Cerere despăgubiri. Obligaţii contractuale. Neexecutarea obligaţiilor. Legalitatea cererii.

Sentinţă civilă 447 din 06.09.2017


Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul acestui Tribunal, sub nr. XXXXX, reclamantul  Judeţul XXXXX prin Consiliul Judeţean XXXXX reprezentat de Preşedintele Consiliul Judeţean XXXXX, a chemat în judecată pe pârâta Unitatea Administrativ teritorială Comuna XXXXX prin Consiliul Local, solicitând obligarea pârâtei la plata sumei de 2480 lei  cu titlu de despăgubiri şi  daune interese calculate de la data introducerii acţiunii şi până la data plăţii efective.

În motivarea acţiunii acţiunea, reclamantul a arătat că prin hotărârea nr. XXXXX, Consiliul judeţean XXXXX a hotărât aprobarea Programului privind măsurile de protecţie a mediului prin creşterea suprafeţelor împădurite în judeţul XXXXX în perioada  2011 – 2020,  în urma căruia a încheiat cu pârâta contractul de asociere nr. XXXXX, pentru o durată de 5 ani ,în scopul îmbunătăţirii condiţiilor de mediu prin extinderea suprafeţei împădurite în judeţul XXXXX.

Conform prevederilor art. 6-7 din contract, în vederea realizării obiectivului asocierii, asociatul prim - Judeţul XXXXX, s-a obligat să pună la dispoziţia asociatului secund – Comuna XXXXX, cu titlu gratuit, puieţii necesari înfiinţării plantaţiei planificate pe terenurile degradate , stabilite prin acordul comun al părţilor, în 'timp ce asociatul secund, s-a obligat să pună la dispoziţia asociației terenurile degradate în suprafaţă totală de 10 ha, având datele de identificare prevăzute prin Anexele la contract, precum şi să asigure forţa de muncă necesară plantării şi întreţinerii puieţilor.

De asemenea, reclamantul a arătat că, deşi pârâtul şi –a asumat obligaţiile  prevăzute de art. 8 pct. 2 lit. b) –e ) din contract, respectiv: 1) să identifice terenurile disponibile pentru împădurire şi să stabilească necesarul de puieţi; 2) să pregătească terenurile destinate împăduririi şi să asigure plantarea puieţilor; 3) să asigure întreţinerea plantaţiei până la încheierea stării de masiv (cca. 5ani); 4) să colaboreze cu Consiliul Judeţean XXXXX, în vederea asigurării bunei derulări a Programului, acestea au  fost executate defectuos, fiind  prejudiciat patrimoniul Judeţului XXXXX cu suma de 2480 lei, reprezentând contravaloarea a 10.000 puieţi forestieri salcâm, achiziţionaţi de la furnizorul autorizat SC XXXXX SRL conform facturii fiscale nr. XXXXX şi predaţi pârâtei, conform Procesului - Verbal de recepţie nr. XXXXX.

Totodată, reclamantul a învederat că potrivit Procesului - Verbal privind recepţia lucrărilor de împădurire din 20.10.2015, s-au efectuat lucrări de împădurire pe o suprafaţă de 2 ha, fiind plantaţi un număr total de doar 10.000, puieţi salcâm, recepţionaţi de pârâtă, iar potrivit  aceluiaşi proces- verbal, puieţii de salcâm plantaţi s –au uscat în totalitate din cauza executării defectuoase a lucrărilor de plantare,  acestea fiind  executate în regie proprie, fără a se folosi personal specializat şi fără a se întocmi în prealabil un proiect tehnic de execuţie  a lucrărilor.

În fine, reclamanta a susţinut că în cauză sunt îndeplinite toate condiţiile cerute de lege  pentru angajarea răspunderii civile a pârâtei pentru prejudiciul cauzat prin neexecutarea contractului de asociere nr. XXXXX, prejudiciu care constă în  costurile de achiziţie a puieţilor de salcâm pe care pârâta avea obligaţia să-i planteze şi să îi îngrijească ulterior pe toată durata executării contractului, până la atingerea stării de masiv, al cărui cuantum este dovedit prin factura fiscală nr. XXXXX, coroborată cu Procesului - Verbal de recepţie nr. XXXXX.

În drept, cererea de chemare în judecată a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 1350 Cod civil  şi OG nr.13/2011 privind dobânda legală şi penalizatoare pentru obligaţiile băneşti  şi reglementarea unor măsuri financiar fiscale în domeniul bancar, iar în dovedirea acţiunii, reclamanta  a depus la dosarul cauzei în copie înscrisuri – f.7-26.

Pârâta a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acţiunii reclamantului ca nefondată, susţinând că a avut intenţia să împădurească suprafaţa de 2 ha, însă datorită condiţiilor  nefavorabile, respectiv datorită gerului puternic din toamna şi iarna  anului 2013 - 2014, gradul de prindere a fost de 10%, ceea ce  conduce la concluzia că  situaţia prezentată nu poate să-i fie imputată.

