Anulare transfer patrimonial

Sentinţă civilă 30 din 25.01.2017


Pe rol fiind soluţionarea cererii formulată de reclamanta IPURL în contradictoriu cu pârâtele S.C. U S.R.L., CV,  SC F SRL - PRIN CURATOR SPECIAL CI şi CB, având ca obiect acţiune în anulare transferuri patrimoniale.

INSTANŢA

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Iaşi la data de 31.10.2014, reclamantul CII C (devenită IPURL), în calitate de administrator judiciar al debitoarei SC F SRL, a solicitat în contradictoriu cu pârâţii SC F SRL, prin curator special CI şi CV, CB, şi SC U SRL, anularea unui număr de 8 transferuri patrimoniale, după cum urmează:

1.vânzarea – cumpărarea autovehiculului marca Kia Picanto, serie şasiu…, cu număr de înmatriculare -, realizat potrivit facturii FN din 24.01.2012, vânzător fiind SC F SRL şi cumpărător CV;

2.vânzarea – cumpărarea autovehiculului marca ATM OKA, serie şasiu -, cu număr de înmatriculare -, realizat potrivit facturii FN din 08.03.2013, vânzător fiind SC F SRL şi cumpărător CV;

3.vânzarea – cumpărarea autovehiculului marca KOGEL SN 24, serie şasiu -, cu număr de înmatriculare -, realizat potrivit facturii FN din 08.03.2013, vânzător fiind SC F SRL şi cumpărător CV;

4.vânzarea – cumpărarea autovehiculului marca MAN 2000, serie şasiu -, cu număr de înmatriculare -, realizat potrivit facturii FN din 08.03.2013, vânzător fiind SC F SRL şi cumpărător CV;

5.vânzarea – cumpărarea autovehiculului marca MAN TGA 410, serie şasiu -, cu număr de înmatriculare -, realizat potrivit facturii FN din 24.01.2012, vânzător fiind SC F SRL şi cumpărător CV;

6.vânzarea – cumpărarea autovehiculului marca WIELTON NW NW38AT, serie şasiu -, cu număr de înmatriculare -, vânzător fiind SC F SRL şi cumpărător CB;

7.vânzarea – cumpărarea autovehiculului marca MAN LRC LE 140C, serie şasiu -, cu număr de înmatriculare -, vânzător fiind SC F SRL şi cumpărător U SRL;

8.vânzarea – cumpărarea autovehiculului marca MAN 19.403, serie şasiu -, cu număr de înmatriculare -, vânzător fiind SC F SRL şi cumpărător CB.

În motivare, reclamantul a arătat că în derularea atribuţiilor sale legale a efectuat demersuri pentru identificarea bunurilor debitoarei, solicitând în acest sens relaţii de la instituţiile autorizate.

În urma comunicării relaţiilor de către SCPRPIV IASI şi de către Primăria Costuleni a constat că în patrimoniul debitoarei s-au aflat 10 autovehicule, acestea fiind radiate în perioada 16.12.2011 – 17.01.2014.

A mai arătat că vânzările au avut loc in termenul de 3 ani inainte de deschiderea procedurii, în acest mod administratorul societății înțelegând să lase societatea fără nici un bun in patrimoniu. Sentința de deschidere a procedurii a fost pronunțată la 05.02.2014, fac ce confirmă că înstrăinarea bunurilor s-a făcut atât inainte, cât si in cursul judecării cererii de insolvență.

Reclamantul a arătat că acele contracte sunt nule de plano ca urmare a lipsei prețului, întrucât nici unul din contracte nu are prevăzut un preț, acesta nefiind nici determinat, nici determinabil.

A mai arătat că intenția debitoarei de fraudare a creditorilor este cu atât mai evidentă, dacă se are in vedere înstrăinarea activelor imediat inainte, dar si in cursul judecării cererii de deschidere a procedurii.

În ceea ce priveste intentia cumpărătorilor de fraudare a creditorilor debitoarei, aceasta reiese fără putință de tăgadă din împrejurarea că nu este prevăzut un preț în contractele de vânzare – cumpărare, cel mai probabil un preț nefiind niciodată achitat.

În drept a invocat 79 şi 80 al 1 lit b şi c LPI.

Cererea este scutită de plata taxei de timbru, potrivit art.77 al 1 LPI.

Pârâţii, legal citaţi, nu au depus întâmpinare.

În cauză s-a administrat proba cu înscrisuri.

Prin sent.civ.nr.998/27.05.2015, judecătorul sindic a dispus admiterea actiunii , anularea transferurilor patrimoniale si restituirea de către pârâți către debitoare a bunurilor înstrăinate sau, dacă bunurile nu mai există, a valorii acestora de la data transferurilor.

