Lipsa calităţii procesuale a apelantului. Încălcarea principiului disponibilităţii părţilor,a limitelor cererii de chemare în judecată

DREPT PROCESUAL CIVIL, DREPT CIVIL

Lipsa calităţii procesuale a apelantului. Încălcarea principiului disponibilităţii părţilor,a limitelor cererii de chemare în judecată

- art. 261, art. l05 alin. 2, art. 304 alin. 1 punctul 5, art. 312 alin. 5 Cod de procedură civilă, art. 584 Cod civil

Acţiunea a fost îndreptată împotriva pârâţilor …, ori, apelul s-a declarat de către … senior, ce nu avea calitate procesuală, instanţa de apel deşi s-a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale a acestuia, nu s-a pronunţat asupra acesteia, admiţând apelul cu motivarea că nu se poate stabili fără echivoc dacă pârât în cauză este seniorul sau juniorul …, precizând că acest aspect să fie lămurit cu ocazia rejudecării cauzei.

Din actele aflate la dosar rezulta cine avea calitate procesuală, mai mult, cu încălcarea principiului disponibilităţii s-a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare cu considerentul că era necesară împrocesarea tuturor comejdaşilor aflaţi pe linia de hotar, în condiţiile în care reclamanţii au precizat clar că nu doresc împrocesarea altor persoane.

Decizia civilă nr. 59/30.03.2017

Prin sentinţa civilă nr. 2547/05.07.2016 pronunţată de Judecătoria ... a fost admisă acţiunea formulată de reclamanţii ..., în contradictoriu cu pârâţii ... şi în consecinţă:

A fost stabilită linia de hotar dintre terenul proprietatea reclamanţilor înscris în CF nr. ... ... cu nr. cadastral ..., pe de o parte, şi terenul proprietatea pârâtului ... înscris în CF nr. ... ... cu nr. cadastral ..., respectiv terenul proprietatea codevălmaşă a pârâţilor ... înscris în CF nr. ... nedef. ..., nr. cadastral ..., pe de altă parte, conform raportului întocmit de cei trei experţi în urma efectuării supraexpertizei şi a completării acestui raport, adică pe punctele stabilite pe aliniamentul 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9 .

Cheltuielile avocaţiale au fost compensate între ele.

Pârâţii au fost obligaţi să achite reclamanţilor suma de 2.350 lei reprezentând cota de 1/2 din cheltuielile efectuate de reclamanţi cu expertiza efectuată şi avansul pentru cei trei experţi.

Reclamanţii au fost obligaţi ca în termen de cel mult 15 zile de la comunicarea hotărârii să achite pentru cei trei experţi restul rămas neachitat din contravaloarea supraexpertizei astfel: 700 lei pentru expert ..., 650 lei pentru expert … şi 780 lei pentru expert ….

Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond a reţinut următoarele:

Reclamanţii sunt proprietari tabulari asupra terenului înscris în CF nr. ... ... şi care este învecinat cu terenul pârâţilor ... înscris în CF nr. ... nedef. ... şi ... înscris în CF nr. ... .... Între părţi existau discuţii cu privire la linia de hotar dintre proprietăţi.

În cauză s-a solicitat efectuarea de expertize topografice, cu care fie o parte, fie cealaltă nu au fost de acord. S-au solicitat completări, lămuriri, prezenţa chiar personală a expertului Şuba pentru a da lămuriri instanţei şi la care au participat şi reprezentanţii ambelor părţi, dar în final s-a încuviinţat şi efectuarea unei supraexpertize care s-a efectuat de o comisie formată din 3 experţi.

Din primul raport efectuat de expert ... s-a reţinut că, identificarea parcelelor nu s-a efectuat în mod corect, nu corespunde hărţilor cadastrale şi astfel nu corespunde nici realităţii. Din cea de a doua expertiză efectuată de expert …, s-a reţinut că acesta ia în considerare contractul de vânzare cumpărare sub semnătură privată şi cu privire la care se raportează în a face propuneri de stabilire a liniei de hotar. Acesta trebuia să facă verificările cuvenite dacă terenurile folosite de părţi corespund cu documentaţia cadastrală şi dacă linia de hotar corespunde cu aceste documentaţii.

