Litigiu de asigurări sociale. Pensie militară de serviciu. Baza de calcul. Titlurile de clasificare cu drept de primă lunară. Nelegalitatea ordinelor de salarizare.

Litigiu de asigurări sociale. Pensie militară de serviciu. Baza de calcul. Titlurile de clasificare cu drept de primă lunară. Nelegalitatea ordinelor de salarizare.

Art. 28 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat

Instanţa de asigurări sociale învestită cu contestaţia verifică decizia de pensie şi hotărârea Comisiei de Contestaţii contestate, pe baza actelor din dosarul de pensie avute în vedere potrivit legii la stabilirea drepturilor de pensie. Criticile privind modul în care aceste documente reflectă realitatea veniturilor cu caracter salarial la care era îndreptăţit beneficiarul drepturilor de pensie şi care constituie elemente salariale incluse în baza de calcul a pensiei conform art. 28 din Legea nr. 223/2015 nu pot fi valorificate în acest cadru procesual.

Atâta vreme cât reclamantul nu a încasat în mod efectiv prima de clasificare, nu a solicitat plata acesteia de către angajator şi nici nu a contestat cele două ordine a căror nelegalitate o invocă, acestea nu influenţează soluţionarea fondului cauzei deoarece constatarea nelegalităţii ordinelor nu ar putea conduce la modificarea datelor din fişa de pensie şi buletinul de calcul, în sensul includerii primelor de clasificare în salariul brut lunar.

Prin media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate în calitate de militar/poliţist/funcţionar public cu statut special, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie, la alegerea persoanelor prevăzute la art. 3 lit. a) - c), aşa cum în mod corect a stabilit şi Tribunalul, trebuie înţelese soldele/salariile lunare brute efectiv încasate, iar nu cele la care beneficiarul drepturilor de pensie consideră că ar fi fost îndreptăţit să le realizeze, deşi nu le-a primit în fapt.

În plus, conform prevederilor art. 28 alin. 1 lit. e) din Legea nr. 223/2015, prima de clasificare se constată că este exceptată expres de legiuitor dintre elementele care se au în vedere la stabilirea bazei de calcul a pensiei militare în anumite circumstanţe, ce trebuie verificate concret.

Nu poate fi primită susţinerea apelantului în sensul că, indiferent dacă MAI, în calitate de angajator, a plătit sau nu sumele cuvenite cu titlu de primă de clasificare şi celelalte drepturi aferente calităţii de personal aeronautic, prima nu poate fi ignorată nici de către angajator, nici de către CSP la calcularea drepturilor cuvenite în calitate de pensionar militar, întrucât aceste drepturi îşi au izvorul în lege, iar nu într-un act al angajatorului.

(Curtea de Apel București, Secţia a VII-a pentru Cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, decizia nr. 4734 din 04 Octombrie 2017)

Prin cererea de apel formulată, apelantul DG a solicitat anularea sentinţei civile atacate cu trimiterea cauzei spre rejudecare Tribunalului Bucureşti, iar în subsidiar, admiterea apelului şi, în rejudecarea pe fond a cauzei, schimbarea în tot a sentinţei civile atacate, în sensul admiterii cererii de chemare în judecată astfel cum a fost formulată şi obligarea MAI şi a CPSMAI la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de judecata apelului.

În motivare, a arătat că deşi prima instanţă a fost de acord că Ordinele M.A.I. nr. 11/2161/23.01.2015 şi nr. 11/2742/06.04.2015 pot face obiectul excepţiei de nelegalitate conform art. 4 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, aceasta a reţinut că aceste acte administrative nu ar avea înrâurire asupra soluţionării fondului.

Or, se arată că întreaga motivare a excepţiei de nelegalitate era centrată în jurul ideii că, prin aceste ordine, reclamantului i s-au stabilit drepturile salariale ce ulterior au stat la baza întocmirii fişei de pensie, fără luarea în considerare a calităţii de personal aeronautic militar şi implicit a primei de clasificare şi a celorlalte drepturi la care era astfel îndreptăţit.

