Acţiune având ca obiect constatarea nulităţii absolute parţiale a unui titlu de proprietate

Prin acţiunea civilă înregistrată pe rolul Judecătoriei Mizil, sub nr. ../259/2016, reclamanţii G.M.-V.  şi G.M., în contradictoriu cu pârâtele P.L., Comisia Locală de Aplicare a Legilor Fondului Funciar … şi Comisia Judeţeană Prahova  de Aplicare a Legilor Fondului Funciar, au solicitat instanţei ca, prin hotărârea ce o va pronunţa să constate nulitatea absolută parţială a Titlului de proprietate nr. …/1990, în ceea ce priveşte suprafaţa de 213 mp curţi construcţii, în sensul că suprafaţa reală de teren este de 185 mp, ca urmare a constatării nulităţii absolute parţiale a titlului de proprietate instanţa să dispună obligarea pârâtelor Comisia Locală de Aplicare a Legilor Fondului Funciar …şi  Comisia Judeţeană Prahova  de Aplicare a Legilor Fondului Funciar să emită în mod corect titlul de proprietate, pentru care, s-a constatat nulitatea absolută parţială, respectiv să indice în mod corect suprafaţa de teren proprietatea pârâţilor.

În motivarea acţiunii, reclamanţii au arătat faptul că N.V., împreună cu prima sa soţie, au dobândit proprietatea asupra suprafeţei de 170 mp, în anul 1935, prin Contractul de vânzare cumpărare nr. ../1935.

Ulterior, N.V. împreuna cu cea de a doua soţie, N.E., mama pârâtei P.L., a dobândit proprietatea asupra suprafeţei de 185 mp şi construcţia amplasată pe acest teren.

Au concluzionat reclamanţii faptul că în total, suprafaţa dobândită în proprietate este aceea de 355 mp.

Au arătat în continuare reclamanţii faptul că din suprafaţa de 170 mp dobândită prin actul din mai 1935, s-a înstrăinat autorilor reclamanţilor suprafaţa de 127.50 mp, în anul 1956, prin contractul nr. …/1956.

Susţine reclamanţii faptul că titlul de proprietate a fost eliberat pentru suprafaţa de 213 mp, deşi susţin pârâţii, trebuia emis pe suprafaţa de 227, 05, respectiv cei 185 mp, plus diferenţa din 170-127.5.

Au solicitat reclamanţii instanţei să observe faptul că în Certificatul de Moştenitor nr. .../ 1988, de pe urma def. N.V., este menţionată suprafaţa de 185 mp şi construcţia amplasată pe acest teren, fără a se menţiona şi pretinsa suprafaţă de 42.5 mp, pretinşi ca fiind rămaşi în proprietate. De altfel, cu suprafaţa de 185 mp, arată reclamanţii, aceştia au figurat în evidenţele agricole şi fiscale ale Primăriei, şi nu cu o altă suprafaţă mai mare.

Susţin reclamanţii faptul că anterior emiterii titlului de proprietate N.V. împreuna cu cea de a doua soţie au vândut suprafaţa de 185 mp,

Astfel, apreciază reclamanţii, se pune întrebarea de ce nu s-a înstrăinat toată suprafaţa rămasă în proprietate, respectiv 185+42.5 (170-127.5)?, fiind aproape imposibil să se rămână doar cu proprietatea asupra suprafeţei de 42.5 mp.

Susţin reclamanţii faptul că  pârâţii din prezenta cauză au formulat o cerere de chemare în judecată având ca obiect grăniţuire şi revendicare, pretinzând că li s-a acaparat din teren, deşi reclamanţii au arătat că măsurătorile din acea perioadă nu erau precise, nefiind efectuate cu aparatura de specialitate, sens în care, se solicită instanţei să observe că în contractul de vânzare cumpărare al autorilor pârâţilor, prin care N.V. a vândut proprietatea dobândită în anul 1935, prin contractul de vânzare cumpărare nr. …/1935, făcându-se menţiunea că vânzătorul îşi rezervă dreptul de a folosi closetul amplasat pe terenul vândut.

Apreciază reclamanţii faptul că suprafaţa reală a terenului dobândit de N.V. cu prima soţie, prin Contractul de vânzare cumpărare nr. …/1935 a fost în realitate de 127,5, cât de altfel s-a înstrăinat, iar la momentul apariţiei Legii nr.18/1991 singura suprafaţă de teren rămasă în proprietate era de 185 mp, ori Titlul de proprietate, în opina reclamanţilor, a fost emis în mod greşit, fiind reconstituită incorect suprafaţa de 213 mp, având în vedere că suprafaţa ce trebuia reconstituită era de 185 mp, astfel cum este menţionat în Certificatul de Moştenitor nr. …/.1988 şi evidenţelor din registrul agricol şi fiscal.

Pe cale de întâmpinare (cerere depusă la data de 16.01.2017), pârâta P.L. a invocat excepţia lipsei interesului reclamanţilor în a formula prezenta acţiune şi respingerea acţiunii ca fiind introdusă de persoane care aveau un interes legitim.

În motivarea acestei excepţii, pârâta P.L. a arătat că aşa cum au arătat şi reclamanţii în cuprinsul cererii de chemare în judecată, pe rolul instanţei se află un dosar având ca obiect grăniţuire şi revendicare, dosar înregistrat sub nr. …/259/2016, prin care pârâta a solicitat instanţei stabilirea liniei de hotar dintre proprietăţile părţilor şi obligarea pârâţilor, reclamanţii din prezenta cauză să-i lase în deplină proprietate şi paşnică folosinţă suprafaţa de teren pe care au ocupat-o în mod abuziv.