Prin supraexpertiza efectuată în cauză de cei trei specialişti s-au luat în seama extrasele de CF care sunt „dătătoare de ton”. Părţile pot încheia acte sub semnătură privată, însă ceea ce este menţionat în coala CF este hotărâtor în stabilirea liniei de hotar dintre proprietăţi, chiar dacă contractul sub semnătură privată este anterior celui autentic. Experţii au menţionat că imobilele care fac obiectul prezentului litigiu sunt proprietăţi tabulare înscrise în CF, au geometrii bine definite şi avizate de către OCPI, iar linia de hotar trebuie să respect formele prevăzute de aceste planuri de amplasament. Experţii au marcat în mod clar punctele pe unde trebuie să treacă linia de hotar dintre proprietăţi, instanţa de fond luând act de acest lucru şi a pronunţat o hotărâre conform acestor puncte stabilite de cei trei specialişti în domeniul topografic.

Cât priveşte cheltuielile de judecată, acestea au fost compensate între ele, dar instanţa de fond a omis anterior închiderii cercetării judecătoreşti de a obliga la plata integrală a onorariului pentru cei 3 experţi, sens în care s-a pronunţă tot prin dispozitivul sentinţei, aceste dispoziţii fiind executorii.

Împotriva acestei sentinţe au declarat apel pârâţii ... ..., ... ... precum şi numitul ... sen. solicitând, în principal, anularea hotărârii atacate şi trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanţe, ca urmare a constatării lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului apelant ... sen. în faţa instanţei de fond şi a necitării pentru niciunul din termenele de judecată a proprietarului tabular, ... jun., precum şi pentru lipsa totală a motivării, în fapt şi în drept, a hotărârii atacate. În subsidiar, s-a solicitat modificarea în tot a hotărârii atacate şi stabilirea liniei de hotar între proprietăţi ţinând cont de înţelegerea între părţi de la data vânzării terenului către reclamanţi şi de folosinţa până la această dată.

Prin decizia civilă nr. 688/Ap/5.12.2016, Tribunalul ... a admis apelul declarat de apelanţii ..., ... ..., ... ..., în contradictoriu cu intimaţii-reclamanţi ..., împotriva sentinţei civile nr. 2547/05.07.2016 pronunţată de Judecătoria ..., ce a fost anulată, cauza fiind trimisă spre rejudecare primei instanţe, cheltuielile de judecată urmând a  fi avute în vedere în rejudecare.

Pentru a pronunţa această decizie, instanţa de apel a reţinut următoarele:

Intimaţii-reclamanţi ... au investit instanţa cu o acţiune în stabilirea liniei de hotar între terenul proprietatea lor şi cel al apelanţilor-pârâţi.

Prin întâmpinarea formulată la judecata în primă instanţă, aceştia din urmă au arătat că se impune a fi citaţi în cauză şi numiţii ... şi ... jun. întrucât ... sen., a parcelat terenul ce se învecinează cu proprietatea intimaţilor-reclamanţi şi l-a înstrăinat către persoanele mai sus indicate, persoane care au edificat pe teren case de locuit, această susţinere a apelanţilor fiind confirmată prin actul de comasare, împărţire pe apartamente, lotizare şi vânzare-cumpărare autentificat sub nr. .../05.03.2008 de către Biroul Notarilor Publici ..., act care a fost înscris şi în cartea funciară.

Tribunalul a mai reţinut  că această operaţiune juridică a fost înscrisă în cartea funciară.

