Infracţiunea de vătămare corporală

Constată că prin rechizitoriul nr.  al Parchetului Moineşti, jud. Bacău şi înregistrat sub nr…../260/2015  pe rolul Judecătoriei Moineşti, a fost trimis în judecată inculpatul C.M.S. , fără antecedente penale, pentru săvârşirea infracţiunii de vătămare corporală, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 194 alin. 1 lit. a) Cod penal. În actul de sesizare a instanţei se arată că inculpatul în data de 21.05.2015, în jurul orelor 21:00, în urma unui scandal ivit în incinta barului SC ….., a lovit persoana vătămată O.T. , cu un scaun în zona feţei, producându-i o infirmitate fizică ce a constat în atrofia globului ocular stâng şi lipsa vederii la ochiul stâng.

Din probatoriul administrat în cauză, materialul de urmărire penală şi declaraţiile date în faza de cercetare judecătorească, instanţa a reţinut următoarele:

La data de 21.05.2015, în jurul orelor 21:00, persoana vătămată O.T. a mers împreună cu concubina sa, C.M. , la barul SC ….din satul ….., pentru a-şi cumpăra ţigări (f. 9, 11). În momentul în care a ajuns în faţa barului şi a deschis uşa de acces, pe fondul unui scandal ce avusese loc anterior în bar, persoana vătămată a fost lovită de inculpatul C.M.S. cu un scaun în zona ochiului stâng, fapt ce i-a cauzat dezechilibrarea şi  căderea la pământ.

Ca urmare a loviturii primite de la inculpat , persoana vătămată a rămas cu o invaliditate permanentă, consecinţă a traumatismului facial, obiectivat prin fractură nazală, fractură os malar stâng şi contuzie gravă glob ocular stâng, cu plagă sclerală penetrantă şi hernie de membrane.

 Potrivit certificatului medico – legal nr. …./A2.M din data ….. emis de Cabinetul de Medicină Legală Moineşti, O.T.  necesită 65-70 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare, cu reexaminarea la sfârşitul acestui interval pentru aprecierea stării clinice , iar potrivit certificatului medico – legal nr. …../145 A2.M din data de……, completare la certificatul medico – legal iniţial, O.T.  prezintă atrofie glob ocular stâng cu lipsa vederii la ochiul stâng, sechele definitive după un traumatism soldat cu contuzie gravă de glob ocular stâng, concluziile acestui certificat fiind în sensul că lipsa vederii la ochiul stâng posttraumatică constituie infirmitate fizică.

Inculpatul prezent în instanţă nu  a recunoscut fapta şi a arătat că în barul respectiv a fost antrenat în conflict , că nu a lovit pe nimeni şi nu a aruncat cu scaune , mai mult decât atât la rândul său a fost victima unor lovituri primite. Declară de asemenea că în local nu există scaune ci doar bănci lungi de 4 metri şi că ar fi auzit că persoana vătămată şi-ar fi pierdut vederea într-un accident anterior conflictului.

Apărările inculpatului sunt contrazise prin cele declarate de martorul B.N.  (fila 82 dosar) care menţionează că se afla în barul respectiv , că o persoană pe nume I…. , prieten cu inculpatul , a început scandalul şi C.M.S.  a luat un scaun cu care l-a lovit pe O.T. . Atunci martorul a intervenit spunând că persoana vătămată este lovită fără motiv şi a observat că acesta avea ochiul foarte umflat şi fost ridicat de soţia sa care l-a transportat la domiciliu.

Martora C.M.  (fila 83 dosar) spune că se afla cu persoana vătămată care este concubinul său şi atunci când au intrat în bar , inculpatul angrenat deja într-un scandal cu o altă persoană , a lovit pe O.T.  cu un scaun din lemn în ochi.

Aceasta mai declară că abia a doua zi au fost nevoiţi să cheme salvarea deoarece situaţia se agravase şi în urma intervenţiei chirurgicale nu i s-a putut salva ochiul , în prezent ochiul stâng nemaifiind funcţional.

Martora B.A.  (fila 106 dosar) care avea calitatea de barman în acea seară , confirmă existenţa inculpatului în locaţie cât şi faptul că a lovit pe persoana vătămată cu un scaun , în zona ochiului.