Conform apelantului, acest aspect reprezintă în fapt exact fondul cauzei, întrucât drepturile trebuiau să fie avute în vedere la calculul pensiei, indiferent dacă MAI, în calitate de angajator, i-a plătit sau nu sumele cuvenite cu titlu de primă de clasificare şi celelalte drepturi aferente calităţii de personal aeronautic, întrucât această calitate nu poate fi ignorată nici de către angajator, nici de către CPSMAI la calcularea drepturilor cuvenite în calitate de pensionar militar, întrucât aceste drepturi îşi au izvorul în lege, nicidecum într-un act administrativ sau de dreptul muncii al angajatorului.

Dacă s-ar constata nelegalitatea ordinelor, ar fi recunoscute explicit, pentru scopurile prezentului litigiu, drepturile sale aferente calităţii de personal aeronautic, care în prezent nu sunt recunoscute la nivelul celor două pârâte.

În consecinţă, în contradicţie cu motivarea instanţei de fond, aceste drepturi puteau fi valorificate prin includerea în baza de calcul a drepturilor de pensie, întrucât pe de-o parte acestea nu constituie o derogare de la formula prevăzută de art. 28 din Legea nr. 223/2015, iar pe de altă parte, a solicitat expres acest lucru - obligaţie de a face - prin capătul de cerere nr. 4: obligarea CPSMAI la emiterea unei noi decizii de pensionare, care să ia în considerare calitatea de personal aeronautic militar şi implicit a primei de clasificare şi a celorlalte drepturi la care era astfel îndreptăţit.

Instanţa de fond nu a pus în discuţia contradictorie a părţilor excepţia de inadmisibilitate a excepţiei de nelegalitate a celor două acte administrative pentru a fi în măsură să formuleze apărări cu privire la poziţia Tribunalului.

În subsidiar, solicită ca, în eventuala rejudecare fără trimitere, pe fondul excepţiei de nelegalitate să se aibă în vedere următoarele argumente, astfel cum ele au fost precizate şi în cererea introductivă de instanţă:

În conformitate cu prevederile Legii nr. 284/2010, Anexa VII, cap. II, secţiunea a IV-a, art. 35 lit. a), personalul aeronautic beneficiază de primă lunară de clasificare, care nu i-a mai fost plătită din motive neimputabile, începând cu 23.12.2014, până la pensionare.

Condiţiile prevăzute la art. 8,17 şi 31 din statutul personalului aeronautic din aviaţia militară a României le-am dovedit cu brevetul de pilot militar nr. 10491 din 10.05.2011 eliberat de Statul Major al Forţelor Aeriene din cadrul Ministerului Apărării Naţionale, din care rezultă că avea acest statut inclusiv în perioada de referinţă (24.12.2014-01.04.2016).

Mai mult decât atât, retragerea calităţii de personal aeronautic este dată numai în competenţa şefului autorităţii aeronautice militare naţionale, în conformitate cu art. 30 din acelaşi statut, deci în competenţa Ministerului Apărării Naţionale, iar nu a pârâtei MAI, fapt pentru care nu poate fi pusă la îndoială calitatea de personal aeronautic, în condiţiile în care nicio autoritate nu i-a retras această calificare.

Or, la 24.12.2014, era titularul dreptului la prima de clasificare aferentă calităţii de personal aeronautic în aviaţia militară a României, drept care nu i-a fost retras până la 01.04.2016 de către comandantul aviaţiei militare, respectiv de către Şeful de Stat Major al acestei arme, astfel încât argumentele invocate de către MAI prin întâmpinare şi prin răspunsul nr. 23315 din 04.11.2015 al Direcţiei Generale Management Resurse Umane din cadrul pârâtei nu pot fi reţinute.

În acest context, solicită a se avea în vedere că Ordinul M.A.I. nr. 11/2469 din 25.02.2014 este emis anterior datei la care a ocupat ultimă funcţie în cadrul acestui minister şi care îi recunoaşte şi menţine în mod explicit titlul de clasificare de personal aeronautic - pilot pentru elicoptere EC-135 şi MI-17.