S-a mai constatat de către instanţa de apel că, în cauză au fost efectuate mai multe expertize care atestă că proprietatea intimaţilor-reclamanţi se învecinează nu numai cu cea a apelanţilor-pârâţi şi faţă de care s-a solicitat stabilirea liniei de hotar, ci şi cu cea a numiţilor ..., iar propunerile făcute vizează şi proprietatea acestora. Mai mult, s-a reţinut că unele dintre variantele propuse implică şi modificări ale întinderii şi configuraţiei proprietăţii acestor persoane, inclusiv închiderea accesului la calea publică, prin crearea unui loc înfundat, ori aceste persoane nefiind împrocesuate, nici un act de procedură şi niciuna dintre expertize nu le pot fi opuse. Pentru o soluţionare corectă şi judicioasă a cauzei, pentru a se pronunţa o hotărâre temeinică şi legală, cu luarea în considerare a tuturor elementelor de fapt şi a vecinătăţilor, instanţa de apel a apreciat că era necesară împrocesuarea tuturor comejdaşilor aflaţi pe linia respectivă de hotar.

În consecinţă, s-a reţinut de către Tribunal că se impune admiterea apelului cu anularea sentinţei şi trimiterea cauzei spre rejudecare în vederea stabilirii corecte a cadrului procesual, cu luarea în considerare a celor mai sus constatate.

De asemenea, instanţa a reţinut că prin motivele de apel se invocă şi împrejurarea că, la judecata în primă instanţă a fost citat şi, în consecinţă, actele de procedură au fost efectuate în contradictoriu cu ... sen., deşi acesta nu mai deţine nicio cotă de proprietate şi, deci nu mai este comejdaş cu intimaţii - pârâţi, în cartea funciară fiind înscris fiul acestuia, cu acelaşi nume, ... jun. Intimaţii-pârâţi au contestat  această susţinere, afirmând că au promovat acţiunea în contradictoriu cu ... junior şi nu senior şi că apelanţii doar încearcă să obţină anularea sentinţei.

Din probele şi lucrările dosarului, s-a apreciat că  instanţa de control judiciar nu poate reţine, fără echivoc, dacă ..., pârât în cauză în faţa primei instanţe este seniorul sau juniorul, întrucât nu se fac referiri şi nu se aduc probe concrete în acest sens, fiind adevărat că, prin întâmpinarea formulată la judecata în primă instanţă, s-a arătat că ... a vândut fiului acestuia, pe care îl cheamă tot ..., o parte din teren şi o parte numiţilor ... dar, ulterior, nu se mai invocă lipsa calităţii procesuale pasive cu privire la această persoană. De aceea, pentru a se înlătura orice echivoc cu privire la identitatea acestui pârât, în rejudecare, s-a dispus ca prima instanţă aibă în vedere  şi această situaţie, cu luarea în considerare a poziţiei neechivoce a părţii reclamante cu privire la persoana acestui pârât.

Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs reclamanţii ..., solicitând admiterea acestuia, modificarea hotărârii atacate şi menţinerea soluţiei pronunţate de instanţa de fond.

În motivarea recursului s-a arătat că, apelantul ... nu este una şi aceeaşi persoană cu pârâtul ..., apelantul fiind tatăl pârâtului care are acelaşi nume. Apelantul ... nu a fost împrocesuat prin acţiunea de fond, deoarece nu avea nicio calitate în cauză, nu era proprietar tabular al imobilului învecinat, întrucât îşi înstrăinase illo tempore proprietatea, către recurenţi, către pârâţii ..., respectiv, către fiul său, care poartă acelaşi nume cu tatăl.

Recurenţii au susţinut că au intentat acţiunea în contradictoriu cu proprietarii tabulari, iar în atare condiţii au invocat în apel, pe cale de excepţie, lipsa calităţii procesuale în cauză a apelantului ..., dar Tribunalul ... nu a soluţionat această excepţie.

S-a arătat că, prevalându-se de similitudinea de nume cu fiul său, apelantul ... a susţinut că el ar fi fost de fapt împrocesuat prin acţiunea reclamanţilor (el nefiind proprietar tabular al imobilului învecinat) şi nu fiul său (care este proprietar tabular al imobilului).