A arătat reclamanta faptul că într-o acţiune în revendicare se compară titlurile de proprietate ale părţilor şi numai în condiţiile în care reclamanţii din prezenta cauză au o suprafaţă de teren mai mare decât cea din actul de proprietate se poate admite o astfel de acţiune.

Susţine pârâta faptul că împrejurarea că i-a fost emis titlul de proprietate pentru suprafaţa de 213 m.p., nu are relevanţă în acţiunea în revendicare formulată, atâta timp cât reclamanţii nu deţin nici o suprafaţa de teren în plus fata de actul de proprietate, astfel încât prezenta acţiune, în opinia sa, apare ca lipsită de interes. 

Aceeaşi pârâtă a solicitat instanţei ca, în cazul în care instanţa va trece peste excepţia invocată, să respingă acţiunea şi să oblige reclamanţii la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea solicitării sale, pârâta P.L. a arătat faptul că la data de 7 mai 1935, autorul său, V.G.N., împreună cu prima soţie A.N., au cumpărat un imobil compus din 2 camere şi prispă, împreună cu teren aferent în suprafaţă de 170 m.p., de la C.Ghe.M. B. din …, imobilul fiind situat în …., str. … nr. …, în prezent … nr. …, jud. Prahova, aşa cum rezultă din actul de vânzare - cumpărare transcris la Grefa Tribunalului … sub nr. … din 7 mai 1935.

La data de 9 noiembrie 1945, susţine pârâta, C. G. B. a vândut autorului pârâtei, N. Gh. V. şi autoarei  mamei acesteia un alt imobil, aflat la aceeaşi adresă, str. .. nr. 174, compus din suprafaţa de 185 m.p. teren şi construcţia aflată pe acest teren, compusă din 2 camere şi o sală.

A mai arătat pârâta faptul că autorii săi au dobândit împreună, prin 2 acte autentice suprafaţa de 355 m.p. teren intravilan, la adresa de mai sus.

La data de 11 aprilie 1956, susţine pârâta, printr-un Contract de vânzare - cumpărare autentificat sub nr. … din 19 aprilie 1956 la Notariatul de Stat al raionului …, autorul V.N., cu prima soţie C. A. ( fostă N. ) vinde soţilor G.M. şi G.A., autorii pârâţilor, suprafaţa de 127,50 m.p. din suprafaţa de 170 m.p., dobândită de aceştia prin actul din anul 1935.

În aceste condiţii, apreciază pârâta, autorilor săi, le-a rămas în proprietate suprafaţa de 227, 5 m.p. teren..

A arătat în continuare pârâta faptul că s-a emis titlul de proprietate pe numele def. sale mele mame, N.E., de către Comisia Locală ….de Aplicare a Legilor Fondului Funciar, doar pentru suprafaţa de 213 m.p. teren intravilan având categoria de folosinţa curţi - construcţii, deşi în realitate, ar fi trebuit reconstituit un drept de proprietate pentru suprafaţa de 227,5 m.p. teren.

Anterior emiterii titlului de proprietate, susţine pârâta P.L., def. N. E. i-a înstrăinat acesteia şi soţului său, P.N., printr-un contract de întreţinere autentificat sub nr. …/1993, dreptul indiviz din imobilul compus din teren în suprafaţa de 185 m.p. şi locuinţa aflată pe acest teren, imobil situat în …, str. … nr. .., jud. ….

Ulterior, arată  P.L., soţul său şi fratele său ( numai de tată), N.C. au înstrăinat fiului său P.P.D., căsătorit cu P.C., imobilul situat în …, str. .. nr. .., jud. Prahova, aşa cum rezultă din S.C. 274/14.03.2012, pronunţată de Judecătoria …, în dosar nr. …/259/2013, hotărâre rămasa definitivă şi irevocabilă.

A precizat pârâta P. L. faptul că la momentul încheierii actelor de înstrăinare nu a depus titlul de proprietate şi nici nu s-a efectuat o expertiză în specialitatea topografie, astfel încât diferenţa de suprafaţa de 28 m.p. ( 213 din titlu - 185 m.p. ce a făcut obiectul vânzării către fiul său) a rămas în proprietatea def. N.E., a cărei unică moştenitoare este aceasta, împrejurare care rezultă din certificatul de moştenitor şi certificatul fiscal pe care le-a ataşat cererii sale.

Faţă de situaţia expusă mai sus, a apreciat pârâta faptul că nu exista nici o eroare în titlul său de proprietate, care să profite pârâţilor, ci dimpotrivă apreciază că aceasta este lezată prin emiterea titlului de proprietate pentru o suprafaţa mai mică cu 14, 5 m.p. decât cea care rezultă din actele de proprietate ( 227,5 - 213 = 14,5 m.p. ) .

Apreciază pârâta că în mod corect a fost emis titlul de proprietate nr. …/1996, pe numele autoarei sale N.E., după efectuarea măsurătorilor şi cu respectarea legilor fondului funciar, astfel că  în opinia sa, nu există nici un motiv de nulitate absolută a titlului de proprietate.

A precizat totodată pârâta faptul că reclamanţii nu şi-au motivat în drept cererea de chemare in judecată, invocând în mod generic disp. art. III din Legea 169/1997, fără a indica în mod concret temeiul de drept al cererii.

La data de 31.01.2017, reclamanţii şi-au completat acţiunea şi au solicitat instanţei şi constatarea nulităţii absolute parţiale a Certificatului de moştenitor nr…./2017, în ceea ce priveşte masa succesorală reprezentată de terenul categoria curţi construcţii, în suprafaţă de 28 m.p.