Martora C.G.  (fila 108) se afla cu inculpatul în seara respectivă a menţionat că a existat un conflict între două tabere în care a fost angrenat şi acesta , fără să vrea dar că nu a observat pe partea vătămată ca să fie prezentă sau să fie lovită.

Martorul F.N.  (fila 109 ) deşi nu a observat ca inculpatul să lovească pe partea vătămată , spune despre faptul că O.T.  se afla în incintă , că B.I.  a fost lovit de la o altă persoană şi că inculpatul l-a ajutat pe B.I.  să ajungă acasă.

S-a admis de către instanţă o expertiză care a avut ca obiective : dacă numărul de zile de îngrijiri medico legale ale părţii vătămate au fost corect apreciate; dacă se poate stabili gradul de funcţionalitate al ochiului persoanei vătămate înainte de data faptelor ori dacă persoana vătămată a suferit la ochiul afectat şi alte leziuni anterioare, dacă în prezent ochiul funcţionează la capacitate normală sau are funcţiile diminuate şi care ar fi legătura de cauzalitate între o eventuală diminuare a funcţiilor şi eventuala faptă de lovire.

Din conţinutul raportului întocmit care nu a fost contestat în instanţă , rezultă că numărul de zile îngrijiri medicale 65-70 au fost corect stabilite şi rămâne nemodificat , leziunile pot data din 21.05.2015 iar diagnosticul de OS glob atrofic , sechele traumatism ocular perforant , OS irecuperabil , este consecinţa traumatismului ocular suferit la acea dată.

S-a constat că diagnosticul îi conferă o incapacitate adaptivă de 39 % , nefiind încadrabil în grad gard de invaliditate , fişa medicală nu relevă diagnostice oftalmologice anterior datei de 21.05.2015 iar pierderea vederii OS reprezintă infirmitate fizică.

Faptele au fost dovedite şi prin următoarele mijloace de probă : declaraţie persoană vătămată O.T.  din data de 5.06.2015 (f. 9); certificat medico-legal nr. …./A2.M din data de …..emis de Cabinetul de Medicină Legală Moineşti (f. 6);certificat medico – legal nr. …./145 A2.M din data de……, completare la certificatul medico – legal nr. …../A2.M din data de ……(f. 7); declaraţie martor C.M.  din data de 9.06.2015 (f. 11);declaraţie martor B.N.  din data de 9.06.2015 (f. 13);declaraţie martor  P.G. din data de 24.07.2015 (f. 15); declaraţie martor  S.A. din data de 9.06.2015 (f. 17);declaraţie martor F.N. din data de 28.07.2015 (f. 19);declaraţie martor C.G.  din data de 29.06.2015 (f. 21-22);dovadă ridicare scaun de lemn (f. 23); declaraţii suspect/inculpat C.M.S. din datele de 9.09.2015 (f. 28), respectiv 7.10.2015 (f. 32).

Fapta inculpatului C.M.S. care la data de 21.05.2015, în jurul orelor 21:00, în urma unui scandal ivit în incinta barului SC….., a lovit persoana vătămată O.T. , cu un scaun în zona feţei, producându-i o infirmitate fizică ce a constat în atrofia globului ocular stâng şi lipsa vederii la ochiul stâng, realizează conţinutul constitutiv al infracţiunii de vătămare corporală, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 194 alin. 1 lit. a) Cod penal.

Sub aspectul conţinutului constitutiv al infracţiunii, elementul material al laturii obiective se realizează prin fapta comisivă a inculpatului constând în lovitura aplicată persoanei vătămate O.T. cu un scaun în zona ochiului stâng, lovitură producătoare de suferinţe fizice. Urmarea imediată constă în infirmitatea fizică pricinuită persoanei vătămate, obiectivată prin atrofia globului ocular stâng, lipsa vederii la ochiul stâng şi sechele definitive după un traumatism soldat cu contuzie gravă de glob ocular stâng. Raportul de cauzalitate dintre faptă şi urmarea socialmente periculoasă rezultă din materialitatea faptei.

