Plângere de carte funciară. Înstrăinarea silită a bunului imobil sechestrat. Preferinţa creanţei creditorului ipotecar faţă de creanţele cu privire la care s-a instituit măsura asigurătorie. Petenta nu a depus ordonanţa emisă de procuror sau hotărârea jud

I N S T A N Ţ A,

Deliberând asupra prezentei cauze, în conformitate cu dispoziţiile art. 395 alin. 1 Cod procedură civilă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de xx.xx.2017 sub nr. A/299/2017, petenta M.B. S.A. în contradictoriu cu intimatul MP- PICCJ au formulat plângere împotriva Încheierii nr. A/2016 pronunţată de Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Bucureşti – Biroul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară în dosarul nr. A/2016 şi comunicată la data de XX.XX.2017.

În motivarea plângerii, petenta a arătat că a dobândit dreptul de proprietate asupra imobilului – apartament nr. 4, situat în bd X, B, identificat cu nr. cadastral xx-C1-U4, intabulat în CF nr. xx-C1-U4 a Sectorului 1 Bucureşti, compus din 3 dormitoare, living, birou, 3 balcoane, dependinţe, confort 1, decomandat, împreună cu cota-indiviză de 16,66% din părţile şi dependinţele imobilului, care prin natura şi destinaţia lor sunt în folosinţa comună, precum şi dreptul de proprietate asupra terenului aferent apartamentului, în suprafaţa de 20,80 mp, situat la demisolul imobilului, şi anume, primul garaj din partea stângă de la intrare, în baza Actului de adjudecare nr. B din data de XX.XX.2016 eliberat de Societatea Civilă Profesională de Executori Judecătoreşti DCA. A menţionat că titlul de proprietate este reprezentat de Actul de adjudecare nr. B din data de XX.XX.2016 eliberat de Societatea Civilă Profesională de Executori Judecătoreşti DCA în dosarul de executare nr. B/2014. Aceasta a precizat că la data de XX.XX.2016 a solicitat Biroului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Sector 1 Bucureşti, intabularea dreptului de proprietate asupra imobilului anterior descris; la cererea de intabulare a ataşat, conform cerinţelor legale, actul de adjudecare din data de XX.XX.2016, precum şi încheierea pentru intabularea definitivă emisă în dosarul de executare nr. B/2014. Prin încheierea nr. C pronunțata de Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara Bucureşti în dosarul nr. C/XX-XX-2016, cererea de intabulare a fost admisa, dreptul de proprietate asupra imobilului fiind intabulat in favoarea societăţii petente, însă cu menţinerea urinătoarelor sarcini: C5 - prin încheierea nr. D/2014 a fost înscris drept de ipotecă legală în valoare 1.071.320 lei, reprezentând sechestru asigurator în favoarea Ministerului Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în baza Ordonanţei nr. XX/2007 din XX.XX.2014 emisa de DNA, proces-verbal nr. XX/2007 din XX.XX.2013 emis de MP- PICCJ şi Ordonanţei nr. XX/2007 din XX.XX.2013 emisă de MP- PICCJ; C11 – prin încheierea nr. D/2016 s-a notat menţinerea sechestrului asigurator în sarcina lui F.A. în baza Sentinţei nr. AAXXX/2015 pronunțată de Tribunalul Bucureşti în dosarul nr. A/2014 şi a Ordonanţei XX/2007 din XX.XX.2013 emisă de Tribunalul Bucureşti – Secţia I Penală.

S-a mai precizat că, împotriva încheierii nr. C/XX.XX.2016, a formulat cerere de reexaminare, prin care am solicitat modificarea încheierii în sensul radierii sarcinilor notate în favoarea MP- PICCJ şi a Ordonanţei nr. XX/2007 din 03.12.2013 emisa de MP- PICCJ. Prin încheierea nr. D pronunțată la data de XX.XX.2016 şi comunicată societăţii la data de XX.XX.2017, Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliară Bucureşti - Biroul de Cadastru si Publicitate Imobiliara Sector 1, a respins cererea de reexaminare. Așa cum se poate observa din conținutul încheierii împotriva căreia s-a formulat plângerea, O.C.P.I. Sector 1 a respins cererea, fără a motiva respingerea cererii de reexaminare. Mai mult, O.C.P.I. Sector 1 a analizat un act de adjudecare emis de către un executor judecătoresc, străin de dosarul petentei de executare. În cadrul reexaminării a fost verificat şi analizat un act de adjudecare emis de către B.E.J. Stancu Marian, pe când actul de adjudecare, care reprezintă titlul lor de proprietate, este emis de către executor judecătoresc Dobra Ofelia Camelia.

