Conducere fără permis. Încercarea inculpatului de a zădărnicirea adevărului prin depunerea unui înscris falsificat. Individualizarea pedepsei

Prin sentinţa penală nr. 1267/10.05.2017 instanţa a dispus:

« Condamnă pe inculpatul G., cetăţean român, cu antecedente penale, după cum urmează:

a.-la pedeapsa de un an închisoare pentru comiterea infracţiunii de conducere a unui vehicul fără permis de conducere, prevăzută de art. 335 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 5 alin. 1 Cod penal, faptă comisă la data de 7.05.2011,

b.-la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru comiterea infracţiunii de uz de fals, prevăzută de art. 323 Cod penal, cu aplicarea art. 5 alin. 1 Cod penal, faptă comisă la data de 7.05.2011, şi

c.-la pedeapsa de un an şi 6 luni închisoare pentru comiterea infracţiunii de conducere a unui vehicul fără permis de conducere, prevăzută de art. 335 alin. 1 Cod penal, comisă la data de 3.05.2015,

infracţiuni săvârşite în concurs, potrivit art. 38 alin. 1 Cod penal.»

Pentru a dispune astfel, judecătorul de cameră preliminară a constatat, în esenţă, următoarele:

Inculpatul G. nu deţine permis de conducere eliberat în mod valabil. În anul 2011 se afla în posesia unui permis de conducere falsificat, cu numele său,  avand seria P., ce prezenta mentiuni privind tara de emisie Italia, data emiterii  fiind 14.09.2009. Folosindu-se de acest permis, inculpatul a condus autovehicule şi s-a angajat la societatea SC F. SRL.

La data de 07.05.2011, inculpatului i-a fost incredintat autoturismul marca D., proprietate a societatii, pentru a se deplasa in municipiul Iasi. Inculpatul a condus acel autoturism din localitatea P. in municipiul Iasi, iar ca urmare a neacordarii prioritatii de terecere unui pieton, a fost oprit in trafic în vederea sancţionării. Inculpatul a prezentat permisul de conducere falsificat menţionat anterior, permis ce i-a fost retinut de catre lucratorul de politie, fiindu-i eliberata o dovada cu drept de circulatie seria C.. Inculpatul a fost sancționat contravențional prin procesul-verbal de constatare a contravenției seria CC pentru nerespectarea prevederilor art.100, alin.3, lit.b din O.U.G. 195/2002 (neacordare de prioritate pietonilor).

Inculpatul a formulat plangere impotriva procesului verbal de aplicare a sanctiunii contraventionale si, in baza certificatului de grefa  eliberat de Judecatoria Iasi, Sectia Civila, i-a fost restituit permisul de conducere.

Ulterior, in data de 11.11.2011, inculpatul G. a fost depistat in trafic conducând pe bd. C.A.Rosetii din municipiul Iasi autoutilitara marca M. si a prezentat acelaşi permis de conducere eliberat pe numele său,  pentru categoria B, avand seria P., document ce a fost ridicat  de lucratorii din cadrul politiei rutiere intrucat existau  suspiciuni cu privire la autenticitatea acestuia.

In urma verificarilor efectuate de organele de urmarire penala s-a constat ca inculpatul G. nu este titular al unui permis de conducere valabil pentru nicio categorie de vehicul, eliberat de autoritatile romane sau italiene, iar permisul de conducere pe care inculpatul l-a folosit si prezentat organelor politiei rutiere cu prilejul depistarii in trafic, pe raza municipiului Iasi, avand seria P., este contrafacut. Potrivit relatiilor oferite de I.G.P.F., Punctul de Contact Oradea, inculpatul G. nu deține permis de conducere eliberat de autoritățile italiene.

Din adresa nr.2005187/24.04.2014 emisă de Ambasada României în Republica Italia a rezultat faptul că în urma verificărilor efectuate în bazele de date aparținând Serviciului de Cooperare Internațională de Poliție – Direcția Centrală a Poliției Judiciare, inculpatul nu figura ca titular al unui permis de conducere eliberat de autoritățile italiene, seria P. nu figura eliberată.

Din conținutul Raportului de constatare tehnico-științifică nr.57501/18.01.2012 intocmit  de I.P.J. IAȘI, Serviciul Criminalistic rezultă  următoarele: permisul de conducere eliberat pe numele inculpatului G., avand seria P., ce prezenta mentiuni privind tara de emisie Italia, data emiterii  fiind 14.09.2009, este contrafacut. Contrafacerea constă probabil în scanarea unui document autentic, prelucrarea digital a aversului și reversului după care au fost listate pe un suport cartonat multistratificat, avers-revers, urmat de plastifierea cu câte o folie adeziv transparentă a suprafețelor exterioare.