De altfel, adresa nr. C-4844 din 23.04.2015 a Statului Major al Forţelor Aeriene din cadrul Ministerului Apărării Naţionale, adresată directorului general al Direcţiei Generale Management Operaţional din cadrul MAI, confirmă faptul că menţine titlul de pilot militar clasa a II-a, bază legală fiind reprezentată de Ordinul ministrului apărării naţionale nr. Ml5 din 24.02.2015 pentru aprobarea normelor privind obţinerea, menţinerea şi retragerea titlurilor de clasificare şi specializare pentru personalul aeronautic din Ministerul Apărării Naţionale şi din alte instituţii sau structuri care desfăşoară activităţi aeronautice militare, publicat în M. Of. nr. 229 din 03.04.2015.

În acelaşi context, trebuie subliniat faptul că ultima funcţie ocupată în cadrul MAI, respectiv aceea de director general adjunct/locţiitor şef de direcţie al Direcţiei Generale Management Operaţional din cadrul MAI, a fost condiţionată de promovarea unui concurs organizat la nivelul acestei pârâte la 21.01.2015.

În conformitate cu anunţul nr. 78516 din 06.01.2015, una din condiţiile solicitate candidaţilor pentru înscrierea la acest concurs a fost aceea de a deţine documente valabile care atestă calitatea de pilot militar, în timp ce în fişele de post pe care le-a semnat după promovarea examenului se prevedea foarte clar că trebuia să deţină documente care să ateste calitatea de pilot militar, fiind totodată prevăzute atribuţii specifice personalului aeronautic: în situaţii deosebite, la ordinul conducerii M.A.L, participă la/execută activităţi/misiuni aeronautice desfăşurate la nivelul structurilor M.A.I., corespunzător clasificărilor şi specializărilor deţinute; participă la activităţi de pregătire necesare menţinerii clasificărilor şi specializărilor deţinute în domeniul aeronautic.

La 29.07.2015 a întocmit raportul nr. 88964 referitor la aprobarea participării la activităţi aeronautice în cadrul Inspectoratului General de Aviaţie al MAI, care a fost semnată de directorul general al Direcţiei Generale Management Operaţional şi de inspectorul general al Inspectoratului General de Aviaţie la rubrica "de acord, rog aprobaţi" şi de secretarul de stat la rubrica "aprobă".

Ca urmare a acestui demers, a primit adresa Inspectoratului General de Aviaţie sub semnătura inspectorului general, înregistrată cu nr. 9650 din 14.08.2015 şi înregistrată la secretariatul direcţiei sub nr. 89941 din 18.08.2015, prin care îi transmitea în copie planul instruirii de zbor privind reluarea antrenamentului.

Tot de la Inspectoratul General de Aviaţie, sub semnătura inspectorului general, a fost trimisă o adresă cu nr. 11521/1 din 02.10.2015, înregistrată la secretariatul direcţiei sub nr. 92007 din 02.10.2015, prin care se transmitea în copie spre cunoştinţă domnului director general programul de pregătire teoretică şi de instruire la sol în vederea reluării antrenamentului în zbor pe elicopterele EC-135 şi MI-17 în vederea susţinerii examenului de revalidare a certificărilor, calificărilor şi autorizaţiilor deţinute din perioada 05-16.10.2015.

În perioada 05-16.10.2015 a participat şi susţinut în faţa Comisiei desemnate de Autoritatea aeronautică militară din cadrul Ministerului Apărării Naţionale examenele anuale de evaluare a cunoştinţelor teoretice şi practice, atât la sol cât şi în zbor, pentru certificarea titlului de clasificare, în cadrul Inspectoratului General al Aviaţiei şi validării licenţei de pilot militar, activitate desfăşurată în conformitate cu Ordinul ministrului apărării naţionale nr. M15 din 24.02.2015.