Petenta a susţinut că banca a dobândit dreptul de proprietate prin adjudecare în cadrul licitației publice organizată la data de XX.XX.2016 de Societatea Civila Profesionala a Executorilor Judecătoreşti Dobra, Coșoreanu si Asociaţii în dosarul de executare silita nr. B/2014; în contul preţului imobilului adjudecat, petenta, în calitate de creditor ipotecar cu rang I, a depus parte din creanţa sa; ipoteca legala si sechestrul asigurator au fost intabulate, respectiv notate în cartea funciara în baza Ordonanţei Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiție şi în baza Sentinţei Penale nr. AAXXX/2015 pronunțata de Tribunalul Bucureşti prin care s-a reținut în sarcina fostului proprietar, F.A., obligaţia de plată a sumei de 1.071.320 lei, cu titlul de despăgubiri civile către partea civilă Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva. Aceasta a invocat prevederile art. 857 Cod procedură civilă şi a arătat că a dobândit dreptul de proprietate asupra imobilului la data de XX.XX.2016, prin adjudecarea imobilului în contul creanţei. A mai precizat că ipoteca legală a fost notată în favoarea Ministerului Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiție la o dată ulterioară constituirii ipotecii în favoarea societăţii petente, iar încheierea de menţinere a sechestrului a fost notată la o dată ulterioară adjudecării imobilului de către societatea petentă, respectiv la data de XX.XX.2016.

De asemenea, a învederat că, în ceea ce priveşte concursul dintre o executare silita şi sechestrul instituit potrivit Codului de procedura penală, s-a susținut în doctrina de specialitate, precum şi în jurisprudența Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie că dacă un imobil asupra căruia a fost instituit sechestrul asigurator va fi valorificat prin vânzare la licitaţie publică, menţinerea sechestrului nu se mai justifică, ci acesta va fi menţinut numai asupra sumei nedistribuite creditorilor, până la concurenţa valorii prejudiciului.

În drept, plângerea a fost întemeiată pe prevederile Legii nr. 7/1996 şi ale Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă.

În dovedirea plângerii, petenta a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri.

O dată cu plângerea formulată de petent, O.C.P.I. Sector 1 a comunicat Încheierea nr. A/2016 şi înscrisurile care au stat la baza emiterii acesteia (filele 6-53).

 Cererea a fost legal timbrată cu taxa judiciară de timbru în cuantum de 50 lei (fila 60).

La data de XX.XX.2017, intimatul MP- PICCJ a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a sa, iar pe fond, respingerea cererii, ca neîntemeiate.

În motivarea întâmpinării, intimatul a invocat dispoziţiile art. 907 alin. 3 Cod civil şi a arătat că nu există o recunoaştere făcută de titularul înscrierii şi nicio hotărâre judecătorească definitivă pronunţată împotriva acestuia, iar demersul judiciar iniţiat de petentă nu vizează fondul măsurii asigurătorii şi nu poate determina ineficacitatea actului juridic, respectiv Ordonanţa nr. XX/2007 din XX.XX.2013; instanţa civilă nu are competenţa de a analiza aspectele de fond ale unei măsuri asigurătorii penale.