În motivarea cererii completatoare, reclamanţii au arătat că acest certificat de moştenitor a fost întocmit ulterior introducerii cererii de constatare nulitate absolută parţială a Titlului de proprietate nr. …/.1996, în ceea ce priveşte suprafaţa de 213 mp curţi construcţii.

Au mai arătat reclamanţii faptul că între părţile din prezenta cauză exista un litigiu anterior, având ca obiect grăniţuire, vizând exact suprafaţa de teren menţionată în certificatul de moştenitor atacat prin prezenta cerere completatoare.

În acest act, precizează reclamanţii, se menţionează de către notar faptul că suprafaţa de 28 mp din suprafaţa totală de 213 mp, situată în …, str. … nr…. reprezintă un rest de suprafaţă, după ce s-a vândut suprafaţa de 185 mp, conform Sentinţei Civile nr. ../2012, pronunţată în dosar nr. …./259/2013.

Reclamanţii au reiterat faptul că N.V., împreună cu prima sa soţie, au dobândit proprietatea asupra suprafeţei de 170 mp, în anul 1935, prin Contractul de vânzare cumpărare nr. …./1935.

Ulterior, N.V. împreuna cu cea de a doua soţie, N.E., mama pârâtei P.L., a dobândit proprietatea asupra suprafeţei de 185 mp şi construcţia amplasată pe acest teren.

Au concluzionat reclamanţii faptul că în total, suprafaţa dobândită în proprietate este aceea de 355 mp.

Au arătat în continuare reclamanţii faptul că din suprafaţa de 170 mp dobândită prin actul din mai 1935, s-a înstrăinat autorilor reclamanţilor suprafaţa de 127.50 mp, în anul 1956, prin contractul nr. …/1956.

Susţin reclamanţii faptul că titlul de proprietate a fost eliberat pentru suprafaţa de 213 mp, deşi susţin pârâţii, trebuia emis pe suprafaţa de 227, 05, respectiv cei 185 mp, plus diferenţa din 170-127.5.

Au solicitat reclamanţii instanţei să observe faptul că în Certificatul de Moştenitor nr. …/1988, de pe urma def. N.V., este menţionată suprafaţa de 185 mp şi construcţia amplasată pe acest teren, fără a se menţiona şi pretinsa suprafaţă de 42.5 mp, pretinşi ca fiind rămaşi în proprietate. De altfel, cu suprafaţa de 185 mp, arată reclamanţii, aceştia au figurat în evidenţele agricole şi fiscale ale Primăriei, şi nu cu o altă suprafaţă mai mare.

Susţin reclamanţii faptul că anterior emiterii titlului de proprietate N.V. împreuna cu cea de a doua soţie au vândut suprafaţa de 185 mp,

Astfel, apreciază reclamanţii, se pune întrebarea de ce nu s-a înstrăinat toată suprafaţa rămasă în proprietate, respectiv 185+42.5 (170-127.5)?, fiind aproape imposibil să se rămână doar cu proprietatea asupra suprafeţei de 42.5 mp.

Susţin reclamanţii faptul că  pârâţii din prezenta cauză au formulat o cerere de chemare în judecată având ca obiect grăniţuire şi revendicare, pretinzând că li s-a acaparat din teren, deşi reclamanţii au arătat că măsurătorile din acea perioadă nu erau precise, nefiind efectuate cu aparatura de specialitate, sens în care, se solicită instanţei să observe că în contractul de vânzare cumpărare al autorilor pârâţilor, prin care N.V. a vândut proprietatea dobândită în anul 1935, prin contractul de vânzare cumpărare nr. …/1935, făcându-se menţiunea că vânzătorul îşi rezervă dreptul de a folosi closetul amplasat pe terenul vândut.

Apreciază reclamanţii faptul că suprafaţa reală a terenului dobândit de N.V. cu prima soţie, prin Contractul de vânzare cumpărare nr. …/1935 a fost în realitate de 127,5, cât de altfel s-a înstrăinat, iar la momentul apariţiei Legii nr.18/1991 singura suprafaţă de teren rămasă în proprietate era de 185 mp, ori Titlul de proprietate, în opina reclamanţilor, a fost emis în mod greşit, fiind reconstituită incorect suprafaţa de 213 mp, având în vedere că suprafaţa ce trebuia reconstituită era de 185 mp, astfel cum este menţionat în Certificatul de Moştenitor nr. ../.1988 şi evidenţelor din registrul agricol şi fiscal.

La data de 8.02.2017, pârâta P.L. a formulat întâmpinare faţă de cererea completatoare depusă de către reclamanţi, în sensul că a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamanţilor faţă de această nouă cerere.

În motivarea acestei excepţii, pârâta P.L. a arătat că potrivit, art. 88 din Legea 36/1995, cei care se consideră vătămaţi în drepturile lor, pot cere instanţei judecătoreşti anularea certificatului de moştenitor.

A mai arătat pârâta faptul că printre condiţiile generale de exerciţiu ale acţiunii civile este cerută şi aceea a calităţii procesual active, condiţie distinctă de cea a interesului, ce presupune în materia nulităţii unui act juridic civil existenţa unei identităţi între persoana reclamantului şi cel ce este titularul dreptului căruia i s-a adus atingere prin actul juridic a cărui nulitate se solicită.

Cu privire la calitatea procesual activă, a arătat pârâta faptul că aceasta este justificată doar de cel care demonstrează că este titularul unui drept căruia i s-a adus atingere prin actul juridic a cărui nulitate se solicită a se constata.