În ceea ce priveşte faptele din noiembrie 2011 inculpatul G. a fost condamnat prin sentinţa penală nr. 1338/6.05.2016 pronunţată de Judecătoria Iaşi rămasă definitivă prin decizia penală nr. 818/28.11.2016 a Curţii de Apel Iaşi, la pedeapsa rezultantă de 2 ani închisoare, cu suspendarea condiţionată a executării.

Inculpatul G. a susţinut că  la data de 07.05.2011, când a fost oprit în trafic de către organele de poliție și sancționat contravențional,  nu cunoștea că permisul de conducere pe care îl deținea și care îi atesta calitatea de conducător auto, era fals, şi că i-a fost adusă la cunoştinţă această împrejurare cu ocazia audierii în dosarul penal nr.13768/P/2011.

La data de 03.05.2015, ora 13.00, inculpatul G. a condus un autoturism, de această data proprietatea sa, pe bulevardul Nicolae Iorga din mun Iasi, intrând în coliziune cu un alt autoturism, căruia nu i-a acordat prioritate. Inculpatul a prezentat organelor de politie chemate la faţa locului dovada eliberata de Biroul Rutier Iasi la data de 11.11.2011 din care reiesea ca in data respectivă ii fusese ridicat permisul de conducere seria P. intrucat existau suspiciuni de contrafacere, verificarile confirmand ca inculpatul nu poseda permis de conducere valabil pentru nicio categorie de vehicul, eliberat de autoritatile romane sau italiene.

La momentul producerii accidentului rutier, în autoturismul condus de inculpatul G. se aflau martorii  X, Y, Z...

Inculpatul a sustinut în cursul urmăririi penale că la data de 03.05.2015, în momentul în care s-a urcat la volanul autoturismului proprietate, marca F, era incredintat ca avea dreptul de a conduce autovehicule pe drumurile publice din România, in condiţiile in care  permisul de conducere seria P. obţinut in Italia nu fusese anulat  de instanța de judecată. În aceste condiţii, având în vedere că autoturismul era în proprietatea sa, instanţa a considerat ca fiind probabil, deşi nu face obiectul judecăţii potrivit actului de sesizare, că inculpatul îl condusese pe drumurile publice şi anterior, într-un număr nedeterminat de ocazii.

La 14.02.2017, pentru a atesta că a urmat cursurile şcolii de şoferi din Perugia, inculpatul a depus la dosarul cauzei înscrisurile de la filele 119 şi 120. Primul reprezintă o traducere în limba română a celui de-al doilea, atestând, din partea Serviciului Motorizare P., la 12.10.2016, ca răspuns la scrisorile inculpatului din 20.07.2016, că permisul de conducere P., valabil pentru categoria B, eliberat de autorităţile italiene, valabil până la 14,09.2019, este valabil, la poziţia 6328. Traducerea a fost realizată de traducătorul autorizat I.. Al doilea înscris reprezintă copia unui răspuns cu privire la care inculpatul a susţinut că i-a fost transmis de autorităţile italiene, fiind întocmit în limba italiană.

Având în vedere conţinutul acestui din urmă înscris, modalitatea în care era redactat, instanţa a considerat necesar să efectueze verificări suplimentare atât prin contactarea traducătorului, cât şi cu privire la valabilitatea permisului de conducere, cu toate că astfel de verificări fuseseră efectuate şi în cursul urmăririi penale.

La fila 162 a fost ataşată nota telefonică din 27.03.2017 întocmită de traducătorul autorizat B., din care rezultă următoarele: în urma discuţiei telefonice a traducătorului cu domnul B. din cadrul Motorizzatione P., Ufficio Civile, i s-a comunicat că permisul de conducere P. nu există. Seria şi numărul permisului sunt cu siguranţă greşite, întrucât permisele de conducere eliberate de autorităţile din oraşul P. nu încep cu cifra 6. Nu a găsit nici un permis de conducere emis pe numele inculpatului în baza de date a instituţiei.

Cu privire la înscrisul depus la dosar la fila 120, traducătorul autorizat a apreciat, în cuprinsul aceleiaşi note, că este fals, pentru următoarele motive: exprimarea în limba italiană este incorectă, textul conţine şi cuvinte în limba română, unele verbe sunt conjugate greşit sau nu sunt conjugate, lipseşte acordul între subiect şi predicat, lipsesc accentele, unele expresii sunt folosite greşit.