Prin urmare, în condiţiile în care ministrul afacerilor interne, prin Ordinul nr. 11/2469 din 25.02.2014, îi recunoaşte în mod explicit titlul de clasificare, iar Şeful de stat major al Aviaţiei Militare nu i-a retras până la 01.04.2016 acest titlu, apreciază că Ordinele Ministrului Afacerilor Interne nr. 11/2161/23.01.2015 şi nr. 11/2742/06.04.2015, prin care i-au fost stabilite drepturile salariale cuvenite în calitate de director general adjunct al Direcţiei Generale Management Operaţional din cadrul MAI, fără luarea în considerare a titlului de clasificare că personal aeronautic din aviaţia militară a României şi a celorlalte drepturi conferite de acest statut, este nelegal, întrucât nu se încadrează în niciuna din situaţiile limitativ prevăzute la art. 37 din Statutul personalului aeronautic din aviaţia militară a României.

Soluţia dată pe fondul cauzei este nemotivată şi neîntemeiată. În motivarea pe fond oferită de instanţă, nu este cercetat absolut niciun argument de fapt sau de drept dintre cele prezentate prin cererea de chemare în judecată şi prin răspunsul la întâmpinare.

În concluzie, din coroborarea tuturor actelor normative invocate în susţinerea cererii de chemare în judecată, dar şi a actelor care au stat la baza numirii în funcţia de director general adjunct/locţiitor şef de direcţie al Direcţiei Generale Management Operaţional din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, rezultă foarte clar că în calitate de personal aeronautic din aviaţia militară a României, titular al brevetului de pilot militar nr. 10491 din 10.05.2011 eliberat de Statul Major al Forţelor Aeriene din cadrul Ministerului Apărării Naţionale, era îndreptăţit la prima de clasificare acordată lunar, pe întreaga perioadă în care şi-a desfăşurat activitatea în această funcţie, anterior emiterii deciziei nr. 181.858 din 29.06.2016 a Casei de Pensii Sectoriale a Ministerului Afacerilor Interne.

De asemenea, indiferent dacă Ministerului Afacerilor Interne, în calitate de angajator,  i-a plătit sau nu sumele cuvenite cu titlu de primă de clasificare şi celelalte drepturi aferente calităţii de personal aeronautic, aceasta din urmă nu poate fi ignorată nici de către angajator, nici de către Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne la calcularea drepturilor cuvenite în calitate de pensionar militar, întrucât aceste drepturi îşi au izvorul în lege, nicidecum într-un act administrativ sau de dreptul muncii al angajatorului.

La data de 24.05.2017, intimatul MAI a depus întâmpinare, prin care solicită respingerea apelului, ca nefundat, şi menţinerea sentinţei civile atacate, ca temeinică şi legală.

Intimata CPSMAI a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea apelului, ca nefundat, şi menţinerea sentinţei civile atacate, ca temeinică şi legală.

În apel, nu au fost administrate probe.

Examinând cauza prin prisma motivelor de apel formulate, în limitele prevăzute de art. 476-479 din Codul de procedură civilă, Curtea a reținut următoarele:

Instanţa de fond a fost învestită cu un litigiu de asigurări sociale, având ca obiect anularea hotărârii nr. 13768/15.07.2016 a Comisiei de Contestaţii din cadrul MAI şi admiterea contestaţiei împotriva deciziei nr. 181858/29.06.2016 a CPSMAI.

Prin decizia nr. 181858/29.06.2016 a CPSMAI, s-a stabilit pensia de serviciu pentru limită de vârstă a apelantului, în temeiul art. 16 din Legea nr. 223/2015.

La pct. IV al deciziei este indicată baza de calcul avută în vedere conform art. 28 din Legea nr. 223/2015.

Prin contestaţia formulată împotriva deciziei, beneficiarul drepturilor de pensie arată că apreciază ca fiind diminuat nelegal cuantumul pensiei din cauza faptului că, în adeverinţele de venituri care au stat la baza calculului, nu au fost integrate titlurile de clasificare cu drept de primă lunară, aşa cum sunt prevăzute de Legea nr. 284/2010.

În motivarea Hotărârii nr. 13768/15.07.2016 a Comisiei de Contestaţii din cadrul MAI se arată explicit că orice nemulţumire legată de întocmirea adeverinţelor privind veniturile realizate trebuie adresară unităţii/unităţilor care au întocmit documentele în cauză, respectiv angajatorului, întrucât contestarea acestora excede competenţelor Comisiei de Contestaţii.