Prin dec.nr.123/2016, pronunțată de Curtea de Apel Iași, s-a admis recursul formulat de pârâtii CV, CB si SC U SRL, prin administrator CB, casarea sentintei si trimiterea cauzei spre rejudecare, motivându-se că greșit s-a stabilit complicitatea terților dobânditori în sensul art.80 alin.1 lit.c din legea insolvenței, exclusiv pe baza unei relatii de rudenie între reprezentantul vânzătoarei si cumpărători si că argumentul reclamantului referitor la lipsa prețului nu a fost analizat de către prima instanță.

În rejudecare, nu s-au administrat probe noi.

Analizând actele si lucrările dosarului, instanța reține următoarele:

La data de 20.09.2011, creditoarea B LEASING IN SA a formulat cerere de deschidere a procedurii insolventei împotriva debitoarei SC F SRL. Prin sentinţa nr.207/05.02.2014 s-a dispus deschiderea procedurii generale a insolventei in ce o priveste de debitoarea vânzătoare SC  F SRL.

Potrivit art.79 din Legea 85/2006, „administratorul judiciar sau, după caz, lichidatorul poate introduce la judecătorul sindic acțiuni pentru anularea actelor frauduloase încheiate de debitor in dauna drepturilor creditorilor, in cei 3 ani anterior deschiderii procedurii.” Iar conform art.80 alin.1 , „administratorul judiciar sau, după caz, lichidatorul, poate introduce la judecătorul sindic acțiuni pentru anularea constituirilor ori a transferurilor de drepturi patrimoniale către terți si pentru restituirea de către aceștia a bunurilor transmise si a valorii altor prestații executate realizate de debitor prin următoarele acte: …b). operațiuni comerciale in care prestația debitorului depășește vădit pe cea primită, efectuate in cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii; c).acte încheiate in cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii, cu intenția tuturor părților implicate in acestea de a sustrage bunuri de la urmărirea de către creditori sau de a leza in orice alt fel drepturile.”

Printre condițiile de admisibilitate a acțiunii revocatorii speciale se pot menționa următoarele:

a). actul juridic a cărui anulare se solicită trebuie să fie un act fraudulos, cerință care impune ca prin actul contestat debitorul să fi urmărit fraudarea intereselor creditorilor înscriși la masa credală; ca atare, pentru promovarea acțiunii, este necesar ca debitorul să urmărească sau să conştientizeze măcar că actul săvârșit va conduce, total sau parțial, la destabilizarea activităţii sale,  patrimoniul său putând ajunge într-o stare de insuficienţă de fonduri bănești disponibile;

b) actul juridic încheiat să aibă ca efect prejudicierea creditorilor;

c). actul a cărui revocare se cere să fi fost încheiat in perioada suspectă, respectiv in cei trei ani anteriori deschiderii procedurii colective, perioadă in care unii debitori, simțind aproprierea stării de încetare de plăţi, încearcă să diminueze efectele negative pentru sine ale insolventei, externalizând fraudulos sau prin mijloace ruinătoare activele de care dispun, îți diminuează pasivul in dauna unora dintre creditori.

În analizarea pretinsei lezări a creditorilor, se impun a fi analizate pe rând motivele invocate de către reclamant.

În ceea ce privește lipsa prețului, acest argument nu poate fi reținut, întrucât la f.37 – 41 primul dosar de fond se regăsesc facturile fiscale ce conțin un preț al tranzacției pentru fiecare din bunurile înstrăinate. Unele din facturi vizează câte două autoturisme. Este real că doar contractele de vânzare – cumpărare depuse la f.9-12 primul dosar de fond cuprind mențiunea expresă ” conform  facturii” la rubrica ”prețul”, însă date fiind mențiunile facturilor fiscale sus – amintite, se poate reține coroborarea contractelor de vânzare – cumpărare cu facturile, in stabilirea unui preț contractual determinat sau determinabil ( in cazul contractului de la f.8), valabil potrivit dispozițiilor art.1661 C.civ. Este de reținut că facturile fiscale au fost emise anterior întocmirii contractelor de vânzare – cumpărare.

În ceea ce privește argumentul privind intenția debitoarei de fraudare a creditorilor, judecătorul sindic reține că toate contractele deduse analizei au fost încheiate ulterior depunerii cererii de deschidere a procedurii insolventei împotriva debitoarei (20.09.2011), atunci când aceasta avea reprezentarea faptului că transferurile puteau fi apreciate ca fiind  păgubitoare pentru societate, fiind efectuate intr-o perioadă de vădit declin al activităţii debitoarei.

Nu poate fi ignorat nici faptul că, potrivit relațiilor furnizate de ORC (f.24 primul dosar de fond), obiectul de activitate al debitoarei viza transporturi rutiere mărfuri.

Activitatea normală ( curentă) a debitorului trebuie înțeleasă in sensul art.3 pct.14 din Legea 85/2006, ca reprezentând acele fapte de comerț si operațiuni financiare efectuate de către debitor in cursul normal al comerțului său, cum ar fi: continuarea activităţilor contractate conform obiectului de activitate; efectuarea operațiunilor de încasări si plăţi aferente acestora; asigurarea finanţării capitalului de lucru in limite curente. Toate aceste operațiuni, care țin de activitatea normală a debitorului, trebuie să fie de natură a nu prejudicia  interesele creditorilor.