La solicitarea instanţei, traducătorul autorizat I. a înaintat pe email răspunsul ataşat la fila 178, din care rezultă că semnătura părea originală, lipsa ştampilei nu era neobişnuită pentru actele emise în Italia, întrucât a constatat că existau multe greşeli şi cuvinte în limba română în actul în limba italiană  a scris în încheierea traducerii că actul este un înscris şi a refuzat să pună încheierea de legalizare pentru notar. Traducătorul a ataşat la mail un document reprezentând copia înscrisului în cauză, în care a evidenţiat inadvertenţele, confirmând în opinia instanţei opinia traducătorului autorizat B. (fila 182).

Instanţa a apreciat că susţinerile inculpatului sunt în mod vădit nesincere, astfel cum rezulta din toate verificările efectuate în cursul procesului cu privire la valabilitatea permisului de conducere folosit, din raportul de constatare întocmit în faza urmăririi penale, precum şi din propria sa conduită în cursul judecăţii. Astfel, pe de-o parte inculpatul a susţinut că nu a avut bănuieli cu privire la valabilitatea permisului decât după noiembrie 2011, continuând să conducă liniştit până în mai 2015 deşi cunoştea motivul pentru care permisul îi fusese ridicat, justificându-şi conduita prin lipsa unei hotărâri judecătoreşti de anulare a permisului, prin urmare invocă buna-credinţă a unu om cinstit care a căzut pradă unor falsificatori, astfel cum îi spuseseră agenţii de poliţie din 2011, pe de altă parte susţine în continuare valabilitatea permisului şi, mai mult, a depus în cursul judecăţii un înscris care pare falsificat în mod grosolan, însoţit de traducerea acestuia în limba română, care ar atesta tocmai valabilitatea unui permis care fusese deja anulat prin anterioara sentinţă de condamnare. Având în vedere susţinerile sale cu privire la modul în care a dobândit permisul de conducere, fără a lua contact direct cu nici o autoritate, exceptând persoana căreia îi cunoaşte doar prenumele, şi o altă persoană pe care nu a putu-o nominaliza, instanţa consideră că versiunea conform căreia nu ar cunoscut şi nu ar fi prevăzut că obţine permisul de conducere pe o altă cale decât cea legală nu este plauzibilă. În realitate, inculpatul a cunoscut de la bun început că permisul era contrafăcut, întrucât nu îl obţinuse de la autoritatea competentă, astfel cum aceasta a şi confirmat, şi avea cunoştinţă de acest fapt inclusiv în mai 2011, când a fost pentru prima oară depistat. Cu toate că dosarele penale s-au adunat şi permisul i-a fost ridicat cu aducerea la cunoştinţă a suspiciunii că permisul era contrafăcut, inculpatul a continuat să conducă, gândindu-se că va putea invoca cu succes ignoranţa sa, buna sa credinţă, şi a continuat să invoce cu încăpăţânare valabilitatea permisului chiar şi după condamnarea sa definitivă şi anularea permisului, încercând chiar să o probeze prin prezentarea unui înscris plăsmuit în mod vădit, în cauza de faţă, pentru a induce în eroare instanţa.

În ceea ce priveşte faptele de conducere a unui vehicul fără permis de conducere, instanţa a constatat că nici nu au fost negate de inculpat, care a susţinut în permanenţă atât buna sa credinţă, cât şi valabilitatea permisului, dar rezultă oricum fără nici o îndoială din probatoriul administrat.

Ţinând cont de împrejurarea că inculpatul a încercat să inducă în eroare instanţa de judecată şi, astfel, să zădărnicească aflarea adevărului, prin prezentarea înscrisului pretins a fi primit de la autorităţile italiene, menit a atesta valabilitatea permisului de conducere, instanţa a constatat că nu sunt îndeplinite condiţiile pentru a se dispune amânarea aplicării pedepsei, cum de altfel nu sunt îndeplinite nici condiţiile pentru a dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei.

La individualizarea pedepselor instanţa a ţinut seama de atitudinea inculpatului faţă de faptele comise, de împrejurările în care a condus autoturisme pe drumurile publice, cu încălcarea regulilor de circulaţie, transportând pasageri, angajându-se în ceea ce priveşte a doua faptă de perseverenţa sa infracţională, declaraţiile sale conturând o atitudine de încălcare voită şi flagrantă a legii pentru o perioadă îndelungată înainte de a doua depistare în trafic.

Domenii speta

Spete similare