Recurs. Anulare hotărâre consiliu local. Prescripţie

Recurs. Anulare hotărâre consiliu local. Prescripţie

- art. 11 din Legea nr. 554/2004

- art. 7 din Legea nr. 554/2004

- art. 201 din Legea nr. 71/2011

În urma licitaţiei publice organizate la sediul ......., pentru vânzarea fermei porcine .... la data de 20.04.1992, U.M. nr. ... ... a adjudecat imobilul având o suprafaţă construită de 809 mp şi teren în suprafaţă de 5360 mp, contra sumei de 2.500.000 lei, conform procesului-verbal ...8 din 20.04.1992 (f. 6 dos. fond). Ulterior, acest imobil a trecut în proprietatea publică a statului, cu drept de administrare în favoarea U.M. nr. ... ....

Prin Hotărârea de Guvern nr. 1583/18.12.2002 privind trecerea unor imobile aflate în administrarea Ministerului de Interne din domeniul public al statului în domeniul privat al statului, imobilul având o suprafaţă construită de 809 mp şi teren în suprafaţă de 5360 mp înscris în CF 3722 .... cadastral 915, a fost trecut din proprietatea publică a statului în proprietatea privată a statului cu drept de administrare Ministerul de Interne, prin I.G.P.F.- Inspectoratul Judeţean al Poliţiei de Frontieră ....

Neavând resurse financiare pentru întreţinerea imobilului prin adresa nr. 2689284/09.02.2007 (f. 17 dos. fond), intimatul a propus Instituţiei Prefectului, inclusiv Primăriei Comunei ...., transmiterea imobilului sus-menţionat prin transfer fără plată.

Prin adresa nr. 2008 din 08.03.2007 ( f. 18 dos. fond), Primăria Comunei ...., a comunicat acordul acestora de preluare a imobilului prin transfer fără plată, solicitându-le să le comunice actele ce urmează a fi întocmite pentru realizarea transferului.

În data de 06.10.2007 Consiliul local al Comunei ...., a emis Hotărârea nr. 69 din 6 septembrie 2007 cu privire la acceptarea de preluare fără plată a unor bunuri imobile de la intimată în proprietatea publică a Comunei ...., respectiv a fermei .... cu teren aferent în suprafaţă de 5360 mp (f. 20 dos. fond), primind destinaţia de staţiune de montă naturală comunală.

Ulterior, prin adresele nr. 1356617/10.05.2011 (f. 22 dos. fond), nr. 2155529/22.03.2012 (f. 23 dos. fond), nr. 2321468/16.01.2013 (f. 24 dos. fond), intimatul a solicitat Primăriei comunei .... refacerea şi revocarea H.C.L. nr. 69/06 septembrie 2007, întrucât nu respectă prevederile legale, în sensul că bunul nu poate trece în proprietatea publică a comunei fără aprobare din partea Guvernului României, motiv pentru care nu poate fi iniţiat proiectul de Hotărâre de Guvern necesar realizării transferului fără plată.

Prin adresa nr. 312 din 22.02.2013 (f. 25 dos. fond), Primăria comunei .... i-a comunicat intimatului că apreciază că întabularea în CF a imobilului ferma .... ca staţiune de montă naturală s-a făcut în temeiul prevederilor legale, în baza adresei 2689284/09.02.2007 de acceptare fără plată a imobilului ferma .... cu suprafaţă construită de 809 mp şi teren în suprafaţă de 5360 mp. care a fost acceptată, fiind adoptată H.C.L. 69/2007 de dare a acceptului de preluare fără plată, iar în baza documentaţiei cadastrale şi a H.C.L. s-a efectuat întabularea, încheierea de admitere nefiind atacată.

Ulterior, în baza adresei intimatului nr. 2324252 din 26.04.2013 (f. 27 dos. fond), acesta a solicitat Primăriei comunei .... revocarea tuturor actelor administrative în baza cărora s-a realizat întabularea imobilului înscris în CF 3722, nr. cadastral 915. Prin răspunsul nr. 1855 din 10.06.2013 (f. 28 dos. fond), Primăria comunei .... a refuzat să procedeze la revocarea HCL nr. 69/2007, considerând că nu există temei legal.

Curtea a constatat că recursul este întemeiat, hotărârea recurată fiind nelegală.