Solicită pârâta instanţei să observe în primul rând, faptul că „motivele” de nulitate invocate de reclamanţi prin completarea acţiunii sunt reprezentate de împrejurarea că certificatul de moştenitor al acesteia a fost eliberat după introducerea acţiunii reclamanţilor privind constatarea nulităţii titlului de proprietate nr. …/.1996 şi în condiţiile în care între ele, părţile, există un litigiu având ca obiect grăniţuire şi revendicare.

De asemenea, solicită pârâta să se observe faptul că aşa - zisele motive de nulitate absolută nu numai că nu reprezintă veritabile motive de nulitate absolută, dar nici măcar motive de nulitate relativă, astfel încât, chiar dacă în petitul acţiunii reclamanţii au solicitat instanţei constatarea nulităţii absolute, ceea ce ar fi trebuit să inducă concluzia legitimării procesuale active a acestora, în realitate aceştia nu au calitate procesual activă, atâta timp cât instanţa nu s-a pronunţat pe acţiunea principală.

Susţine pârâta P.L. faptul că doctrina şi practica judiciara sunt constante în a aprecia că, chiar şi în condiţiile în care în certificatul de moştenitor ar fi incluse bunuri ce aparţin unor terţe persoane, acest aspect nu reprezintă o cauză de nulitate a certificatului de moştenitor, eliberat cu respectarea procedurii notariale, întrucât faţă de terţi certificatul de moştenitor nu poate face dovada decât despre calitatea de moştenitor, a celui care a dobândit cu acest titlu bunurile ce constituie masa succesorală.

În ce priveşte componenţa masei, certificatul de moştenitor nu poate face o astfel de dovadă, chiar dacă o menţionează în cuprinsul său, susţine pârâta P.L..

În condiţiile în care se va trece peste aceasta excepţie şi se va constata că reclamanţii au calitate procesual activă, pârâta P.L. a înţeles să invoce excepţia prematurităţii cererii privind constatarea nulităţii certificatului de moştenitor, pentru considerentele expuse anterior, având în vedere ca nu s-a soluţionat în mod definitiv capătul de cerere privind constatarea nulităţii absolute a titlului de proprietate.

De asemenea, pe calea aceleiaşi întâmpinări, pârâta P. L. a invocat excepţia lipsei interesului reclamanţilor în a formula cererea completatoare.

În susţinerea acestei noi excepţii, pârâta P.L. a arătat că interesul, ca şi condiţie de exercitare a acţiunii civile, trebuie să fie născut, actual, personal, direct şi legitim.

Susţine pârâta P.L. faptul că certificatul de moştenitor nu poate face dovada dreptului de proprietate faţă de terţi, iar reclamanţii sunt terţi faţă de acest înscris, astfel încât apreciază că aceştia nu au un interes născut, actual şi legitim în formularea acestui capăt de cerere, lipsind în acest mod una din condiţiile de exercitare a acţiuni civile.

Mai mult decât atât, a precizat pârâta P.L., cum au arătat şi reclamanţii în cuprinsul cererii de judecată, pe rolul instanţei se afla un dosar având ca obiect grăniţuire şi revendicare, dosar înregistrat sub nr. …/259/2016, prin care pârâta a solicitat instanţei stabilirea liniei de hotar dintre proprietăţile sale şi obligarea pârâţilor, reclamanţii din prezenta cauză, să-i lase în deplină proprietate şi paşnică folosinţă suprafaţa de teren pe care aceştia au ocupat-o în mod abuziv.

A mai arătat pârâta P.L. faptul că într-o acţiune în revendicare se compară titlurile de proprietate ale părţilor, iar împrejurarea că i-a fost eliberat certificatul de moştenitor pentru diferenţa de teren dintre titlul de proprietate pentru 213 m.p şi cea care a făcut obiectul vânzări către fiul său, respectiv 185 m.p., nu are relevanţă în acţiunea în revendicare formulată, certificatul de moştenitor neputând fi opus ca titlu într-o acţiune în revendicare.

În condiţiile în care instanţa va trece peste aceste excepţii, pârâta P.L. a solicitat respingerea acţiunii, ca neîntemeiată, cu obligarea reclamanţilor la plata cheltuielilor de judecată, având în vedere următoarele considerente :

Cererea completatoare formulată de reclamanţi depinde de soluţionarea cererii principale.

A precizat pârâta P.L. faptul că a expus în considerentele întâmpinării formulate la cererea principală modul în care autorii săi au dobândit dreptul de proprietate asupra imobilului, arătând că aceştia au dobândit împreună, prin două acte autentice suprafaţa de 355 m.p. teren intravilan, la adresa indicată.

A arătat în continuare pârâta P.L. faptul că la data de .. aprilie 1956, printr-un  Contract de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. …din … aprilie 1956 la Notariatul de Stat al raionului …., autorul său V.N., cu prima soţie C. A. ( fostă N. ) vinde soţilor G.M. şi G.A., autorii pârâţilor, suprafaţa de 127,50 m.p. din suprafaţa de 170 m.p. dobândită de aceştia prin actul din anul 1935.

În aceste condiţii, apreciază pârâta, autorilor săi, le-a rămas în proprietate suprafaţa de 227, 5 m.p. teren..

A arătat în continuare pârâta faptul că s-a emis titlul de proprietate pe numele def. sale mele mame, N.E., de către Comisia Locală …. de Aplicare a Legilor Fondului Funciar, doar pentru suprafaţa de 213 m.p. teren intravilan având categoria de folosinţa curţi - construcţii, deşi în realitate, ar fi trebuit reconstituit un drept de proprietate pentru suprafaţa de 227,5 m.p. teren..