Potrivit recurenţilor, aceste susţineri ale apelantului ... nu corespund realităţii, pentru următoarele motive: în acţiunea lor, reclamanţii au solicitat stabilirea mejdiei dintre proprietatea acestora şi aceea a numitului ..., şi au indicat mai presus de orice îndoială că acest pârât este proprietarul tabular al imobilului înscris în CF nr. ... ..., nr. cad. .... Apelantul ... nu era la data promovării acţiunii proprietar tabular al imobilului cu nr. cad. ..., acesta doar poartă acelaşi nume cu proprietarul tabular, fiul său, faţă de care, în mod corect s-a intentat acţiunea.

Apelantul ... recunoaşte faptul că nu era proprietarul tabular, întrucât îşi cedase o parte din proprietate recurenţilor, respectiv o altă parte din proprietate fiului său, care se numeşte tot ..., şi pe care, în calitate de proprietar tabular reclamanţii l-au împrocesuat în această cauză.

Pârâţii, prin întâmpinarea de la fila 17 din dosarul de fond arată că „nu ne opunem stabilirii liniei de hotar între proprietăţile subsemnaţilor şi proprietatea reclamanţilor în prezenta cauză”, „suntem vecini, comejdaşi cu reclamanţii din prezenta cauză, aceştia cumpărând de la ... sen. în anul 2005(...)”, „menţionăm faptul că linia de hotar dintre proprietăţile subsemnaţilor si proprietatea reclamanţilor (...)”.

Niciodată în faţa instanţei de fond, pe parcursul unei judecăţi care s-a tărăgănat din anul 2011 până în anul 2016, nu s-a invocat vreodată faptul că ar fi avut calitate de parte în proces un neproprietar, în persoana numitului ..., întrucât acesta înstrăinase deja proprietatea, iar parte în cauză a fost fiul, proprietarul tabular, corect împrocesuat.

Au considerat recurenţii că, profitând de similitudinea de nume cu fiul său, apelantul ..., persoană străină de cauză, încearcă să le zădărnicească eforturile privind clarificarea mejdiei.

Totodată s-a arătat că, instanţa de apel nu a reţinut nici conţinutul acţiunii reclamanţilor şi nici conţinutul corect şi complet al întâmpinării de la fila 17 din dosarul de fond, unde pârâţii proprietari tabulari îşi exprimau punctul de vedere privitor la proces.

De asemenea, faptul că în expertize se reţine că mai există şi alţi vecini, comejdaşi (fam. ...) nu este de natură a impune rejudecarea cauzei, deoarece, în virtutea principiului disponibilităţii, reclamanţii sunt în măsură să promoveze acţiunea în contradictoriu cu cine cred de cuviinţă, respectiv cu persoanele cu care au neînţelegeri.

Recurenţii au precizat că, nu au avut niciodată neînţelegeri, legate de linia de hotar cu familia ..., cu care sunt comejdaşi, astfel încât nu a fost necesar a fi chemaţi în judecată. Reţinerea în expertize a tuturor vecinătăţilor (inclusiv a acesteia) nu creează nicio obligaţie în sarcina vecinilor (în speţă a familiei ...), cărora, sentinţa nu le este opozabilă, iar instanţa nu a dispus în dispozitiv stabilirea mejdei şi între proprietatea recurenţilor şi a fam. ....

În atare condiţii, potrivit recurenţilor, argumentarea instanţei de apel a soluţiei privind rejudecarea cauzei şi pe considerentul necitării familiei ... nu este viabilă.

Instanţa de apel a aplicat greşit prevederile art. 297 alin. 1 Cod procedură civilă, procesul fiind în contradictoriu cu pârâţii cărora în mod legal le revenea această calitate şi, pe de altă parte, nu se impunea împrocesuarea în cauză a altor persoane. În consecinţă, reţinând faptul că una dintre persoanele care a declarat apel, ..., este străină de proces, se impune reţinerea lipsei calităţii procesuale a acestuia în cauză şi anularea apelului său.

În drept au fost invocate dispoziţiile art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă.

Prin întâmpinare, intimaţii ... ..., ... ... şi ... sen. au solicitat respingerea recursului, cu cheltuieli de judecată.