Totodată, s-a precizat că cauză, nu există niciunul dintre motivele prevăzute de art. 908 alin. 1 şi art. 911 Cod civil, înscrierea sechestrului asigurător a fost efectuată în mod legal, acesta a fost corect calificat, actul care a stat la baza notării nu a fost desfiinţat, iar măsura asiguratorie subzistă, astfel că se impune menţinerea acesteia în cartea funciară. Raportat la cerinţele prevăzute de art. 908 alin. 2 Cod civil, art. 885 alin. 2 şi 4 Cod civil şi art. 33 alin. 1 din Legea nr. 7/1996, petenta nu este în măsură să facă dovada existenţei înscrisului autentic cerut de lege şi nici a unei hotărâri judecătoreşti definitive sau ordonanţe a procurorului care să constate nevalabilitatea actului în baza căruia s-a făcut notarea sechestrului asigurător în cartea funciară sau care să dispună ridicarea acestuia. Măsurile asigurătorii penale şi efectele acestora pot fi contestate exclusiv pe căile prevăzute de Codul de procedură penală. În consecinţă, sechestrul asigurător dispus în dosarul nr. XX/2007 va putea fi radiat din cartea funciară doar în ipoteza în care va fi desfiinţat. Un argument suplimentar în acest sens îl constituie prevederile art. 195 alin. 5 din Ordinul directorului general al A.N.C.P.I nr. 700/2014 privind aprobarea Regulamentului de avizare, recepţie şi înscriere în evidenţele de cadastru şi carte funciară, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit cu care „(5) Măsura asigurătorie dispusă în condiţiile art. 249 din Cod de procedură penală se va nota în cartea funciară în baza actului prin care aceasta a fost dispusă, respectiv ordonanţa emisă de procuror, hotărârea instanţei de judecată sau certificat de grefă care cuprinde soluţia pronunţată. Radierea se efectuează în baza ordonanţei emise de procuror sau a hotărârii judecătoreşti care dispune ridicarea măsurii asigurătorii”.

Intimatul a susţinut că condiţiile pe care registratorul de carte funciară are a le verifica atunci când dispune asupra cererii de notare a sechestrului asigurător penal se circumscriu aspectului formal al actului prin care această măsură a fost instituită, astfel cum rezultă din prevederile art. 29 alin. 1 (fost art. 48 alin. 1) din Legea nr. 7/1996;  registratorul verifică îndeplinirea unor condiţii de formă, şi nu de fond ale actului ce se solicită a fi înscris. Aşadar, pe calea urmată de petentă nu pot fi invocate aspecte ce tind să pună în discuţie validitatea actului prin care a fost instituit sechestrul asigurător. Dosarul nr. AA/2014 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a IV-a civilă, invocat de petentă, a avut un cu totul alt obiect decât prezenta cauză, aşa cum rezultă din decizia civilă nr. 4A din XX.XX.2015. Contrar susţinerilor petentei, sechestrul asigurător reglementat de art. 249 Cod procedură penală nu are natura juridică a unei sarcini civile, ci a unui act procesual penal de indisponibilizare a bunului, pentru ca acesta să nu poată face obiectul niciunei înstrăinări. Întrucât art. 249 alin. 2 Cod procedură penală nu distinge, indisponibilizarea generată de instituirea sechestrului asigurător asupra unui bun vizează atât efectele actelor civile anterioare, cât şi pe cele ale actelor ulterioare aplicării măsurii respective. Prin înscrierea unui sechestru asigurător penal în cartea funciară, efectul de indisponibilizare devine, potrivit art. 902 alin. 1 şi alin. 2 pct. 17 Cod civil, opozabil erga omnes, astfel că interdicţia de înstrăinare prevăzută de art. 249 alin. 1 Cod procedură penală produce efecte şi faţă de terţi, inclusiv cei de bună-credinţă. Ca atare, efectul de indisponibilizare nu vizează numai actele de dispoziţie care au fost sau care ar putea fi încheiate de proprietar, ci întreaga situaţie (realitate) juridică a bunului, inclusiv orice drepturi ale terţilor născute anterior cu privire la acesta. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin decizia civilă nr. 8 din 27.04.2015, nu a dat o rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată, ci a apreciat că, raportat la prevederile art. 519 Cod procedură civilă, sesizarea este inadmisibilă. Considerentele deciziei civile anterior menţionate sunt obligatorii pentru instanţe numai în măsura în care susţin dispozitivul. Instanţa supremă nu a realizat o analiză în fond a problemei supuse dezbaterii, motiv pentru care considerentele deciziei sale nu pot fi reţinute ca având forţă obligatorie pentru celelalte instanţe.