Astfel, în ceea ce priveşte motivul de recurs de ordine publică privind lipsa calităţii procesuale pasive a intimatului pârât Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară ..., instanţa de control judiciar a constatat că acesta este întemeiat având în vedere că, în litigiile de contencios administrativ care au ca obiect anularea unui act administrativ, calitatea procesuală pasivă îi aparţine emitentului actului.

În speţă, atât H.C.L. nr. 69/2007 cât şi celelalte acte administrative prin care s-a dispus cu privire la întabularea imobilului înscris în CF 3722 ... sub nr. cadastral 915 în favoarea recurentei au fost emise de recurentă, intimatul pârât Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară ... îndeplinind doar formalităţile administrative prevăzute de Legea 7/1996 pentru întabularea imobilului în baza actelor administrative contestate.

Pe de altă parte, faptul că intimatul reclamant a solicitat şi rectificarea cărţii funciare nu este de natură a-i conferi calitate procesuală pasivă în cauză intimatului pârât Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară ... intimatul reclamant neurmărind să-şi valorifice un drept potrivnic intimatului pârât Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară ....

Prin urmare, neavând calitatea de emitent al actului administrativ a cărui anulare se cere, Curtea a constatat că Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară ... nu are calitate procesuală pasivă în cauză, astfel că se impune admiterea recursului, admiterea excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a acestui pârât şi respingerea acţiunii formulate de reclamant în contradictoriu cu pârâtul Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară ... ca fiind formulată împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasivă.

În ceea ce priveşte motivele de recurs fundamentate pe încălcarea prevederilor art. 11 din Legea 554/2004 privind termenul de prescripţie de 6 luni şi cele de decădere de 1 an, instanţa de recurs a constatat că se impune analizarea cu prioritate a excepţiei prescripţiei dreptului la acţiune pe motivul nerespectării termenului de 6 luni de introducere a acţiunii.

Cu privire la soluţia pronunţată de instanţa de fond referitor la această excepţie, instanţa de control judiciar a constatat că această soluţie este nelegală.

Astfel, Curtea a constatat că în mod greşit a făcut prima instanţă aplicarea prevederilor Codului civil din 2011 care limitează sfera persoanelor care pot invoca excepţia prescripţiei precum şi momentul procesual până la care o astfel de excepţie poate fi invocată.

Sub acest aspect, instanţa de control judiciar a constatat că trebuie stabilit, în prealabil, momentul de la care a început să curgă termenul de prescripţie de 6 luni prevăzut de art. 11 din Legea 554/2004, deoarece în funcţie de acest moment trebuie avute în vedere normele tranzitorii care stabilesc aplicabilitatea în speţă a prevederilor Codului civil de la 1865 sau a celui intrat în vigoare la 01.10.2011.

Instanţa de recurs a constatat că prima cerere de revocare a H.C.L. nr. 69/2007 a fost făcută de intimatul reclamant prin adresa nr. 1356617/10.05.2011 (f. 22 dos. fond) prin care intimatul reclamant a solicitat în mod expres refacerea H.C.L. nr. 69/2007.

O astfel de cerere echivalează cu o plângere prealabilă împotriva unui act administrativ în sensul art. 7 din Legea 554/2004.

Curtea a constatat că din probele de la dosar nu rezultă că recurenta pârâtă ar fi formulat vreun răspuns la această cerere de revocare formulată de intimatul reclamant în termenul de 30 de zile prevăzut de lege, astfel că, potrivit art. 11 alin. 1 lit. c din Legea 554/2004, de la data expirării termenului de soluţionare a plângerii prealabile, adică de la data de 10.06.2011 a început să curgă termenul de prescripţie de 6 luni pentru introducerea acţiunii în contencios administrativ.

Faptul că ulterior intimatul reclamant a repetat de mai multe ori în anii 2012 şi 2012 cererea de revocare a H.C.L. nr. 69/2007, formulând noi plângeri prealabile, nu este de natură a avea consecinţe în ceea ce priveşte momentul de la care începe să curgă şi cel la care se împlineşte termenul de 6 luni pentru introducerea acţiunii în contencios administrativ, moment care se raportează la plângerea prealabilă introdusă iniţial. O interpretare contrară ar însemna să se nesocotească dispoziţiile art. 11 din Legea 554/2004 care consacră termenul de prescripţie de 6 luni deoarece s-ar ajunge ca prin propria voinţă, concretizată în formularea unor plângeri prealabile succesive, să se ajungă la repunerea în termen a părţii interesate de introducerea unei acţiuni în contencios administrativ.

