse de sentinței apelate, astfel cum a reținut și judecătorul sindic, instanța de apel apreciază că lipsa activității economice în ultimii ani nu scutește debitoarea de obligația de depunere a tuturor înscrisurilor impuse de art. 67 alin. 1 din lege.

Mai mult, cerința de la art. 67 alin. 1 lit. a este justificată prin existența obligației debitorului de a solicita deschiderea procedurii în termen de maxim 30 de zile de la apariția stării de insolvență, la art. 66 alin. 1.

Lipsa înscrisurilor de la lit. a și c atrage sancțiunea de la alineatul 2, de respingere a cererii de deschidere a procedurii, astfel că sentința atacată este corectă.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 480 alin. 1 C.proc.civ., Curtea a respins apelul ca nefondat.