S-a arătat că, intimatul ... sen. este una şi aceeaşi persoană cu ... împrocesuat în cauză în faţa instanţei de fond. De altfel, prin întâmpinarea formulată în cauză, au arătat: "Suntem vecini, comejdasi cu reclamanţii din prezenta cauza, aceştia cumpărând de la subsemnatul ..., în anul 2005, suprafaţa de 1400 mp. teren arabil extravilan, înscris în CF ... ned. ..., sub nr. top 546/15", aşadar, parte în cauză era ... sen. cel de la care s-a precizat că au cumpărat reclamanţii terenul.

Totodată s-a arătat în aceeaşi întâmpinare, faptul că "subsemnatul pârât ... am înstrăinat către copiii mei, ... …, căs. cu ... ..., ... ... căs. şi ... jun., câte o parcelă de teren”. Acesta era unul din momentele procesuale propice pentru ca reclamanţii să arate instanţei cu cine înţeleg de fapt să se judece.

Reclamantul este cel care stabileşte cadrul procesual, pârâţii au arătat clar cine sunt în întâmpinare si au descris exact situaţia juridica a terenurilor pe care le deţin sau le-au deţinut în vecinătatea reclamanţilor, drept urmare, dacă ar fi lecturat cu atenţie întâmpinarea, ar fi constatat faptul că pârâtul ... a înstrăinat către copiii săi câte o parcela de teren.

S-a susţinut că, soluţia instanţei de fond este adusă în contradictoriu cu ... sen., persoană fără calitate procesuală pasivă în cauză, comejdasul proprietar ... jun. nu a fost niciodată citat în cauză, pârâtul-intimat ..., citat şi prezent la unele din actele procesuale, nu are nicio calitate în prezenta cauză, fiind doar fost proprietar al terenurilor actualmente proprietatea reclamanţilor, a pârâţilor ... şi a comejdasilor ... si ... jun. Acesta din urmă, deşi are domiciliul în ..., lucrează în străinătate, nici în prezent nu se află în ţară.

În drept au fost invocate dispoziţiile art. 304 si urm. Cod procedură civilă.

Examinând recursul declarat, prin prisma motivelor invocate, Curtea de Apel a constatat următoarele:

Motivul de recurs referitor la omisiunea instanţei de apel de a analiza excepţia lipsei calităţii procesuale în cauză a apelantului ... sen. invocată de către apelanţi prin întâmpinarea depusă în apel este fondat, pentru argumentele ce succed.

Astfel, reclamanţii ... au învestit Judecătoria ... cu o acţiune ce are ca obiect stabilirea liniei de graniţă între imobilul lor înscris în CF nr. ... ..., nr. cadastral ... pe de o parte şi terenul proprietatea pârâtului ... înscris în CF nr. ... ..., nr. cadastral ..., respectiv terenul proprietatea codevălmaşă a pârâţilor ... înscris în CF nr. ... nedef. ..., nr. cadastral ..., pe de altă parte.

În motivarea cererii lor, reclamanţii au arătat că sunt proprietarii terenului înscris în CF nr. ... ..., nr. cadastral ..., teren care se învecinează cu terenul pârâţilor ... (înscris în CF nr. ... ..., nr. cadastral ...), respectiv cu terenul proprietatea codevălmaşă a pârâţilor ... (înscris în CF nr. ... nedef. ..., nr. cadastral ...), între părţi existând probleme legate de linia de hotar.

Reclamanţii au justificat atât calitatea lor procesuală activă, cât şi calitatea procesuală pasivă a pârâţilor, prin depunerea la dosar a colilor de carte funciară care atestă dreptul de proprietate al părţilor asupra imobilelor ce se solicită a fi grăniţuite.

Astfel, potrivit copiei colii CF nr. ... ... (fila 6 dosar fond) pârâtul chemat în judecată ... este proprietar al imobilului cu nr. cadastral ..., în natură casă şi teren, dobândit cu titlu de cumpărare, în baza actului notarial nr. 5702/10.11.2009 emis de BNP ... ..., încheiat cu numitul ....