Cum Legea 287/2009 privind Codul civil a intrat în vigoare începând cu data de 01.10.2011, dată la care s-au abrogat dispoziţiile Codului civil de la 1865, iar termenul de prescripţie de 6 luni pentru introducerea acţiunii în contencios administrativ s-a împlinit pentru intimatul reclamant în data de 10.12.2012, se pune problema dacă în ceea ce priveşte regimul de invocare a prescripţiei în speţă sunt aplicabile dispoziţiile noului Cod civil sau ale celui din 1865.

Această problemă juridică este lămurită de prevederile art. 201 din Legea 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii 287/2009 privind Codul civil care statuează că „prescripţiile începute şi neîmplinite la data intrării în vigoare a Codului civil sunt şi rămân supuse dispoziţiilor legale care le-au instituit”.

Prin urmare, cum termenul de 6 luni de prescripţie a introducerii acţiunii în contencios administrativ a început să curgă în data de 10.06.2011, deci anterior intrării în vigoare a Legii 287/2009, regimul juridic al acestui termen de prescripţie este guvernat de prevederile Codului civil de la 1865 şi nu de cele ale noului Cod civil cum în mod greşit a reţinut instanţa de fond făcând aplicarea prevederilor 2513 Cod civil din 2011.

Având în vedere că sub imperiul vechiului Cod civil prescripţia putea fi invocată şi de instanţă din oficiu şi în orice stadiu procesual, în mod greşit a respins instanţa de fond excepţia prescripţiei pe motivul neinvocării acesteia în limine litis.

Pe de altă parte, analizând cauza prin prisma acestei excepţii procesuale, instanţa de control judiciar a constatat că, aşa cum s-a arătat anterior, termenul de 6 luni de formulare a acţiunii în contencios administrativ având ca obiect anularea H.C.L. nr. 69/2007 s-a împlinit pentru intimatul reclamant în data de 10.12.2011 anterior datei de 19.08.2013, dată în care intimatul reclamant a învestit instanţa cu prezenta acţiune.

Prin urmare, soluţia legală care se impune este admiterea excepţiei prescripţiei invocată de pârât şi respingerea ca prescrisă a acţiunii.

Pe cale de consecinţă, constatând că instanţa de fond a făcut o greşită aplicare a normelor de procedură, fiind incident motivul de recurs prevăzut de art. 488 pct. 5 Cod procedură civilă, Curtea a admis recursul, a casat în totalitate sentinţa recurată şi rejudecând fondul, a admis excepţia prescripţiei invocată de pârât şi excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei O.C.P.I. ..., a respins ca prescrisă acţiunea şi a respins ca fiind formulată împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasivă acţiunea formulată împotriva pârâtei O.C.P.I. ....

Decizia nr. 303/10.02.2017

Prin sentinţa ...08/CA/25.04.2016, Tribunalul ... a respins excepţia prescripţiei invocată de pârâtul CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI .....

A admis acţiunea precizată de reclamantul MAI-IGPF-INSPECTORATUL TERITORIAL AL POLIŢIEI DE FRONTIERĂ ..., în contradictoriu cu pârâţii CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI ...., OFICIUL DE CADASTRU ŞI PUBLICITATE IMOBILIARĂ A JUDEŢULUI ..., şi MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE, având ca obiect anulare act administrativ şi în consecinţă:

A dispus anularea Hotărârea nr. 69 din 06.09.2007 a CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI .....

A dispus radierea din CF 3722 .... nr. cad 915 în suprafaţă de 5360 mp, adus din CF 3423.... a înscrierii dreptului de proprietate asupra imobilului fermă .... cu staţie de montă naturală comunală în favoarea COMUNEI ...., cu restabilirea situaţiei de CF anterioară.

A respins celelalte pretenţii ale reclamantului.