Susţine pârâta faptul că această împrejurare nu are relevanţă în prezenta cauză, în condiţiile în care, în care autoarea sa, care era în viaţă la aceea dată, nu a înţeles să conteste actele de reconstituire a dreptului de proprietate.

Anterior emiterii titlului de proprietate, susţine pârâta P.L., def. N. E. i-a înstrăinat acesteia şi soţului său, P.N., printr-un contract de întreţinere autentificat sub nr. …/.1993, dreptul indiviz din imobilul compus din teren în suprafaţa de 185 m.p. şi locuinţa aflată pe acest teren, imobil situat în …, str. … nr. …, jud. Prahova.

Ulterior, arată  pârâta .PL., aceasta, soţul său şi fratele său ( numai de tată), N.C. au înstrăinat fiului său P.P.D., căsătorit cu P.C., imobilul situat în …, str. … nr. .., jud. Prahova, aşa cum rezultă din S.C. …/2012, pronunţată de Judecătoria Mizil, în dosar nr. …/259/2013, hotărâre rămasa definitivă şi irevocabilă.

A precizat pârâta P. L. faptul că la momentul încheierii actelor de înstrăinare nu a depus titlul de proprietate şi nici nu s-a efectuat o expertiză în specialitatea topografie, astfel încât diferenţa de suprafaţa de 28 m.p. ( 213 din titlu - 185 m.p. ce a făcut obiectul vânzării către fiul său) a rămas în proprietatea def. N. E., a cărei unică moştenitoare este aceasta, împrejurare care rezultă din certificatul de moştenitor şi certificatul fiscal pe care le-a ataşat cererii sale.

Faţă de actele de proprietate depuse, susţine  pârâta P. L., era normal ca notarul să elibereze certificatul de moştenitor, doar pentru 28 m.p., în condiţiile în care, aşa cum a arătat, mama sa îi vânduse acesteia şi  soţului său, în timpul vieţii, prin printr-un contract de întreţinere autentificat sub nr. …/.1993, dreptul indiviz din imobilul compus din teren în suprafaţă de 185 m.p . şi locuinţa aflată pe acest teren, imobil situat în …, str. … nr. …,jud. Prahova.

A solicitat pârâta instanţei să observe şi faptul că a achitat impozitul pe teren, împrejurare care rezultă din certificatul fiscal, la dosar există înscrisuri care atestă dreptul de proprietate al autorilor săi, anterior eliberării titlului contestat în prezenta cauză, astfel încât apreciază că acţiunea reclamanţilor nu are nici un temei legal.

A apreciat de asemenea  pârâta P. L. că nu exista niciun motiv de nulitate absolută a certificatului de moştenitor, notarul public eliberând certificatul de moştenitor în baza actelor de proprietate, astfel încât simpla alegaţie a reclamanţilor, în sensul că a încheiat acest înscris în condiţiile în care pe rolul instanţei exista un proces de constatare a nulităţii absolute a titlului său de proprietate neavând relevanţă din punct de vedere juridic şi neconstituind un motiv de nulitate a unui act juridic.

La data de 20.02.2017 reclamanţii G.M.V. şi G. M. au formulat răspuns faţă de întâmpinarea depusă de către pârâta P. L. la data de 08.02.2017 -, cerere prin care au solicitat instanţei să înlăture apărările formulate de către pârâtă.

Pentru a susţine această solicitare, reclamanţii au arătat faptul că acţiunea în anularea certificatului de moştenitor în instanţă este o acţiune personală şi patrimonială, prin care reclamantul solicită instanţei de judecată să constate nulitatea relativă sau absolută a certificatului de moştenitor emis de notarul public.

Au mai arătat reclamanţii faptul că cel care poate formula această acţiune (are calitate procesuală activă), potrivit art. 119 din Legea nr. 36/1995, este orice persoană care se consideră vătămată în dreptul său prin emiterea certificatului de moştenitor. Astfel, atât moştenitorul care a participat la procedura succesorală notarială, cât şi terţul (moştenitor sau nu) care justifică un interes, pot introduce acţiunea în anularea sau constatarea nulităţii certificatului de moştenitori.

Dacă reclamantul este un terţ faţă de certificatul de moştenitor, menţiunile certificatului sunt opozabile până la dovada contrară, acesta putând cere anularea certificatului pentru lipsa calităţii de moştenitor a titularului ori greşita stabilire a întinderii drepturilor sale succesorale, sau constatarea nulităţii pentru motivele de nulitate absolută potrivit dreptului comun.

Delimitarea, prin art. 119 din Legea 36/1995, a cercului persoanelor considerate interesate în a cere anularea unui certificat de moştenitor, nu trebuie să conducă la ideea potrivit căreia certificatul de moştenitor nu poate fi constatat nul absolut, potrivit regulilor ce reglementează regimul nulităţii absolute.

Certificatul de moştenitor reprezintă, în esenţă, un act autentic şi consensual care poate fi întocmit exclusiv de către notarul public, cu procedura prevăzută de lege.

Caracterul consensual al actului rezultă din modul de reglementare a procedurii succesorale, concepută a se desfăşura în prezenţa şi cu acordul tuturor succesibililor.

Regimul nulităţii absolute este unul comun tuturor actelor juridice, inclusiv cele autentice şi consensuale.