Conform copiei colii CF nr. ... nedef. ... (fila 8 dosar fond) pârâţii chemaţi în judecată ... sunt proprietarii imobilului cu nr. cadastral ..., terenul fiind dobândit cu titlu de cumpărare, în baza actului notarial nr. .../2007, de la numitul ....

Rezultă aşadar că, reclamanţii au intentat acţiunea în contradictoriu cu proprietarii tabulari ai imobilelor cu nr. cad. ... ... (pârâtul ...), respectiv nr. cadastral ... (pârâţii ...).

Pârâţii ..., prin întâmpinarea depusă la judecătorie au arătat că „nu ne opunem stabilirii liniei de hotar între proprietăţile subsemnaţilor şi proprietatea reclamanţilor în prezenta cauză”, respectiv că „se impune a fi citaţi în cauză, în calitate de proprietari tabulari, comejdaşi cu reclamanţii şi pe aceeaşi linie de hotar cu subsemnaţii, a numiţilor ... ... ... căs. cu ... ....”

În motivarea poziţiei lor pârâţii au precizat următoarele aspecte: „suntem vecini, comejdaşi cu reclamanţii din prezenta cauză, aceştia cumpărând de la ... sen. în anul 2005”, „ulterior, terenul învecinat, rămas în proprietatea lui ... a fost parcelat, fiind înstrăinat către copii acestuia, ... ... căs., ... căs. şi ... jun., câte o parcelă de teren, pe care aceştia şi-au edificat case de locuit”, „menţionăm faptul că linia de hotar dintre proprietăţile subsemnaţilor si proprietatea reclamanţilor a rămas neschimbată, la limita dintre acestea existând un drum de acces spre proprietăţile înfundate, fără acces direct de la stradă, drum de care s-a ţinut cont la eliberarea autorizaţiilor de construcţie (...)”.

Aşadar în cuprinsul întâmpinării depusă la instanţa de fond nu s-a arătat că: "Suntem vecini, comejdasi cu reclamanţii din prezenta cauza, aceştia cumpărând de la subsemnatul ..., în anul 2005, suprafaţa de 1400 mp. teren arabil extravilan, înscris în CF ... ned. ..., sub nr. top 546/15", respectiv faptul că "subsemnatul pârât ... am înstrăinat către copiii mei, ... ..., căs. cu ... ..., ... ... căs. şi ... jun., câte o parcelă de teren” cum au indicat intimaţii în întâmpinarea depusă în recurs, încercând să denatureze sensul celor precizate la fond.

Rezultă din întâmpinarea depusă în primă instanţă, că pârâţii confirmă calitatea lor de proprietari tabulari ai imobilelor pe care le-au dobândit cu titlu de cumpărare de ... sen., în acelaşi mod dobândind proprietatea şi reclamanţii, la fel ca şi numiţii ... ... ... şi ... ..., persoane care nu au fost chemate în judecată.

În faţa instanţei de fond, pe parcursul soluţionării cauzei, nu s-a invocat faptul că ar fi avut calitate de parte în proces numitul ... sen., cel care a înstrăinat imobilele către părţile în litigiu, hotărârea primei instanţe fiind pronunţată în contradictoriu cu pârâtul ..., proprietarul tabular al imobilului cu nr. cadastral ... ....

Împotriva sentinţei dată de Judecătoria ... au declarat apel pârâţii ... ..., ... ... precum şi numitul ... sen.

Prin întâmpinarea depusă în apel, reclamanţii ... au invocat excepţia lipsei calităţii procesuale a apelantului ... sen., arătând că au promovat acţiunea în prezentul dosar în contradictoriu cu pârâţii - proprietarii tabulari ai imobilelor învecinate cu proprietatea lor, respectiv ... proprietarul imobilului cu nr. cad. ... ..., ... proprietarii imobilului cu nr. cad. ... ... şi că apelantul ... sen. a profitat de coincidenţa de nume cu cea a fiului său - pârât în cauză.