Împotriva acestei sentinţe a formulat recurs recurentul-pârât Consiliul Local al Comunei ...., solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii pronunţate în tot cu reţinere spre rejudecare iar în urma rejudecării, respingerea acţiunii formulate, cu cheltuieli le judecată.

În motivare, arată recurentul că hotărârea instanţei de fond este criticabilă sub aspectul respingerii excepţiei invocate raportat la data când reclamanta a înţeles să promoveze acţiunea în justiţie ce avea ca obiect anularea actului administrativ individual, la aproximativ 6 ani de la data când actul administrativ a fost emis şi comunicat acesteia.

Arată recurentul, în esenţă, că la dosarul cauzei exista o întreaga corespondenta purtată, în sensul că anual se solicita anularea hotărârii luate de consiliul local care de altfel încă din anul 2007 fusese înscris în CF, aspect cunoscut de către reclamantă.

Învederează instanţei recurentul, în esenţă, că, în cazul în speţă, intimata nu a invocat vreo situaţie specială în care s-a aflat şi care să o îndreptăţească să se prevaleze de dispoziţiile alin 2.

Mai arată recurentul că potrivit dispoziţiilor art. 2513 Cod civil prescripţia dreptului la acţiune poate fi opusă numai în prima instanţă prin întâmpinare sau în lipsa invocării cel mai târziu la primul termen de judecată la care părţile au fost legal citate. Arată recurentul, în esenţă, că primul termen când toate părţile au fot legal citate a fost la termenul din data de 20 ianuarie 2016 aşa cum rezultă şi din încheierea de şedinţă, iar excepţia prescripţiei dreptului la acţiune a fost invocată la termenul din data de 04.11.2015.

Învederează recurentul că un alt aspect ce vizează nelegalitatea sentinţei recurate este acela al respingerii de către instanţă a introducerii în cauză în calitate de pârât a Instituţiei Prefectului.

În drept, recurentul invocă art. 488 alin. 1 pct. 5 şi 8 Cod procedură civilă

Intimatul-reclamant Inspectoratul Teritorial al Poliţiei de Frontieră ... a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca neîntemeiat.

În motivare, arată intimatul, în esenţă, că având în vedere că primul termen de judecată la care părţile au fost legal citate, raportat la precizarea de acţiune, este data de 22.04.2015, iar prescripţia cererii a fost invocată la data de 04.11.2015, în mod corect a procedat instanţa de fond la respingerea excepţiei prescripţiei.

Având în vedere că bunul aflat în litigiu a fost înscris la registrul de carte funciară pe baza H.C.L. nr. 69/2007, intimatul apreciază, în esenţă, că acesta este un bun aflat în proprietatea publică a comunei, ce este imprescriptibil extinctiv în sensul prevederilor 861 Cod civil şi art. 120 alin.2) din Legea nr. 215/2001.

Mai arată intimatul, în esenţă, că acţiunea formulată este una în constatarea existenţei unui drept asupra bunului imobil aflat în proprietatea publică, iar potrivit art. 2502 alin.2), pct.2 din Codul civil actual, acţiunea este imprescriptibilă extinctiv.

Mai arată intimatul, în esenţă, că H.C.L. nr. 69/2007 înscrisă în Registru de Carte Funciară este opozabilă erga omnes, având astfel caracterul unui act administrativ cu caracter normativ, iar potrivit art. 11 alin.(4) din Legea nr. 554/2004, actele administrative cu caracter normativ, considerate ca fiind nelegale, pot fi atacate oricând.

În drept, intimatul a invocat, art. 136 din Constituţia României, art. 490 Cod procedură civilă, raportat la art. 201 alin (2) Cod procedură civilă din Codul de procedură civilă, art. 11 alin. 4 din Legea nr. 554/2004, art. 859, art. 861, art. 2502 alin.2), pct.2, art. 2.512, art. 2513 şi următoarele Cod civil, art. 120 din Legea nr. 215/2001;

Intimatul-pârât Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară a Judeţului ... a formulat întâmpinare, solicitând respingerea pretenţiilor cu privire la cheltuieli de judecată sau alte pretenţii pecuniare, în totalitate.