Baza de calcul folosită la stabilirea pensiei militare de stat este media soldelor lunare brute realizate în funcţia de bază în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate în calitate de militar/poliţist/funcţionar public cu statut special, actualizate la data deschiderii dreptului de pensie.

Elementele care compun baza de calcul în vederea stabilirii pensie au fost utilizate de către CPS în conformitate cu cele înscrise la pct. 7 al fişei de pensie întocmită de unitatea din care a făcut parte pensionarul, potrivit dispoziţiilor art. 17 din Anexa Ordinului M.A.I. nr. 30/2016 privind Metodologia de întocmire a dosarului de pensionare.

Conform art. 99 alin. 1 şi 2 din Legea nr. 223/2015, „(1) Hotărârile comisiilor de contestaţii care funcţionează în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii se comunică persoanelor în cauză şi caselor de pensii sectoriale interesate, în termen de 5 zile de la adoptare. (2) Hotărârile comisiilor de contestaţii pot fi atacate la instanţa judecătorească în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul sau sediul reclamantul, în termen de 30 de zile de la comunicare.”

Prin urmare, instanţa de asigurări sociale învestită cu contestaţia verifică decizia de pensie şi hotărârea Comisiei de Contestaţii contestate, pe baza actelor din dosarul de pensie avute în vedere potrivit legii la stabilirea drepturilor de pensie. Criticile privind modul în care aceste documente reflectă realitatea veniturilor cu caracter salarial la care era îndreptăţit beneficiarul drepturilor de pensie şi care constituie elemente salariale incluse în baza de calcul a pensiei conform art. 28 din Legea nr. 223/2015 nu pot fi valorificate în acest cadru procesual.

Or, instanța de fond, cu respectarea principiului disponibilității, care guvernează procesul civil, a soluționat cererea în limitele învestirii, reţinând în mod just că, în acest context, în cauză nu este îndeplinită una dintre condiţiile de admisibilitate a excepţiei de nelegalitate, respectiv aceea ca de actele administrative atacate să depindă soluţionarea fondului litigiului de asigurări sociale.

Este corect argumentul Tribunalului în sensul că pentru stabilirea bazei de calcul  a pensiei elementul relevant este solda/salariul brut lunar efectiv încasat în cele 6 luni consecutive de activitate pentru care beneficiarul şi-a exprimat opţiunea, aşa cum este reflectat în fişa de pensie. Câtă vreme apelantul însuşi arată că nu a încasat în perioada de referinţă prima de clasificare, aceasta nici nu putea fi trecută în fişa de pensie, îndreptăţirea sa la plata primei putând fi examinată într-un alt cadru procesual.

În consecinţă, Curtea îşi însuşeşte concluzia primei instanţe în sensul că, atâta vreme cât reclamantul nu a încasat în mod efectiv prima de clasificare, nu a solicitat plata acesteia de către angajator şi nici nu a contestat cele două ordine a căror nelegalitate o invocă, acestea nu influenţează soluţionarea fondului cauzei deoarece constatarea nelegalităţii ordinelor nu ar putea conduce la modificarea datelor din fişa de pensie şi buletinul de calcul, în sensul includerii primelor de clasificare în salariul brut lunar.

În plus, în răspunsul la întâmpinarea depusă la judecata în fond de MAI, cu referire la excepţia tardivităţii capătului 3 de cerere, contestatorul a arătat explicit că prin prezenta cerere de chemare în judecată nu vizează obligarea ordonatorului de credite la plata drepturilor salariale cuvenite în perioada 24.12.2014-01.04.2016, aşa încât nu sunt incidente în cauză prevederile art. 30 din legea nr. 284/2010 sau cele ale art. 11 din O.U.G. nr. 83/2014. Ceea ce a solicitat este să se constate că a avut calitatea de personal aeronautic militar, pe care nicio autoritate nu i-a retras-o, aşa încât fişa de pensie trebuie întocmită cu luarea în considerare a acestei calităţi şi, implicit, a primei de clasificare şi a celorlalte drepturi la care era îndreptăţit.

Neîntemeiată este şi susţinerea potrivit căreia prima instanţă nu a pus în discuţie excepţia de nelegalitate, respectiv admisibilitatea acesteia.