Instanţa de apel nu s-a pronunţat asupra acestei excepţii, însă a admis apelul declarat de apelantul ... sen. (ceea ce ar fi presupus logic respingerea excepţiei lipsei calităţii procesuale a apelantului, pentru că admiterea acestei excepţii ar fi dus la respingerea apelului ca fiind formulat de o persoană fără calitate procesuală în cauză), reţinând în considerentele hotărârii că nu poate stabili, fără echivoc, dacă ..., pârât în cauză în faţa primei instanţe este seniorul sau juniorul, urmând ca acest aspect să fie lămurit de instanţa de fond în rejudecare.

Dispoziţiile art. 261 pct. 5 Cod procedură civilă reglementează în mod imperativ obligaţia instanţei de judecată de a arăta în cadrul hotărârii motivele de fapt şi de drept care i-au format convingerea, precum şi motivele pentru care au fost înlăturate cererile părţilor, nerespectarea acestora ducând la nulitatea hotărârii astfel pronunţate, conform art. 105 alin. 2 Cod procedură civilă, cu consecinţa casării acesteia şi trimiterea cauzei spre rejudecare, situaţie ce se circumscrie sferei de aplicabilitate a motivului de casare reglementat de art. 304 pct. 5 Cod procedură civilă.

În speţă, soluţionarea cu prioritate a excepţiei lipsei calităţii procesuale a apelantului ... sen., prezenta o importanţă deosebită, întrucât admiterea acestei excepţii ar fi dus la respingerea apelului acestuia ca fiind formulat de o persoană fără calitate procesuală în cauză, impunându-se şi citarea în apel a pârâtului chemat în judecată ... jun.

Totodată, respingerea excepţiei lipsei calităţii procesuale a apelantului ... sen. presupunea implicit că acesta a fost pârâtul chemat în judecată de către reclamanţi, ştiut fiind că părţile care s-au judecat în faţa primei instanţe, sunt de regulă, singurele care pot exercita apelul, terţii care nu au fost părţi în proces neavând dreptul de a face apel, chiar dacă ar fi interesaţi în cauza respectivă.

Aşadar, instanţa de apel, trebuia să stabilească, în privinţa calităţii procesuale a părţilor, dacă acestea au participat la judecata în primă instanţă.

Ori, instanţa de apel nu s-a pronunţat şi nu a analizat excepţia lipsei calităţii procesuale a apelantului ... sen. prin raportare la conţinutul acţiunii reclamanţilor din care rezultă cine sunt pârâţii chemaţi în judecată, a înscrisurilor depuse în probaţiune (coli de CF) pentru justificarea calităţii procesuale pasive şi a întâmpinării pârâţilor, în consecinţă este imposibil de exercitat controlul judiciar asupra acestei chestiuni, aşa încât prin raportare la disp. art. 312 alin. 5 Cod procedură civilă se impune casarea deciziei şi trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiaşi instanţe.

De asemenea, Curtea a apreciat ca fiind întemeiată şi critica recurenţilor – reclamanţi referitoare la argumentarea instanţei de apel a soluţiei de trimitere spre rejudecare pe considerentul că era necesară împrocesuarea tuturor comejdaşilor aflaţi pe linia respectivă de hotar, respectiv a fam. ....

Astfel, având în vedere principiul disponibilităţii, limitele cererii de chemare în judecată, ale cadrului procesual în care se va desfăşura judecata cu privire la obiect şi la părţi sunt fixate de către reclamant. Instanţa este ţinută să se pronunţe în limitele investirii, numai cu privire la persoanele care au fost chemate în judecată de reclamant, deoarece nici o dispoziţie legală nu prevede posibilitatea de a se introduce în proces din oficiu alte persoane neindicate de părţi. În exerciţiul rolului activ, judecătorul poate, cel mult, să atragă atenţia părţilor asupra necesităţii introducerii în proces şi a altor persoane.

În speţă, reclamanţii prin cererea formulată au solicitat să se dispună stabilirea liniei de hotar care desparte proprietatea lor cu nr. cad. ... ... de proprietatea pârâţilor cu nr. cadastral ... si nr. cadastral ... ... şi au arătat clar (conform încheierii de şedinţă din data de 31.05.2011) că nu înţeleg să se judece cu numiţii ... ... ... şi ... ..., proprietari tabulari ai imobilului cu nr. cad. ... ..., solicitând ca aceştia să nu mai fie citaţi în cauză în calitate de pârâţi. O asemenea solicitare a fost făcută şi de către pârâţii chemaţi in judecată.