În motivare, intimatul invocă lipsa calităţii sale procesuale conform art. 32 din Legea .../1996, arătând, în esenţă, că existenţa calităţii procesuale pasive într-un proces presupune o identitate între pârâtul chemat în judecată şi persoana obligată în raportul obligaţional dedus judecăţii de către reclamant, persoana care neagă dreptul reclamantului, persoana faţă de care reclamantul doreşte să îşi stabilească existenţa unui drept real, persoana în patrimoniul căreia reclamantul doreşte să dovedească inexistenţa unui drept real, iar OCPI ... nu poate avea o asemenea calitate.

De asemenea, intimatul solicită respingerea tuturor pretenţiilor cu privire la cheltuielile de judecată.

În drept, intimatul invocă dispoziţiile art. 205-208 Cod procedură civilă

Intimatul-pârât Ministerul Finanţelor Publice, deşi legal citat, nu a formulat întâmpinare şi nici nu s-a prezentat în cauză pentru a-şi susţine poziţia procesuală.

Analizând recursul, instanţa a constatat următoarele:

În urma licitaţiei publice organizate la sediul ......., pentru vânzarea fermei porcine .... la data de 20.04.1992, U.M. nr. ... ... a adjudecat imobilul având o suprafaţă construită de 809 mp şi teren în suprafaţă de 5360 mp, contra sumei de 2.500.000 lei, conform procesului-verbal ...8 din 20.04.1992 (f. 6 dos. fond). Ulterior, acest imobil a trecut în proprietatea publică a statului, cu drept de administrare în favoarea U.M. nr. ... ....

Prin Hotărârea de Guvern nr. 1583/18.12.2002 privind trecerea unor imobile aflate în administrarea Ministerului de Interne din domeniul public al statului în domeniul privat al statului, imobilul având o suprafaţă construită de 809 mp şi teren în suprafaţă de 5360 mp înscris în CF 3722 .... cadastral 915, a fost trecut din proprietatea publică a statului în proprietatea privată a statului cu drept de administrare Ministerul de Interne, prin I.G.P.F.- Inspectoratul Judeţean al Poliţiei de Frontieră ....

Neavând resurse financiare pentru întreţinerea imobilului prin adresa nr. 2689284/09.02.2007 (f. 17 dos. fond), intimatul a propus Instituţiei Prefectului, inclusiv Primăriei Comunei ...., transmiterea imobilului sus-menţionat prin transfer fără plată.

Prin adresa nr. 2008 din 08.03.2007 ( f. 18 dos. fond), Primăria Comunei ...., a comunicat acordul acestora de preluare a imobilului prin transfer fără plată, solicitându-le să le comunice actele ce urmează a fi întocmite pentru realizarea transferului.

În data de 06.10.2007 Consiliul local al Comunei ...., a emis Hotărârea nr. 69 din 6 septembrie 2007 cu privire la acceptarea de preluare fără plată a unor bunuri imobile de la intimată în proprietatea publică a Comunei ...., respectiv a fermei .... cu teren aferent în suprafaţă de 5360 mp (f. 20 dos. fond), primind destinaţia de staţiune de montă naturală comunală.

Ulterior, prin adresele nr. 1356617/10.05.2011 (f. 22 dos. fond), nr. 2155529/22.03.2012 (f. 23 dos. fond), nr. 2321468/16.01.2013 (f. 24 dos. fond), intimatul a solicitat Primăriei comunei .... refacerea şi revocarea H.C.L. nr. 69/06 septembrie 2007, întrucât nu respectă prevederile legale, în sensul că bunul nu poate trece în proprietatea publică a comunei fără aprobare din partea Guvernului României, motiv pentru care nu poate fi iniţiat proiectul de Hotărâre de Guvern necesar realizării transferului fără plată.

Prin adresa nr. 312 din 22.02.2013 (f. 25 dos. fond), Primăria comunei .... i-a comunicat intimatului că apreciază că întabularea în CF a imobilului ferma .... ca staţiune de montă naturală s-a făcut în temeiul prevederilor legale, în baza adresei 2689284/09.02.2007 de acceptare fără plată a imobilului ferma .... cu suprafaţă construită de 809 mp şi teren în suprafaţă de 5360 mp. care a fost acceptată, fiind adoptată H.C.L. 69/2007 de dare a acceptului de preluare fără plată, iar în baza documentaţiei cadastrale şi a H.C.L. s-a efectuat întabularea, încheierea de admitere nefiind atacată.