Astfel cum rezultă din încheierea de şedinţă de la termenul din 14.12.2016, când a fost invocată şi oral excepţia de nelegalitate formulată în scris prin răspunsul la întâmpinare, Tribunalul a notat că, în cauză, contestatorul solicită anularea deciziei de pensie şi recalcularea drepturilor de pensie, instanţa nefiind învestită cu anularea ordinului de ministru prin care au fost stabilite anumite drepturi salariale. De asemenea, conform încheierii de şedinţă de la termenul din 8.02.2017, s-a dat cuvântul apelantului reprezentat de avocat asupra fondului cauzei, precum şi asupra excepţiei de nelegalitate a celor două ordine, excepţie întemeiată în drept pe dispoziţiile art. 4 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ.

Aşa fiind, nu se poate considera că autorul excepţiei nu şi-a putut formula apărările privind admisibilitatea excepţiei prin raportare la condiţiile prevăzute de art. 4 din Legea nr. 554/2004.

Şi prin întâmpinările depuse la judecata în fond, intimatele s-au apărat susţinând în privinţa capetelor de cerere nr. 3-6 că acestea vizează elemente de natură salarială a căror acordare/neacordare revenea exclusiv angajatorului şi că la pct. 7 al fişei de pensie este inserată situaţia salariilor/soldelor lunare brute realizate în funcţia de bază, din care se constituie baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare, prevăzută de art. 28 din Legea nr. 223/2013; fostul salariat nu a solicitat, în conformitate cu dispoziţiile art. 30 din Lege nr. 284/2010 şi art. 11 din O.U.G. nr. 83/2014, revocarea actului prin care s-au stabilit drepturile salariale corespunzătoare funcţiei de locţiilor şef direcţie generală, ce a sta la baza întocmirii fişei pensiei, şi emiterea unui alt ordin care să includă şi suma ce reprezenta prima de clasificare cuvenită personalului aeronautic militar .

Nici critica potrivit căreia prima instanţă nu a cercetat fondul cauzei şi nu a analizat argumentele şi susţinerile contestatorului nu poate fi primită.

Astfel, se reţine că Tribunalul, cu respectarea dispoziţiilor art. 425 alin. 1 lit. b) din Codul de procedură civilă, a expus situaţia de fapt reţinută pe baza probelor administrate, motivele de fapt şi de drept pe care şi-a întemeiat soluţia, precum şi motivele pentru care a admis ori, după caz a înlăturat cererile părţilor.

Situaţia de fapt a fost stabilită prin raportare la acele înscrisuri doveditoare relevante pentru soluţionarea cauzei, iar argumentele de fapt şi de drept avute în vedere se circumscriu naturii juridice a litigiului, limitelor învestirii şi cadrului legal amplu şi explicit prezentat  în motivarea sentinţei apelate.

În ce priveşte soluţia dată fondului cauzei, în mod just Tribunalul a reţinut că, potrivit materialului probator administrat, decizia de pensie a fost emisă în baza cererii reclamantului şi a documentelor din dosarul de pensionare. Astfel, din cuprinsul fişei de pensie, pct.7 reiese că perioada de referinţă aleasă de reclamant pentru constituirea bazei de calcul a fost septembrie 2015-februarie 2016, prima de clasificare nefiind menţionată în cadrul rubricilor referitoare la elementele salariale. În baza acestor date, CSP a emis decizia de pensie nr.181858/29.06.2016, buletinul de calcul relevând faptul că baza de calcul pentru stabilirea drepturilor de pensie a fost determinată în conformitate cu dispoziţiile art.28 din Legea nr.223/2015, prin utilizarea salariilor brute lunare corespunzătoare perioadei de referinţă menţionată în fişa de pensie a reclamantului.