În condiţiile în care instanţa de fond a pus în discuţie introducerea în cauză a numiţilor ... ... ... şi ... ..., părţile arătând că nu înţeleg să solicite lărgirea sferei subiective a procesului, instanţa este ţinută să se pronunţe numai cu privire la persoanele care au fost chemate în judecată de reclamant, în limitele obiectului fixate de reclamant.

În consecinţă, în mod greşit cauza a fost trimisă spre rejudecare la instanţa de fond în vederea stabilirii corecte a cadrului procesual, respectiv pentru citarea în cauză a numiţilor ... ... ... şi ... ..., persoane pe care niciuna din părţile în litigiu nu a înţeles să le cheme în judecată.

Totodată s-a reţinut că, raportat la principiul disponibilităţii, instanţa nu poate să acorde mai mult decât s-a solicitat, altceva decât s-a cerut sau ceea ce nu s-a cerut.

Astfel, ceea ce s-a solicitat în cauză a fost grăniţuirea nr. cad ... ..., pe de o parte, respectiv nr. cad. ... si ... ..., pe de altă parte. Cu toate acestea, prin stabilirea liniei de hotar pe aliniamentul 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, conform raportului de supraexpertiză topografică, a completării la acest raport şi a planului de situaţie anexată, instanţa de fond a realizat şi grăniţuirea dintre nr. cad. ... şi nr. cad. ... (aliniamentul 2, 3, 4, 5, 6, 7), proprietatea numiţilor ... ... ... şi ... ..., deşi reclamanţii nu au cerut trasarea liniei de hotar dintre cele două proprietăţi.

În consecinţă, acest aspect se impune a fi avut în vedere de instanţa de apel în rejudecare, după stabilirea cadrului procesual al litigiului.

De asemenea, în speţă, în dezlegarea cauzei, urmează a se avea în vedere şi faptul că din perspectiva acţiunii întemeiate pe dispoziţiile art. 584 Cod civil este irelevant dacă suprafeţele efectiv deţinute de proprietari respectă sau nu întinderea titlului; ceea ce este determinant este să se stabilească dacă prin efectul actelor de proprietate s-au generat raporturi de vecinătate şi care este limita de demarcaţie între proprietăţile învecinate, în acord cu cea existentă faptic la momentul dobândirii proprietăţii de către părţi.

Trasarea conturului liniei de hotar dintre proprietăţile limitrofe în acţiunea în grăniţuire are ca premisă verificarea identităţii hotarului actual cu cel primordial, existent la data perfectării contractului de vânzare-cumpărare şi nu are ca finalitate decât restabilirea, dacă este cazul, a situaţiei de fapt existente la data generării situaţiei de vecinătate dintre reclamanţi şi pârâţi. În consecinţă, trebuie stabilit care era forma terenului dobândit de părţi prin acte de vânzare cumpărare.

Grăniţuirea constituie o operaţiune de determinare, prin semne exterioare şi vizibile, a limitelor dintre două proprietăţi limitrofe, pentru a se cunoaşte limitele fondului asupra căruia poartă dreptul de folosinţă al proprietarilor celor două fonduri. O asemenea operaţiune poate avea loc atât în situaţia în care nu există semne vizibile ale liniei de hotar, cât şi în situaţia în care astfel de semne există, dar sunt contestate de părţi. În acest ultim caz, însă, este necesar a se face dovada că linia de hotar a suferit modificări în timp, astfel încât să se impună readucerea ei la forma iniţială.

Faţă de cele de mai sus, în baza art. 312 alin. 5 Cod procedură civilă, a fost admis recursul declarat şi casată decizia atacată, cu trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul ..., ţinând seama de considerentele prezentei decizii, cheltuielile de judecată urmând a fi avute în vedere la rejudecarea cauzei în fond.

Domenii speta

Spete similare