Aşa fiind, susţin reclamanţii „orice persoană interesată” poate formula o cerere de constatare a nulităţii absolute a unui certificat de moştenitor, pentru motive ce pot conduce la aplicarea acestei sancţiuni (de ex. cauza ilicită sau frauda la lege).

Din întregul material probator administrat în cauză, susţin reclamanţii, rezultă că aceştia  au un interes în promovarea acestei acţiuni, câtă vreme drepturile lor patrimoniale au fost încălcate prin includerea în certificatul de moştenitor a unei suprafeţe de teren proprietatea acestora.

Au solicitat reclamanţii instanţei să observe faptul că acest certificat de moştenitor a fost întocmit ulterior introducerii cererii de constatare nulitate absolută parţială a Titlului de proprietate nr. …/.1996, în ceea ce priveşte suprafaţa de 213 mp curţi construcţii.

Au precizat reclamanţii faptul că între părţile din prezenta cauză există litigiu anterior, având ca obiect grăniţuire, vizând exact suprafaţa de teren menţionată în certificatul de moştenitor atacat prin prezenta.

În acest act, susţin reclamanţii,  se menţionează de către notar faptul că suprafaţa de 28 mp, din suprafaţa totală de 213 mp, situată în …, str… nr…. reprezintă un rest de suprafaţă,  după ce s-a vândut suprafaţa de 185 mp, conform Sentinţei Civile nr. …/.2012, pronunţata în dosar nr. …/259/2013.

Au reiterat reclamanţii faptul că N.V., împreuna cu prima sa soţie, au dobândit proprietatea asupra suprafeţei de 170 mp, în anul 1935, prin Contractul de vânzare cumpărare nr. ../1935, iar ulterior, acesta împreuna cu cea de a doua soţie, N. E., mama paratei P.L., au dobândit proprietatea asupra suprafeţei de 185 mp şi construcţia amplasată pe acest teren.

Deci total suprafaţa dobândită în proprietate este de 355 mp.

Din suprafaţa de 170 mp dobândită prin actul din mai 1935, s-a înstrăinat autorilor reclamanţilor suprafaţa de 127.50 mp în anul 1956, prin Contractul nr. …/1956.

Titlul de proprietate a fost eliberat pentru suprafaţa de 213 mp, deşi susţin pârâţii trebuia emis pe suprafaţa de 227, 05, respectiv cei 185 mp plus diferenţa din 170-127.5.

Solicită reclamanţii să se observe faptul că în Certificatul de Moştenitor nr. …/.1988, de pe urma def. N.V. este menţionată suprafaţa de 185 mp şi construcţia amplasată pe acest teren, fără a se menţiona şi pretinsa suprafaţă de 42.5 mp pretinşi ca fiind rămaşi în proprietate. De altfel, cu suprafaţa de 185 mp reclamanţii au figurat în evidentele agricole şi fiscale ale Primăriei, şi nu cu o altă suprafaţă mai mare.

Au mai solicitat reclamanţii să se observe faptul că anterior emiterii titlului de proprietate, N.V. împreuna cu cea de a doua soţie au vândut suprafaţa de 185 mp.

Astfel, apreciază reclamanţii, se pune întrebarea de ce nu s-a înstrăinat toată suprafaţa rămasă în proprietate, respectiv 185+42.5 ( 170-127.5)?, fiind aproape imposibil să se rămână doar cu proprietatea asupra suprafeţei de 42.5 mp.

Au reiterat reclamanţii şi faptul că pârâţii din prezenta cauză au formulat o cerere de chemare in judecată având ca obiect grăniţuire şi revendicare, pretinzând ca li s-a acaparat din teren, deşi aceştia au arătat  faptul că ori măsurătorile din acea perioadă nu erau precise, nefiind efectuate cu aparatură de specialitate, sens în care urmează ca instanţa să observe că în contractul de vânzare cumpărare al autorilor pârâţilor, prin care N.V. a vândut proprietatea dobândită în anul 1935, prin contractul de vânzare cumpărare nr. …/1935, făcându-se menţiunea că vânzătorul îşi rezerva dreptul de a folosi closetul amplasat pe terenul vândut.

Au concluzionat reclamanţii în sensul că suprafaţa reală a terenului dobândit de N.V. cu prima soţie prin contractul de vânzare cumpărare nr. …/1935 a fost în realitate 127.5, cât de altfel s-a înstrăinat, iar la momentul apariţiei Lg nr.18/1991 singura suprafaţă de teren rămasă în proprietate era de 185 mp, ce a fost înstrăinată, ori titlul de proprietate, apreciază reclamanţii, a fost emis în mod greşit, fiind reconstituită incorect suprafaţa de 213 mp, având în vedere că suprafaţa ce trebuia reconstituită era de 185 mp, astfel cum este menţionat în Certificatul de Moştenitor nr. …/.1988 şi evidenţele din registrul agricol si fiscal.

Au apreciat reclamanţii că în mod eronat s-a emis acest Certificat de Moştenitor pentru suprafaţa de 28 mp, notarul excedând obligaţiilor sale stabilite prin lege.

La termenul de judecată de la data de 17.03.2017 instanţa a respins ca fiind neîntemeiate excepţia lipsei interesului reclamanţilor în a formula acţiunea ca şi a lipsei calităţii procesuale active a acestora -, ca excepţii invocate de către pârâta P.L. pe cale de întâmpinare, aşa cum s-a arătat anterior.