În drept, întâmpinarea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 205 rap. la art. 201 Cod procedură civilă.

La termenul de judecată din data de 14.09.2017, instanţa a încuviinţat pentru petentă şi pentru intimat proba cu înscrisuri.

Analizând probele administrate în vederea soluţionării plângerii formulate împotriva Încheierii nr. D/23.08.2016 emise de Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Bucureşti – Biroul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Sector 1 în dosarul nr. A/2016, instanţa reţine următoarele:

Prin actul de adjudecare nr. B din data de XX.XX.2016 emis în Dosarul de executare silită nr. B/2014 constituit la Societatea Civilă Profesională de Executori Judecătoreşti DCA, petenta M.B. S.A. a dobândit în proprietate imobilul – apartament nr. 4, situat în bd X, B, identificat cu nr. cadastral xx-C1-U4, intabulat în CF nr. xx-C1-U4 a Sectorului 1 Bucureşti, compus din 3 dormitoare, living, birou, 3 balcoane, dependinţe, confort 1, decomandat, împreună cu cota-indiviză de 16,66% din părţile şi dependinţele imobilului, care prin natura şi destinaţia lor sunt în folosinţa comună, precum şi terenul aferent apartamentului, în suprafaţa de 20,80 mp, situat la demisolul imobilului, şi anume, primul garaj din partea stângă de la intrare (fila 7).

La data de 11.05.2016, petenta M.B. S.A. a solicitat Biroului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Sector 1 Bucureşti, intabularea dreptului de proprietate asupra imobilului descris mai sus, adjudecat la data de XX.XX.2016 (fila 41).

Prin încheierea nr. C din data de XX.XX.2016 pronunțată de Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Bucureşti în dosarul nr. C/11.05.2016, registratorul de carte funciară a admis cererea cu privire la imobilul cu nr. cadastral xx-C1-U4, intabulat în CF nr. xx-C1-U4 a Sectorului 1 Bucureşti, având ca proprietar M.B. S.A. în cota de 1/1, cu menţinerea următoarelor sarcini: C5 - prin încheierea nr. D/2014 a fost înscris drept de ipotecă legală în valoare 1.071.320 lei, reprezentând sechestru asigurator în favoarea Ministerului Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în baza Ordonanţei nr. XX/2007 din XX.XX.2014 emisa de DNA, proces-verbal nr. XX/2007 din XX.XX.2013 emis de MP- PICCJ şi Ordonanţei nr. XX/2007 din XX.XX.2013 emisă de MP- PICCJ; C11 – prin încheierea nr. D/2016 s-a notat menţinerea sechestrului asigurator în sarcina lui F.A. în baza Sentinţei nr. AAXXX/2015 pronunțată de Tribunalul Bucureşti în dosarul nr. A/2014 şi a Ordonanţei XX/2007 din XX.XX.2013 emisă de Tribunalul Bucureşti – Secţia I Penală (filele 38-40).

Împotriva încheierii nr. C/XX.XX.2016, petenta M.B. S.A. a formulat cerere de reexaminare, prin care a solicitat modificarea încheierii în sensul radierii sarcinilor notate în favoarea MP- PICCJ.

Cererea de reexaminare a fost respinsă prin Încheierea nr. D/XX.XX.2016, registratorul de carte funciară reţinând că sunt incidente dispoziţiile art. 166 alin. 3 din Regulamentul aprobat prin O.D.G. 700/2014 (fila 8).