În apărare pârâta a depus înscrisurile de la filele 33 - 38.

Examinând actele şi lucrările dosarului, Tribunalul constată următoarele:

La data de XXXXX între Judeţul XXXXX prin Consiliul judeţean XXXXX şi pârâta, s-a încheiat  Contractul de asociere  nr. XXXXX, având ca obiect împădurirea terenurilor  în suprafaţa de 2 ha situate pe teritoriul unităţii administrativ teritoriale, cu datele de identificare prevăzute în tabelul  şi planul de încadrare anexat – parte integrantă din acest contract, puieții forestieri fiind achiziţionaţi de Consiliul Județean XXXXX de la SC XXXXX SRL, astfel cum rezultă din factura fiscală nr. XXXXX.

Prin procesul - verbal de recepţie încheiat în temeiul art. 8 din  contractul de furnizare între Consiliul Judeţean  (predator) şi pârâta  s-a procedat la predarea - primirea  prin recepţia cantitativă şi calitativă a 10.000 de puieţi de salcâm care corespund specificaţiilor tehnice  din caietul de sarcini prin intermediul furnizorului SC XXXXX SRL pentru  împădurirea terenurilor degradate în suprafaţă totală de 2 ha.

Pe parcursul derulării contractului, a fost întocmit  procesul - verbal privind recepţia lucrărilor de împădurire  ce atestă faptul că acţiunea de împădurire a fost efectuată pe suprafaţa de  2 ha, fiind plantaţi un număr de 10.000 bucăţi, iar potrivit procesului – verbal de control nr. XXXXX, puieţii de salcâm plantaţi în anul 2013, s –au uscat în totalitate din cauza executării defectuoase a lucrărilor de plantare,  acestea fiind  executate în regie proprie, fără a se folosi personal specializat şi fără a se întocmi în prealabil un proiect tehnic de execuţie  a lucrărilor.

În conformitate cu art. 8 alin. 1 pct 1 lit c  şi d capitolul 5 din contractul de asociere, pârâta s-a  obligat să pregătească terenurile destinate împăduririi şi la  plantarea puieților, respectiv să asigure întreţinerea plantaţiei.

Art. 1350 din  Codul civil prevede  la alin. (1): "orice persoană trebuie să își execute obligaţiile pe care le-a contractat", iar la alin. (2) se prevede că: "atunci când, fără justificare, nu îşi îndeplineşte aceasta îndatorire, ea este răspunzătoare de prejudicial cauzat celeilalte părţi şi este obligată să repare acest prejudiciu, în condiţiile legii".

Prin urmare, atunci când părțile încheie un act juridic sinalagmatic, ce cuprinde obligații pentru fiecare dintre părţi, acestea sunt ținute să respecte obligațiile contractuale la care s-au obligat. Așadar, în cauză nu sunt incidente dispozițiile legale referitoare la răspunderea civilă pentru fapta ilicită, ci dispozițiile referitoare la răspunderea contractuală, ce au fost citate mai sus.

Ca atare, partea ce nu respectă obligațiile contractuale este obligată la repararea prejudiciului cauzat celeilalte părți, fără să fie necesară dovedirea unei fapte ilicite sau a legăturii de cauzalitate între faptă și prejudiciu. Potrivit art.1350 cod civil, simpla nerespectare a obligațiilor asumate prin contract, atrage răspunderea contractuală a părții aflate în culpă pentru prejudiciul cauzat.

Din această perspectivă, sunt lipsite de relevanță împrejurările invocate de pârâtă prin întâmpinare,  câtă  vreme pârâta s-a obligat, potrivit cap. V din contract, la asigurarea terenurilor degradate constituite în perimetrul de ameliorare, libere de sarcini, fără litigii, identificarea terenurilor disponibile, stabilirea necesarului de puieţi, pregătirea terenurilor destinate împăduririi şi plantarea puieţilor, întreţinerea plantaţiilor, iar la dosar nu există dovezi care să ateste respectarea prevederilor art. 12 din contract.

Prin urmare, este cert că există o obligație contractuală  neexecutată, neavând relevanță în cauză motivele neîndeplinirii ei, astfel că, în condițiile în care pârâta a obținut încheierea contractului de asociere, prin asumarea unor obligații pe care nu și le-a respectat, este evident că a intervenit răspunderea contractuală a acesteia pentru sumele de bani solicitate pe calea prezentei acțiuni.

 Pentru toate aceste considerente, Tribunalul apreciază ca fiind întemeiate pretenţiile  reclamantului astfel că,va admite cererea de chemare în judecată, așa cum a fost formulată.

Pe cale de consecință, va fi obligată pârâta la plata sumei de 2480  lei şi a dobânzii legale calculate de la data introducerii acţiunii.