În cauză s-a administrat proba cu acte, a fost luat interogatoriu părţilor şi a fost întocmit un raport de expertiză topografică de către expert V.M. -, raport ce a fost refăcut.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine în fapt următoarele :

Prin acţiunea civilă înregistrată pe rolul Judecătoriei Mizil, sub nr. ../259/2016, reclamanţii G.M.-V.  şi G.M., în contradictoriu cu pârâtele P.L., Comisia Locală de Aplicare a Legilor Fondului Funciar … şi Comisia Judeţeană Prahova  de Aplicare a Legilor Fondului Funciar, au solicitat instanţei ca, prin hotărârea ce o va pronunţa să constate nulitatea absolută parţială a Titlului de proprietate nr. …/1990, în ceea ce priveşte suprafaţa de 213 mp curţi construcţii, în sensul că suprafaţa reală de teren este de 185 mp, ca urmare a constatării nulităţii absolute parţiale a titlului de proprietate instanţa să dispună obligarea pârâtelor Comisia Locală de Aplicare a Legilor Fondului Funciar …şi  Comisia Judeţeană Prahova  de Aplicare a Legilor Fondului Funciar să emită în mod corect titlul de proprietate, pentru care, s-a constatat nulitatea absolută parţială, respectiv să indice în mod corect suprafaţa de teren proprietatea pârâţilor.

Instanţa va reţine faptul că pe cale de întâmpinare (cerere depusă la data de 16.01.2017), pârâta P.L. a invocat excepţia lipsei interesului reclamanţilor în a formula prezenta acţiune şi respingerea acţiunii ca fiind introdusă de persoane care aveau un interes legitim.

Aceeaşi pârâtă a solicitat instanţei ca, în cazul în care instanţa va trece peste excepţia invocată, să respingă acţiunea şi să oblige reclamanţii la plata cheltuielilor de judecată.

La data de 31.01.2017, reclamanţii şi-au completat acţiunea şi au solicitat instanţei şi constatarea nulităţii absolute parţiale a Certificatului de moştenitor nr…./.2017, în ceea ce priveşte masa succesorală reprezentată de terenul categoria curţi construcţii, în suprafaţă de 28 m.p.

Se va reţine faptul că la data de 8.02.2017, pârâta P.L. a formulat întâmpinare faţă de cererea completatoare depusă de către reclamanţi, în sensul că a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamanţilor faţă de această nouă cerere.

La termenul de judecată de la data de 17.03.2017 instanţa a respins ca fiind neîntemeiate excepţia lipsei interesului reclamanţilor în a formula acţiunea ca şi a lipsei calităţii procesuale active a acestora -, ca excepţii invocate de către pârâta P.L. pe cale de întâmpinare, aşa cum s-a arătat anterior.

În urma analizei coroborate a datelor care rezultă din ansamblul probator cu susţinerile părţilor, precum şi cu dispoziţiile legale în materie, instanţa a apreciat că acţiunea completată formulată de către reclamanţi, în baza probatoriului strict administrat în prezenta cauză, este neîntemeiată, pentru următoarele considerente:

Astfel, instanţa a constatat faptul că reclamanţii  G.M.-V. şi G. M. deţin ca şi titlu de proprietate pentru terenul categoria curţi construcţii, situat în .., str. … nr…, jud. Prahova, Sentinţa civilă nr…/.2012, pronunţată de Judecătoria Mizil, sentinţă rămasă definitivă prin nerecurare, respectiv asupra imobilului compus din teren în suprafaţă de 127,50 m.p.  şi asupra construcţiilor edificate pe acesta, respectiv o casă de locuit compusă din trei camere, o sală şi o bucătărie, acoperită cu tablă şi o anexă gospodărească – magazie, în suprafaţă construită totală de 77 m.p., edificată în anul 1956, fostă proprietate a vânzătorilor G.A. şi G.I. dobândită, potrivit dispozitivului acestei sentinţe, prin Contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. ../.1956 şi transcris sub nr…/1956 (dar şi potrivit Certificatului de moştenitor nr…./1981.

Instanţa a luat act de aceea că prin Sentinţa civilă nr…./.2012, pronunţată de Judecătoria Mizil, reclamanţilor G.M.-V. şi G. M. le-a fost admisă în totalitate acţiunea în constatare formulată în contradictoriu cu promitenţii – vânzători G.A. şi G.I. -, aceştia neformulând recurs tocmai din acest considerent.

De asemenea, instanţa a luat act de aceea că, Sentinţa civilă nr…/.2012, pronunţată de Judecătoria Mizil are puterea lucrului judecat şi face dovada deplină a întinderii maxime a suprafeţei de teren categoria curţi construcţii deţinută de către reclamanţii  G.M.-V. şi G. M., în .., str. .. nr…, jud. Prahova -, în absenţa unui titlu de proprietate completator, deci în absenţa unui act juridic cu putere probatorie deplină în această materie.

În cazul în care reclamanţii ar fi deţinut în mod licit, în plus, faţă de suprafaţa de 127,50 m.p. , în cadrul curţii îngrădite cu gard a acestora, autorii acestora, sau aceştia aveau posibilitatea să adreseze instanţei a acţiune în constatarea dobândirii prin uzucapiune(sau prescripţie achizitivă) dreptul de proprietate asupra vreunei suprafeţe de teren alăturate celei indicate în prezentul paragraf -, evident în situaţia în care aceasta ar fi fost deţinută public, paşnic şi continuu într-o perioadă de timp îndelungată.