Potrivit dispoziţiilor art. 28 alin. 1 din Lege nr. 223/2015, „(1) Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate în calitate de militar/poliţist/funcţionar public cu statut special, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie, la alegerea persoanelor prevăzute la art. 3 lit. a) - c), în care nu se includ: a) diurnele de deplasare şi de delegare, indemnizaţiile de delegare, detaşare sau transfer; b) compensaţiile lunare pentru chirie; c) valoarea financiară a normelor de hrană şi alocaţiile valorice de hrană; d) contravaloarea echipamentelor tehnice, a echipamentului individual de protecţie şi de lucru, a alimentaţiei de protecţie, a medicamentelor şi materialelor igienico-sanitare, a altor drepturi de protecţie a muncii, precum şi a uniformelor obligatorii şi a drepturilor de echipament; e) primele şi premiile, cu excepţia primelor de clasificare, de specializare şi de ambarcare pe timpul cât navele se află în baza permanentă; f) indemnizaţiile de instalare şi de mutare, precum şi sumele primite, potrivit legii, pentru acoperirea cheltuielilor de mutare în interesul serviciului; g) contravaloarea transportului ocazionat de efectuarea concediului de odihnă, precum şi a transportului la şi de la locul de muncă; h) plăţile compensatorii şi ajutoarele la trecerea în rezervă sau direct în retragere, respectiv la încetarea raporturilor de serviciu cu drept la pensie; i) compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat; j) restituiri şi plăţi de drepturi aferente altei perioade de activitate decât cea folosită la stabilirea bazei de calcul; k) majorările/stimulările financiare acordate personalului pentru gestionarea fondurilor comunitare, precum şi a împrumuturilor externe contractate sau garantate de stat; l) drepturile salariale acordate personalului didactic salarizat prin plata cu ora şi drepturile salariale acordate pentru efectuarea orelor de gardă de către personalul medico-sanitar; m) sumele încasate în calitate de reprezentanţi în adunările generale ale acţionarilor, în consiliile de administraţie, în comitetele de direcţie, în comisiile de cenzori sau în orice alte comisii, comitete ori organisme, acordate potrivit legislaţiei în vigoare la acea dată, indiferent de forma de organizare sau de denumirea angajatorului ori a entităţii asimilate acestuia; n) drepturile specifice acordate personalului care a participat la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român; o) sporurile, indemnizaţiile şi alte drepturi salariale acordate şi personalului militar, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, prevăzute în anexa nr. II - Familia ocupaţională de funcţii bugetare "Învăţământ" şi în anexa nr. III - Familia ocupaţională de funcţii bugetare "Sănătate" la Legea-cadru nr. 284/2010, cu modificările şi completările ulterioare; p) alte venituri care, potrivit legislaţiei în vigoare la data plăţii, nu reprezintă drepturi de natură salarială sau asimilate salariilor.”

Prin media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate în calitate de militar/poliţist/funcţionar public cu statut special, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie, la alegerea persoanelor prevăzute la art. 3 lit. a) - c), aşa cum în mod corect a stabilit şi Tribunalul, trebuie înţelese soldele/salariile lunare brute efectiv încasate, iar nu cele la care beneficiarul drepturilor de pensie consideră că ar fi fost îndreptăţit să le realizeze, deşi nu le-a primit în fapt.

În plus, conform prevederilor art. 28 alin. 1 lit. e) din Legea nr. 223/2015, prima de clasificare se constată că este exceptată expres de legiuitor dintre elementele care se au în vedere la stabilirea bazei de calcul a pensiei militare în anumite circumstanţe, ce trebuie verificate concret: „e) primele şi premiile, cu excepţia primelor de clasificare, de specializare şi de ambarcare pe timpul cât navele se află în baza permanentă.”

Prin urmare, nu poate fi primită susţinerea apelantului în sensul că, indiferent dacă MAI, în calitate de angajator, a plătit sau nu sumele cuvenite cu titlu de primă de clasificare şi celelalte drepturi aferente calităţii de personal aeronautic, prima nu poate fi ignorată nici de către angajator, nici de către CSP la calcularea drepturilor cuvenite în calitate de pensionar militar, întrucât aceste drepturi îşi au izvorul în lege, iar nu într-un act al angajatorului.

Pentru considerentele expuse, văzând şi dispoziţiile art. 480 alin. 1 din Codul de procedură civilă, Curtea a respins apelul, ca nefondat.

Domenii speta

Spete similare