Ulterior, în baza adresei intimatului nr. 2324252 din 26.04.2013 (f. 27 dos. fond), acesta a solicitat Primăriei comunei .... revocarea tuturor actelor administrative în baza cărora s-a realizat întabularea imobilului înscris în CF 3722, nr. cadastral 915. Prin răspunsul nr. 1855 din 10.06.2013 (f. 28 dos. fond), Primăria comunei .... a refuzat să procedeze la revocarea HCL nr. 69/2007, considerând că nu există temei legal.

Curtea a constatat că recursul este întemeiat, hotărârea recurată fiind nelegală.

Astfel, în ceea ce priveşte motivul de recurs de ordine publică privind lipsa calităţii procesuale pasive a intimatului pârât Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară ..., instanţa de control judiciar a constatat că acesta este întemeiat având în vedere că, în litigiile de contencios administrativ care au ca obiect anularea unui act administrativ, calitatea procesuală pasivă îi aparţine emitentului actului.

În speţă, atât H.C.L. nr. 69/2007 cât şi celelalte acte administrative prin care s-a dispus cu privire la întabularea imobilului înscris în CF 3722 ... sub nr. cadastral 915 în favoarea recurentei au fost emise de recurentă, intimatul pârât Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară ... îndeplinind doar formalităţile administrative prevăzute de Legea 7/1996 pentru întabularea imobilului în baza actelor administrative contestate.

Pe de altă parte, faptul că intimatul reclamant a solicitat şi rectificarea cărţii funciare nu este de natură a-i conferi calitate procesuală pasivă în cauză intimatului pârât Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară ... intimatul reclamant neurmărind să-şi valorifice un drept potrivnic intimatului pârât Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară ....

Prin urmare, neavând calitatea de emitent al actului administrativ a cărui anulare se cere, Curtea a constatat că Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară ... nu are calitate procesuală pasivă în cauză, astfel că se impune admiterea recursului, admiterea excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a acestui pârât şi respingerea acţiunii formulate de reclamant în contradictoriu cu pârâtul Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară ... ca fiind formulată împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasivă.

În ceea ce priveşte motivele de recurs fundamentate pe încălcarea prevederilor art. 11 din Legea 554/2004 privind termenul de prescripţie de 6 luni şi cele de decădere de 1 an, instanţa de recurs a constatat că se impune analizarea cu prioritate a excepţiei prescripţiei dreptului la acţiune pe motivul nerespectării termenului de 6 luni de introducere a acţiunii.

Cu privire la soluţia pronunţată de instanţa de fond referitor la această excepţie, instanţa de control judiciar a constatat că această soluţie este nelegală.

Astfel, Curtea a constatat că în mod greşit a făcut prima instanţă aplicarea prevederilor Codului civil din 2011 care limitează sfera persoanelor care pot invoca excepţia prescripţiei precum şi momentul procesual până la care o astfel de excepţie poate fi invocată.

Sub acest aspect, instanţa de control judiciar a constatat că trebuie stabilit, în prealabil, momentul de la care a început să curgă termenul de prescripţie de 6 luni prevăzut de art. 11 din Legea 554/2004, deoarece în funcţie de acest moment trebuie avute în vedere normele tranzitorii care stabilesc aplicabilitatea în speţă a prevederilor Codului civil de la 1865 sau a celui intrat în vigoare la 01.10.2011.

Instanţa de recurs a constatat că prima cerere de revocare a H.C.L. nr. 69/2007 a fost făcută de intimatul reclamant prin adresa nr. 1356617/10.05.2011 (f. 22 dos. fond) prin care intimatul reclamant a solicitat în mod expres refacerea H.C.L. nr. 69/2007.

O astfel de cerere echivalează cu o plângere prealabilă împotriva unui act administrativ în sensul art. 7 din Legea 554/2004.

Curtea a constatat că din probele de la dosar nu rezultă că recurenta pârâtă ar fi formulat vreun răspuns la această cerere de revocare formulată de intimatul reclamant în termenul de 30 de zile prevăzut de lege, astfel că, potrivit art. 11 alin. 1 lit. c din Legea 554/2004, de la data expirării termenului de soluţionare a plângerii prealabile, adică de la data de 10.06.2011 a început să curgă termenul de prescripţie de 6 luni pentru introducerea acţiunii în contencios administrativ.