În ceea ce priveşte latura subiectivă, inculpatul a acţionat cu intenţie directă, prevăzând rezultatul faptei sale şi urmărind producerea lui prin comiterea acesteia, infracţiunea îmbrăcând forma faptului consumat. În acest sens, inculpatul a avut reprezentarea gravităţii deosebite a faptei, gravitate ce derivă din disproporţia vădită dintre duritatea obiectului cu care a fost aplicată lovitura (un scaun) şi sensibilitatea crescută a organului lovit (ochiul).

La individualizarea pedepsei , conform art. 74 NCP se va face în raport cu gravitatea infracţiunii săvârşite şi cu periculozitatea infractorului, care se evaluează după următoarele criterii: împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, precum şi mijloacele folosite;starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită;natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracţiunii; motivul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit;natura şi frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului;conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal; nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială.

Din studiul fișei cazier rezultă că inculpatul este la prima încălcare a legii penale .

Cu privire la modalitatea de executare a pedepsei, instanţa apreciază, în contextul probelor administrate, că scopul educativ şi preventiv al pedepsei poate fi atins şi fără privare de libertate.

În baza art. 91 C. pen. se va dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere şi stabileşte un termen de supraveghere de 2 ani, conform dispoziţiilor art. 92 C. pen.

În baza art. 93 alin. (1) C. pen. va fi obligat inculpatul ca pe durata termenului de supraveghere să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Bacău, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În baza art. 93 alin. (2) lit. a) C. pen. se va impune condamnatului să execute următoarea obligaţie: să urmeze un curs de pregătire şcolară ori de calificare profesională.

În baza art. 93 alin. (3) C. pen., pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii în cadrul Primăriei ….. pe o perioadă de 80 de zile lucrătoare.

În baza art. 91 alin. (4) C. pen. atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 96 C. pen. în sensul dacă pe parcursul termenului de supraveghere persoana supravegheată, cu rea-credinţă, nu respectă măsurile de supraveghere sau nu execută obligaţiile impuse ori stabilite de lege, instanţa revocă suspendarea şi dispune executarea pedepsei.

Persoana vătămată s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 10.000 lei despăgubiri materiale şi 50.000 lei daune morale.

Condiţiile angajării răspunderii civile delictuale a unei persoane sunt: existenta unei fapte ilicite, a unei persoane prin care s-au adus prejudicii materiale sau morale unei alte persoane, existenta unei legături de cauzalitate intre fapta ilicita si prejudiciul cauzat si vinovăţia autorului faptei ilicite.

Fapta ilicita reprezintă o acţiune sau inacţiune a unei persoane prin care, ‚încălcându-se normele dreptului obiectiv, se aduc prejudicii dreptului subiectiv al unei alte persoane.

Prejudiciul produs in dauna persoanei vătămate reprezintă efectul negativ suferit de aceasta care trebuie sa se afle in legătura de cauzalitate cu fapta ilicita in sensul ca acest efect negativ trebuie sa fie rezultatul direct si nemijlocit al acţiunii autorului faptei ilicite.

Vinovăţia reprezintă latura subiectiva a răspunderii civile delictuale si consta in atitudinea de voinţă si conştiinţă a autorului faptei ilicite fata de aceasta si rezultatul socialmente periculoase.

Din coroborarea tuturor probelor administrate, instanta retine ca prin fapta savarsita inculpatul a săvârşit o fapta ilicita in sensul de actiune prin care, încălcându-se normele dreptului obiectiv, a adus prejudicii dreptului subiectiv la integritate fizica a persoanei vătămate.

Prejudiciul produs reprezintă efectul negativ suferit de acesta si reiese din certificatul medico-legal care atesta faptul ca a fost atins dreptul la integritate fizica, iar in urma faptei ilicite săvârşită de către inculpat, persoana vătămată având nevoie de 65-70 de ingrijiri medicale şi producerea unei infirmităţi fizice ce a cosntat în atrofia globului ocular stâng şi lipsa vederii la ochiul stâng.

Din probele administrate instanţa retine ca exista o legătura de cauzalitate intre fapta ilicita săvârşită de inculpat si prejudiciul suferit de partea civilă , in sensul ca acest efect negativ a fost rezultatul direct si nemijlocit al acţiunii autorului faptei ilicite.