În ceea ce priveşte Titlul de proprietate nr.55.186/3.09.1996 emis în favoarea autorului (autorilor) pârâtei P.L., N.G.V. şi respectiv N.V.E. şi cu privire la suprafaţa a cărei cenzurare s-a solicitat şi anume, suprafaţa de 213 m.p., instanţa a reţinute de o parte, faptul că potrivit Adresei nr…./..2017 emisă de Primăria oraşului …, jud.Prahova, suprafaţa de 213 m.p., situată în intravilanul oraşului …, str. … nr…., jud. Prahova a fost stabilită conform măsurătorilor efectuate de către Comisia Locală de Aplicare a legilor Fondului Funciar …..

Instanţa va reţine pe de altă parte şi faptul că autorii pârâtei P.L., V. N. şi N. A. au dobândit prin cumpărare de la numitul C.Ghe.M. B. un imobil compus din teren în suprafaţă de 170 m.p.  şi o construcţie, situată în …, cu fosta denumire a străzii, …, nr.174, în prezent …, nr.188, la data de 7 mai 1935, prin Contractul autentificat sub nr…/.1935( Dosar ataşat nr…./259/2016), ca şi o altă suprafaţă de teren de 185 m.p.  şi un alt corp de clădire, la aceeaşi adresă, succesiv, în anul 1945, de la acelaşi vânzător, conform Contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr…./.1945__, situaţie care relevă faptul că pârâta poate deţine, din totalul deţinut de către autorii săi de 335 m.p., teren intravilan categoria curţi construcţii, de la aceeaşi adresă, după vânzarea către autorii reclamanţilor a suprafeţei de 127,50 m.p. (consfinţită prin Sentinţa civilă nr…./.2012, pronunţată de Judecătoria Mizil), o diferenţă, suprafaţă chiar de 227,50 m.p. şi nu doar de 213 m.p., cum s-a reconstituit în favoarea autorilor săi, prin Titlul de proprietate nr…../.1996.

Instanţa a reţinut un fapt deosebit de important, relevat de  Contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr…./.1945 (fila 92 din Dosarul ataşat nr…./259/2016) în sensul că cea de-a doua suprafaţă vândură autorilor pârâtei P.L., V. Gh.N. şi O. E., de 185 m.p., (din str. .., nr.174, actuală …) se învecina la est, chiar cu proprietatea autorului pârâtei, V. Gh.N. şi A., deci în principiu cu suprafaţa de 170 m.p. dobândită de către autorii pârâtei  V. Gh.N. şi A.,  situată tot pe str…şi la acelaşi nr.174 , ca şi suprafaţa de 185 m.p.

Ori, în speţa de faţă, în situaţia în care reclamanţii nu deţin un titlu de proprietate cu putere deplină probatorie, în ceea ce priveşte diferenţa dintre suprafaţa de 150,81 m.p. găsită cu ocazia măsurătorilor de către expertul V.M. şi suprafaţa de 127,50 m.p., singura pentru care reclamanţii deţin un titlu de proprietate incontestabil şi anume  Sentinţa civilă nr…./.2012, pronunţată de Judecătoria Mizil, chiar şi în situaţia în care cele două proprietăţi ale părţilor s-ar fi extins către str…., iar autorilor pârâtei P.L. nu li s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra întregii suprafeţe de teren, care în principiu le-a rămas în proprietate, până la proba contrară, instanţa nu poate cenzura în sensul solicitat, Titlul de proprietate nr…./.1996 opus de către pârâta P.L., atâta vreme cât reclamanţii deţin mai mult decât au dobândit prin cumpărare de la autorii acestora, deci atâta vreme cât reclamanţii deţin în fapt, în loc de 127,50 m.p., categoria curţi construcţii, suprafaţa de 150,81 m.p., categoria curţi construcţii, pentru care nu deţin titlu de proprietate, conform Planului de situaţie anexă la Raportul de expertiză topografie, refăcut, de la fila 170 (Vol.al III-lea al dosarului cauzei).

Având în vedere aceste considerente, instanţa a respins acţiunea completată formulată de  reclamanţii G.M.-V. şi G. M., privind cenzurarea Titlului de proprietate nr…../.1996 şi a Certificatului de moştenitor nr…./.2017.

De asemenea, instanţa a respins excepţia lipsei interesului reclamanţilor în a promova cererea completatoare, motivat de faptul că orice cetăţean are asigurat accesul liber la justiţie, pentru a solicita constatarea unei eventuale încălcări  sau vătămări a unui drept al acestuia, inclusiv a dreptului de proprietate asupra unui imobil sau a unei părţi din imobilul pentru care susţine că deţine un titlu de proprietate valabil din punct de vedere juridic.

În cazul în care reclamanţii vor face dovada existenţei altor acte juridice translative de proprietate, în ceea ce priveşte autorii pârâtei P.L., numiţii V.N. şi N.A. şi care pot dovedi reducerea din punct de vedere juridic a proprietăţii autorilor pârâtei, de care nu au avut cunoştinţă în mod absolut şi obiectiv , până la rămânerea definitivă a prezentei sentinţe, aceştia pot formula în termenul legal o cerere de revizuire, dar, cu condiţia ca, la rândul acestora să prezinte în completarea titlului acestora, reprezentat de Sentinţa civilă nr…./.2012, pronunţată de Judecătoria Mizil, referitor doar la deţinerea cu titlu de coproprietari, doar a suprafeţei de 127,50 m.p., a unui alt titlu de proprietate valabil din punct de vedere juridic.

În baza disp.art. 453 alin.1  Noul Cod de procedură Civilă, instanţa a obligat reclamanţii la 500 lei cheltuieli de judecată către pârâta P.L.

Întocmit,

Judecător Popescu Anghelina

Domenii speta

Spete similare