Faţă de situația de fapt expusă, instanţa reţine că plângerea formulată de petentă împotriva Încheierii de reexaminare nr. D/XX.XX.2016 emise de Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Bucureşti – Biroul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Sector 1 în dosarul nr. A/2016 este neîntemeiată, refuzul registratorului de carte funciară de a dispune radierea măsurilor asigurătorii dispuse în procesul penal reprezentând aplicarea prevederilor dispoziţiilor legale cuprinse la art. 167 alin. 1 teza finală raportat la art. 195 alin. 5 din Regulamentul de avizare, recepţie şi înscriere în evidenţele de cadastru şi carte funciară, aprobat prin Ordinul Directorului General al A.N.C.P.I. nr. 700/2014.

Astfel, conform art. 167 alin. 1 din Regulament, de la data intabulării, imobilul rămâne liber de orice ipoteci sau alte sarcini privind garantarea drepturilor de creanţă, dar, prin excepţie, notarea efectuată conform art. 195 alin. 5 din Regulament, se radiază numai în baza acordului instituţiei care a dispus măsura asigurătorie. 

Potrivit art. 195 alin. 5 din Regulament, măsura asiguratorie dispusă în condiţiile art. 249 din Codul de procedură penală se va nota în cartea funciară în baza actului prin care aceasta a fost dispusă, respectiv ordonanţa emisă de procuror, hotărârea instanţei de judecată sau certificat de grefă care cuprinde soluţia pronunţată, iar radierea se efectuează în baza ordonanţei emise de procuror sau a hotărârii judecătoreşti care dispune ridicarea măsurii asigurătorii.

Având în vedere că petenta nu a depus ordonanţa emisă de procuror sau hotărârea judecătorească care să dispună ridicarea măsurii asigurătorii notată în cartea funciară, nu erau îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 167 alin. 1 teza finală raportat la art. 195 alin. 5 din Regulament, pentru a se dispune radierea acestei notări.

Invocarea faptului că prevederile Ordinului A.N.C.P.I. nr. 700/2014 contravin unor norme juridice cu o forţă superioară, respectiv prevederilor art. 775 Cod procedură civilă este inadmisibilă în procedura necontencioasă a plângerii de carte funciară, controlul judecătoresc al actelor administrative cu caracter normativ putându-se exercita numai de către instanţa de contencios administrativ în cadrul acţiunii în anulare, conform art. 4 alin. 4 din Legea nr. 554/2004.

Astfel, având în vedere că Ordinul nr. 700/2014 privind aprobarea Regulamentului de avizare, recepţie şi înscriere în evidenţele de cadastru şi carte funciară reprezintă un act administrativ cu caracter normativ, petenta avea posibilitatea de a solicita anularea dispoziţiilor din Regulament aplicabile, o asemenea măsură putând fi dispusă numai de instanţa de contencios administrativ, în procedura prevăzută de Legea nr. 554/2004.

Având în vedere că prevederile art. 167 alin. 1 teza finală raportat la art. 195 alin. 5 din Regulament se află în vigoare, neconstatându-se nelegalitatea acestora de către instanţa de contencios administrativ, singura soluţie care putea fi dispusă de către registratorul de carte funciară era cea de respingere a cererii de reexaminare, nefiind îndeplinite condiţiile prevăzute de dispoziţiile legale în vigoare pentru a se dispune radierea notării măsurilor asigurătorii privind imobilul adjudecat.

Totodată, instanţa reţine că măsura asigurătorie luată în procesul penal, cu privire la care se solicită radierea din oficiu, nu a încetat ca urmare a adjudecării imobilului, nefiind aplicabile dispoziţiile art. 775 Cod procedură civilă. În acest sens, instanţa reţine că prin Codul de procedură civilă sunt stabilite regulile de competenţă şi de judecare a cauzelor civile, precum şi cele de executare a hotărârilor instanţelor şi a altor titluri executorii, în scopul înfăptuirii justiţiei în materie civilă. Pe de altă parte, instituirea, executarea şi ridicarea măsurilor asigurătorii dispuse în procesul penal sunt supuse normelor de procedură penală, conform art. 1 alin. 1 Cod procedură penală, fiind reglementate de dispoziţiile prevăzute de art. 249-art. 254 Cod procedură penală.