Din coroborarea probelor inscrisuri cu declaratiile martorilor date in fata instantei, cele date in cursul urmăririi penale, cat si cu declaratiile inculpatului date in cursul urmaririi penale, instanta considera ca in cauza este indeplinita si conditia vinovatiei inculpatului , aceasta fiind probata sub forma intenţiei.

Astfel, inculpatul a prevăzut rezultatul socialmente periculos al faptelor lor (vatamarea integritatii corporale a persoanei vătămate ) si a urmarit sau a acceptat posibilitatea producerii rezultatului, prin savarsirea faptei ilicite.

Constatând ca sunt îndeplinite condiţiile civile răspunderii civile delictuale instanţa urmează sa aprecieze asupra cuantumului despagubirilor solicitate de persoana vătămată.

Partea civilă nu a facut dovada altor cheltuieli astfel încât instanţa urmează sa admită in parte acţiunea si să acorde daune materiale in cuantumul stabilit mai sus.

Fiind îndeplinite condiţiile civile ale răspunderii civile instanţa urmează să statueze si cu privire repararea prejudiciului moral suferit de persoana vătămată.

Stabilirea cuantumului despagubirilor pentru prejudicii aduse integritatii fizice si onoarei unei persoane presupune o apreciere subiectiva din partea judecatorului care, insa, trebuie sa aiba in vedere anumite criterii obiective rezultand din cazul concret dedus judecatii, gradul de lezare a valorilor sociale ocrotite si sa aprecieze intensitatea si gravitatea atingerii adusa acestora.

Toate aceste criterii se subordoneaza conotatiei aprecierii rezonabile, pe o baza echitabila, corespunzatoare prejudiciului real si efectiv produs, astfel incat sa nu se ajunga la o imbogatire fara justa cauza a celui care pretinde daune morale.

Instanta constata ca suma de 50.000 de lei reprezentând daune morale apare ca fiind o suma disproporţionată si nerezonabila in raport cu suferinţele fizice si psihice încercate de partea civilă in urma faptei săvârşite de inculpat.

Fata de toate cele ce preced, statuând in echitate, in lipsa unor criterii legale, instanta apreciază ca suma de 25000 de lei este o suma rezonabila, proporţională cu prejudiciul suferit, si suficienta pentru repararea prejudiciului încercat de  O.T.  si anume suferinţele fizice pentru a căror vindecare au fost nevoie de 65-70 zile de îngrijiri medicale. În aprecierea sumei instanţa a avut in vedere si inerentele suferinţe psihice provocate persoanei vătămate prin fapta inculpatului şi infirmitatea fizică permanentă , alături de disconfortul de ordin fizic adăugându-se şi cel de ordin social şi estetic.

Persoana vătămată a dovedit despăgubirile civile prin chitanţele în valoare totală de 197,44 lei.

În baza art. 397 alin. (1) N.C.proc.pen. rap. la art. 1.349 N.C.civ., faţă de disp. art. 25 alin. (1) N.C.proc.pen., admite în parte acţiunea civilă formulată de partea civilă şi obligă pe inculpat la plata sumei de 197,44 lei despăgubiri civile şi suma de 25.000 lei daune morale.

În baza art. 397 alin. (1) N.C.P.P. rap. la art. 1.349 N.C.C., faţă de disp. art. 23 alin. (2) şi art. 25 alin. (1) N.C.P.P., admite acţiunea civilă formulată de partea civilă Serviciul de Ambulanţă Judeţean Bacău şi obligă pe inculpat la plata sumei de 521 lei cu titlu de despăgubiri materiale, reactualizată la data executării , reprezentând contravaloarea transportului persoanei vătămate O.T.  , obligă pe inculpat către Spitalul Județean de Urgență Bacău la plata sumei de 1225,47 lei contravaloare servicii medicale acordate persoanei vătămate O.T.  , și la suma de 103,89 lei către spitalul Orășenesc Ioan Lascăr Comănești , ambele sume ce vor fi reactualizate la data plății.

În baza art. 274 alin. (1) C. proc. pen.  obligă pe inculpat la plata sumei de 400 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.

În baza art.276 Cod proc penală , obligă inculpatul către partea civilă la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 4000  lei , reprezentând onorariu apărător

Domenii speta

Spete similare