Faptul că ulterior intimatul reclamant a repetat de mai multe ori în anii 2012 şi 2012 cererea de revocare a H.C.L. nr. 69/2007, formulând noi plângeri prealabile, nu este de natură a avea consecinţe în ceea ce priveşte momentul de la care începe să curgă şi cel la care se împlineşte termenul de 6 luni pentru introducerea acţiunii în contencios administrativ, moment care se raportează la plângerea prealabilă introdusă iniţial. O interpretare contrară ar însemna să se nesocotească dispoziţiile art. 11 din Legea 554/2004 care consacră termenul de prescripţie de 6 luni deoarece s-ar ajunge ca prin propria voinţă, concretizată în formularea unor plângeri prealabile succesive, să se ajungă la repunerea în termen a părţii interesate de introducerea unei acţiuni în contencios administrativ.

Cum Legea 287/2009 privind Codul civil a intrat în vigoare începând cu data de 01.10.2011, dată la care s-au abrogat dispoziţiile Codului civil de la 1865, iar termenul de prescripţie de 6 luni pentru introducerea acţiunii în contencios administrativ s-a împlinit pentru intimatul reclamant în data de 10.12.2012, se pune problema dacă în ceea ce priveşte regimul de invocare a prescripţiei în speţă sunt aplicabile dispoziţiile noului Cod civil sau ale celui din 1865.

Această problemă juridică este lămurită de prevederile art. 201 din Legea 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii 287/2009 privind Codul civil care statuează că „prescripţiile începute şi neîmplinite la data intrării în vigoare a Codului civil sunt şi rămân supuse dispoziţiilor legale care le-au instituit”.

Prin urmare, cum termenul de 6 luni de prescripţie a introducerii acţiunii în contencios administrativ a început să curgă în data de 10.06.2011, deci anterior intrării în vigoare a Legii 287/2009, regimul juridic al acestui termen de prescripţie este guvernat de prevederile Codului civil de la 1865 şi nu de cele ale noului Cod civil cum în mod greşit a reţinut instanţa de fond făcând aplicarea prevederilor 2513 Cod civil din 2011.

Având în vedere că sub imperiul vechiului Cod civil prescripţia putea fi invocată şi de instanţă din oficiu şi în orice stadiu procesual, în mod greşit a respins instanţa de fond excepţia prescripţiei pe motivul neinvocării acesteia în limine litis.

Pe de altă parte, analizând cauza prin prisma acestei excepţii procesuale, instanţa de control judiciar a constatat că, aşa cum s-a arătat anterior, termenul de 6 luni de formulare a acţiunii în contencios administrativ având ca obiect anularea H.C.L. nr. 69/2007 s-a împlinit pentru intimatul reclamant în data de 10.12.2011 anterior datei de 19.08.2013, dată în care intimatul reclamant a învestit instanţa cu prezenta acţiune.

Prin urmare, soluţia legală care se impune este admiterea excepţiei prescripţiei invocată de pârât şi respingerea ca prescrisă a acţiunii.

Pe cale de consecinţă, constatând că instanţa de fond a făcut o greşită aplicare a normelor de procedură, fiind incident motivul de recurs prevăzut de art. 488 pct. 5 Cod procedură civilă, Curtea a admis recursul, a casat în totalitate sentinţa recurată şi rejudecând fondul, a admis excepţia prescripţiei invocată de pârât şi excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei O.C.P.I. ..., a respins ca prescrisă acţiunea şi a respins ca fiind formulată împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasivă acţiunea formulată împotriva pârâtei O.C.P.I. ....

Având în vedere că intimatul reclamant este cel care pierde procesul şi că recurenta a solicitat obligarea acestuia la plata cheltuielilor de judecată în recurs, în temeiul art. 453 alin. 1 Cod procedură civilă, instanţa a admis această cerere a recurentei şi a obligat pe intimatul reclamant la plata în favoarea recurentei a sumei de 2100 lei reprezentând cheltuieli de judecată în fond şi recurs constând în taxă judiciară de timbru şi onorariu avocaţial dovedit cu chitanţe (f. 235 dos. fond şi f. 38 dos. recurs).

Domenii speta

Spete similare