Folosirea unui card în vederea retragerii frauduloase de numerar. Fraudă informatică. Alterarea integrității datelor informatice.

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și terorism – Serviciul Teritorial Galați s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului U.E. sub aspectul săvârşirii  infracţiunilor de acces ilegal la un sistem informatic în formă continuată - art. 360(1) și (3) Cod penal, cu aplicarea art. 35(1) Cod penal, alterarea integrităţii datelor informatice în formă continuată – art. 362 Cod penal, cu aplicarea art. 35(1) Cod penal şi fraudă informatică în formă continuată – art. 249 Cod penal cu aplicarea art. 35(1) Cod penal. Ca situație de fapt s-a reținut în sarcina inculpatului faptul că în perioada 15-19 februarie 2017, acţionând în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, prin 30 acţiuni distincte, fără drept, ar fi accesat în mod ilicit mai multe bancomate aparţinând persoanei vătămate R.B. S.A. amplasate în localităţi din judeţele Galaţi, Vrancea, Ialomiţa şi Călăraşi, sisteme informatice cu acces restricţionat, prin restricţionarea accesului la datele informatice atât de pe cardurile special utilizate în acest scop, cât şi cele din sistemul informatic accesat, precum şi prin împiedicarea funcţionării normale a acelor ATM-uri, în scopul de a obţine pentru sine un beneficiu material şi cauzând prin aceasta persoanei vătămate un prejudiciu total de 66.000 lei, prejudiciul efectiv fiind de 38.000 lei.

În ceea ce privește infracțiunile de fraudă informatică și alterare a integrității datelor informatice, Tribunalul a apreciat că se impune schimbarea încadrării juridice date faptelor prin rechizitoriu și reținerea unei singure infracțiuni, respectiv fraudă informatică în formă continuată, prevăzută de art. 249 Cod Penal cu aplicarea art. 35(1) Cod Penal. Astfel, analizând latura obiectivă a infracțiunii de alterare a integrității datelor informatice, se reține că aceasta constă în modificarea, ștergerea, deteriorarea ori restricționarea accesului la date informatice, fără ca în privința laturii subiective să existe cerința unui anumit scop ori a unei anumite urmări. Or, aceste modalități alternative de săvârșire se regăsesc și în cazul infracțiunii de fraudă informatică, cu deosebirea că în cazul acestei din urmă infracțiuni există două elemente suplimentare, respectiv (a) în plan obiectiv o urmare imediată constând în producerea unei pagube și (b) în plan subiectiv existența scopului urmărit de făptuitor de a obține un beneficiu pentru sine sau pentru altul. Prin urmare, ori de câte ori introducerea, modificarea sau ştergerea unor date informatice, restricţionarea accesului la aceste date ori împiedicarea în orice mod a funcţionării unui sistem informatic aparținând unui ATM este făcută în scopul obținerii unui beneficiu și se va crea o pagubă, fapta va întruni elementele constitutive ale infracțiunii de fraudă informatică (infracțiune de rezultat) și nu pe cele ale infracțiunii de alterare a integrității datelor informatice (infracțiune de pericol). Cu alte cuvinte, infracțiunea prevăzută de art. 249 Cod Penal este o variantă a infracțiunii prevăzute de art. 362 (și a celei de la art. 363 Cod Penal), deosebindu-se prin cele două elemente suplimentare menționate anterior (scopul obținerii unui beneficiu material și producerea unei pagube).

Prin urmare, fapta inculpatului U.E. întrunește doar elementele constitutive ale infracţiunilor de:

- acces ilegal la un sistem informatic în formă continuată, prevăzută de art. 360(1) și (3) Cod penal cu aplicarea art. 35(1) Cod penal;

- fraudă informatică în formă continuată, prevăzută de art. 249 Cod penal cu aplicarea art. 35(1) Cod penal.

Domenii speta

Spete similare