Pe de altă parte, până la soluţionarea definitivă a procesului penal, instituirea, executarea şi ridicarea măsurilor asigurătorii dispuse în procesul penal sunt supuse normelor de procedură penală, conform art. 1 alin. 1 Cod procedură penală, fiind reglementate de dispoziţiile prevăzute de art. 249-art. 254 Cod procedură penală.

Potrivit art. 249 alin. 1 şi alin. 2 Cod procedură penală, luarea măsurilor asigurătorii se face prin ordonanţă a procurorului sau, după caz, prin încheiere motivată a judecătorului de cameră preliminară sau a instanţei de judecată, pentru a se evita ascunderea, distrugerea, înstrăinarea sau sustragerea de la urmărire a bunurilor care pot face obiectul confiscării speciale sau al confiscării extinse ori care pot servi la garantarea executării pedepsei amenzii sau a cheltuielilor judiciare ori a reparării pagubei produse prin infracţiune, acestea constând în indisponibilizarea unor bunuri mobile sau imobile, prin instituirea unui sechestru asupra lor.

Ridicarea sau menţinerea măsurilor asigurătorii luate în procesul penal se dispune, din oficiu, doar de procuror prin ordonanţa de clasare, conform art. 315 alin. 2 Cod procedură penală, sau de instanţa de judecată, prin hotărâre, conform art. 404 alin. 4 lit. c) Cod procedură penală. Conform art. 53 lit. b) Cod procedură penală, soluţionarea, în cursul urmăririi penale, a cererilor privind măsurile asigurătorii se realizează de către judecătorul de drepturi şi libertăţi.

În procedura penală nu există nicio dispoziţie care să prevadă încetarea de drept a măsurilor asigurătorii pentru cazul înstrăinării silite a bunului imobil sechestrat, o asemenea situaţie juridică fiind prin ea însăşi în contradicţie cu indisponibilizarea bunurilor, conform art. 249 alin. 2 Cod procedură penală, atâta timp cât creditorul sau alte persoane interesate nu au obţinut ridicarea măsurii asigurătorii.

În conformitate cu principiul ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus, indisponibilizarea prevăzută de art. 249 alin. 2 Cod procedură penală priveşte atât înstrăinarea voluntară, cât şi pe cea silită. Având în vedere că adjudecarea imobilului reprezintă o vânzare forţată, încetarea de drept şi radierea măsurilor asigurătorii dispuse în procesul penal cu privire la bunul adjudecat, contravine prevederilor art. 249 alin. 2 Cod procedură penală, astfel încât prevederile art. 755 Cod procedură civilă nu pot reglementa procedura de încetare a măsurilor asigurătorii dispuse în procesul penal.

Instanţa mai reţine că executarea sechestrului asigurător asupra bunurilor imobile se realizează conform art. 253 alin. 4 Cod procedură penală, care prevede că, pentru bunurile imobile sechestrate, procurorul, judecătorul de cameră preliminară sau instanţa de judecată care a dispus instituirea sechestrului cere organului competent notarea ipotecară asupra bunurilor sechestrate, anexând copie de pe ordonanţa sau încheierea prin care s-a dispus sechestrul şi un exemplar al procesului-verbal de sechestru.

Solicitarea petentei de radiere a notării sechestrului dispus asupra imobilului adjudecat echivalează cu împiedicarea executării şi lipsirea de efecte a Ordonanţei nr. XX/2007 din 03.12.2013 emise de MP- PICCJ, în ceea ce priveşte imobilul, deşi acest act nu a fost contestat, iar măsura asigurătorie nu a fost ridicată.

Apărările petentului privind preferinţa creanţei creditorului ipotecar faţă de creanţele cu privire la care s-a instituit măsura asigurătorie nu au legătură cu plângerea de carte funciară, acestea putând reprezenta o motivare a unei eventuale cereri de ridicare a măsurii asigurătorii formulată în procesul penal.

Totodată, instanţa reţine că petenta nu a fost de bună-credinţă la adjudecarea imobilului, având în vedere că avea cunoştinţă atât despre notarea măsurii asigurătorii în cartea funciară, anterior adjudecării, cât şi despre condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească pentru radierea acestei menţiuni, Ordinul nr. 700/2014 privind aprobarea Regulamentului de avizare, recepţie şi înscriere în evidenţele de cadastru şi carte funciară fiind publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 571bis din 31 iulie 2014.