Înstrăinarea principalelor bunuri mobile din patrimoniul debitoarei, care contribuiau la realizarea obiectului principal de activitate al acesteia – transport rutier mărfuri -, a fost de natură a diminua activul societăţii debitoare si de prejudicia drepturile creditorilor prin intermediul fraudei.

Înstrăinând mare parte din bunurile din patrimoniul său, debitoarea a conștientizat că îi prejudiciază pe creditori.

În privința prețului pentru toate bunurile înstrăinate, judecătorul sindic constată că , indiferent dacă se apreciază ca fiind adecvat pieței si serios ( nefiind administrate dovezi care să conducă la ideea contrarie), eventuala încasare a acestuia ( încasare nedovedită însă in cauză si nerezultând din nici o chitanță) nu numai că nu a adus profit societăţii debitoare, deși obținerea unui profit este de esența activității comerciale, dar nu a putut împiedica mărirea stării de insolvenţă a debitoarei. Astfel, se reține ca fiind întemeiată susținerea reclamantului  vizând intenția de fraudare a creditorilor debitoarei, prețul nefiind achitat.

Complicitatea la fraudă a cumpărătorilor rezultă din neachitarea prețului convenit. Nu pot fi reținute susținerile pârâților, in sensul că emiterea facturilor fiscale ar face dovada plății, dat fiind că factura este documentul doveditor asupra mărfii livrate sau serviciului prestat, având menționate prețul si alte specificații necesare de identificare in vederea plății, nefăcând însă dovada plății.

In aceste condiții, judecătorul sindic apreciază ca fiind pe deplin dovedite disp.art.80 alin.1 lit.b si c din Legea 85/2006, în cauză fiind vorba despre transferuri în care prestația debitoarei a depășit-o vădit pe cea primită, actele fiind încheiate cu intenția tuturor părților implicate de a sustrage bunuri de la urmărirea de către creditori sau de a le leza in orice fel drepturile.

Date fiind cele de mai sus, acțiunea urmează a fi admisă, cu consecința anulării transferurilor patrimoniale indicate in acțiune, fiind făcută si aplicarea art.83 din Legea 85/2006.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Admite cererea în anulare transferuri patrimoniale formulată de reclamanta IPURL (fostă CII C), cu sediul în -, în calitate de administrator judiciar al debitoarei SC F SRL, cu sediul în  -, în contradictoriu cu pârâţii SC F SRL, prin curator special CI, precum şi CV, domiciliat în -, jud. Iasi, CB, domiciliat în jud. Iasi şi SC U SRL .

Anulează transferurile patrimoniale constând în:

vânzarea – cumpărarea autovehiculului marca Kia Picanto, serie şasiu…, cu număr de înmatriculare -, realizat potrivit facturii FN din 24.01.2012, vânzător fiind SC F SRL şi cumpărător CV;

vânzarea – cumpărarea autovehiculului marca ATM OKA, serie şasiu -, cu număr de înmatriculare -, realizat potrivit facturii FN din 08.03.2013, vânzător fiind SC F SRL şi cumpărător CV;

vânzarea – cumpărarea autovehiculului marca KOGEL SN 24, serie şasiu -, cu număr de înmatriculare -, realizat potrivit facturii FN din 08.03.2013, vânzător fiind SC F SRL şi cumpărător CV;

vânzarea – cumpărarea autovehiculului marca MAN 2000, serie şasiu -, cu număr de înmatriculare -, realizat potrivit facturii FN din 08.03.2013, vânzător fiind SC F SRL şi cumpărător CV;

vânzarea – cumpărarea autovehiculului marca MAN TGA 410, serie şasiu -, cu număr de înmatriculare -, realizat potrivit facturii FN din 24.01.2012, vânzător fiind SC F SRL şi cumpărător CV;

vânzarea – cumpărarea autovehiculului marca WIELTON NW NW38AT, serie şasiu -, cu număr de înmatriculare -, vânzător fiind SC F SRL şi cumpărător CB;

vânzarea – cumpărarea autovehiculului marca MAN LRC LE 140C, serie şasiu -, cu număr de înmatriculare -, vânzător fiind SC F SRL şi cumpărător U SRL;

vânzarea – cumpărarea autovehiculului marca MAN 19.403, serie şasiu -, cu număr de înmatriculare -, vânzător fiind SC F SRL şi cumpărător CB.

Dispune  restituirea de către pârâţi către debitoarea  SC F SRL, cu sediul jud. Iaşi, înregistrată la Registrul Comerţului a bunurilor mai sus menţionate sau, dacă bunurile nu mai există, a valorii acestora de la data transferurilor.

Executorie.