Atâta timp cât măsura asigurătorie dispusă în procesul penal asupra imobilului adjudecat nu a încetat, notarea acesteia în cartea funciară este necesară pentru informarea terţilor, conform art. 902 alin. 2 pct. 17 Cod civil, dreptul de proprietate al petentei nefiind afectat de menţinerea înscrierii sarcinii, ci de faptul că a cumpărat un imobil asupra căruia a fost instituită o măsură asigurătorie care nu a fost ridicată de organele de urmărire penală sau de instanţa de judecată.

Astfel, petenta trebuie să urmeze procedura prevăzută pentru ridicarea măsurilor asigurătorii, instanţa subliniind că adjudecatarul este succesor cu titlu particular al persoanei împotriva căreia s-a început urmărirea penală, precum şi că a cumpărat imobilul înscris în cartea funciară, cunoscând faptul că asupra acestuia a fost instituit sechestrul asigurător în procesul penal, astfel încât măsura asigurătorie îi este opozabilă şi nu poate invoca consecinţele negative care decurg din menţinerea notării sechestrului asigurător.

În ceea ce priveşte Decizia civilă nr. 8 din 27.04.2015 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, instanţa arată că, prin decizia menţionată, instanţa supremă nu a dat o rezolvare de principiu chestiunii de drept ce a format obiectul sesizării, ci a apreciat că, raportat la prevederile art. 519 Cod procedură civilă, sesizarea este inadmisibilă. Or, considerentele deciziei civile anterior menţionate sunt obligatorii pentru instanţe numai în măsura în care susţin dispozitivul. În speţă, însă, instanţa supremă nu a realizat o analiză în fond a problemei supuse dezbaterii, motiv pentru care considerentele deciziei nu pot fi reţinute ca având forţă obligatorie pentru celelalte instanţe.

În concluzie, având în vedere că măsura asigurătorie dispusă şi menţinută în procesul penal asupra imobilului adjudecat nu a încetat de drept şi nu este supusă radierii din oficiu, precum şi că sechestrul asigurător nu a fost ridicat conform normelor de procedură penală aplicabile, instanţa stabileşte că nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 28 alin. 1 şi art. 29 alin. 1 din Legea nr. 7/1996 raportat la art. 167 alin. 1 teza finală raportat la art. 195 alin. 5 din Regulamentul de avizare, recepţie şi înscriere în evidenţele de cadastru şi carte funciară aprobat prin Ordinul Directorului General al A.N.C.P.I. nr. 700/2014 pentru radierea înscrierii de la poziţiilor nr. C5 şi C11 din Partea a III-a a cărţii funciare nr. xx-C1-U4 a Municipiului Bucureşti, Sector 1, fiind corectă soluţia de respingere a cererii de reexaminare formulată de petent, dispusă prin Încheierea atacată.

Având în vedere considerentele de fapt şi de drept menţionate, în temeiul art. 31 din Legea nr. 7/1996, instanţa va respinge, ca neîntemeiată, plângerea împotriva Încheierii de reexaminare nr. D/23.08.2016 emise de Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Bucureşti – Biroul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Sector 1 în dosarul nr. A/2016.

În conformitate cu art. 31 alin. 6 din Legea nr. 7/1996, prezenta hotărâre judecătorească se va comunica, din oficiu, biroului teritorial, după rămânerea definitivă.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

HOTĂRĂŞTE:

Respinge, ca neîntemeiată, plângerea împotriva încheierii de carte funciară petenta M.B. S.A., cu sediul în …., în contradictoriu cu intimatul MP- PICCJ, cu sediul în ….

Prezenta hotărâre judecătorească se va comunica, din oficiu, biroului teritorial, după rămânerea definitivă.

Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, cererea de apel urmând a se depune la Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti.

Pronunţată în şedinţă publică azi, XX.XX.2017.

Domenii speta

Spete similare