Actiune in constatare

Operator de date cu caracter personal 3953

Cod ECLI ECLI:RO:JDBTS:2017:001.

Dosar nr. XXXX/193/2015*

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA BOTOŞANI

SECŢIA CIVILĂ

SENTINŢA CIVILĂ Nr. XXXX/2017

Şedinţa publică de la xx.xx.xxxx

Completul compus din:

PREŞEDINTE

Grefier

Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamanţii B. I. şi B. D. şi pe intimaţii BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ - SUCURSALA BOTOŞANI, BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ - SUCURSALA BOTOŞANI PRIN BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ SA,  B. C. T. I.şi X S.A.R.L., având ca obiect „acţiune în constatare”.

Dezbaterile pe fondul cauzei au avut loc in şedinţa publică din data de xx.xx.xxxx susţinerile părţilor fiind consemnate în încheierea de şedinţă din acea dată, ce face parte integrantă din prezenta sentinţă şi când, din lipsă de timp pentru a delibera, instanţa a amânat pronunţarea pentru data de xx.xx.xxxx, când, în aceeaşi compunere şi pentru aceleaşi motive instanţa a amânat pronunţarea pentru astăzi, când, în aceeaşi compunere,

INSTANŢA

Deliberând asupra cauzei de faţă  constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată formulată în data de xx.xx.xxxx, înregistrată pe rolul Judecătoriei Botoşani sub nr. XXXX/193/2015, reclamanţii B. I. şi B. D. au solicitat, în contradictoriu cu pârâţii Banca Comercială Română SA – Sucursala Botoşani, Banca Comercială Română SA - Sucursala Botoşani prin Banca Comercială Română SA şi B. C. T. I., să se constate că pârâta Banca Comercială Română SA – Sucursala Botoşani prin Banca Comercială Română SA mai are de încasat, în urma rambursării creditului acordat SC Y Draguseni, şi garantat colateral, suma de 19.644,30 lei, consemnată legal la dispoziţia sa. Au mai solicitat să se constate stinse integral obligaţiile de plată ale principalului debitor şi ale garanţilor ipotecari şi să se dispună radierea inscripţiilor ipotecare asupra terenului în suprafaţă de 3000 mp, înscris in CF nr. XXXXX, nr. cadastral XXX/X, extravilan com. Curteşti, jud. Botoşani, proprietatea pârâtului B. C. T. I. şi asupra terenului în suprafaţă de 350 mp, situat în loc. Vatra Dornei, jud. Suceava, înscris in CF nr. XXXXX, nr. cadastral XXXX/XX, proprietatea reclamanţilor. Cu obligarea intimatelor Banca Comercială Română SA – Sucursala Botoşani, Banca Comercială Română SA - Sucursala Botoşani prin Banca Comercială Română SA la plata cheltuielilor de judecată.

Au arătat reclamanţii că, în fapt, au dobândit prin cumpărare, în baza contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. XXXX/xxxx la BNPA R. A. - A. M. V., suprafaţa da 350 mp teren păşune situat in Vatra Dornei, jud. Suceava, identificat sub nr.  XXXX/XX si înscris in CF nr. XXXXX. Terenul era grevat de ipoteca de rang 1 in favoarea BCR – Sucursala Botoşani, pentru garantarea unui credit acordat către SC Y Draguseni SRL, în baza contractului de credit nr. XXX/XXXXX/xxxx. În prezent SC Y Draguseni SRL este în procedura falimentului şi a fost radiată de la ORC. Terenul a fost dobândit de către reclamanţi cu acordul scris al BCR, prin adresa nr. SJ XXXXX/xx.xx.xxxx, fără a se încheia alte acte juridice cu intimata pentru împrumutul acordat debitorului persoană juridică.

Reclamantul B. I. a înstrăinat pârâtului B. C. T. I. suprafaţa de 3000 mp teren situat in extravilanul com. Curtesti jud. Botosani, nr. cadastral XXX/X, înscris in CF nr. XXXXX a localităţii Curtesti. Astfel, pârâtul a preluat ipoteca, cu acordul scris al BCR transmis biroului notarului public, prin adresa nr. SJ XXXXX/xx.xx.xxxx. Şi aceasta suprafaţă de teren era constituita ca şi garanţie colaterală la împrumutul contractat de persoana juridică. Debitorul principal SC Y Draguseni SRL a intrat in procedura falimentului, în dosarul nr. XXXX/40/2013 al Tribunalul Botoşani, procedură care a fost închisă şi a fost radiat de la ORC Botoşani. Creditoarea BCR s-a înscris în cadrul procedurii falimentului în tabelul creditorilor cu suma restantă a creditului în valoare de 235.380,30 lei. În urma valorificării activelor societăţii in faliment a încasat suma de 215.736 lei, rămânând o diferenţa de 19.644,30 lei, conform repartizării sumelor efectuate de lichidator si aprobate de adunarea creditorilor.

Au precizat reclamanţii că înţeleg să consemneze diferenţa de achitat la dispoziţia BCR prin intermediul executorului judecătoresc. BCR s-a înscris la masa credală cu suma indicată mai sus, a avut cunoştinţă şi a aprobat vânzarea bunurilor, încasarea si repartizarea preţului din valorificarea activelor şi a raportului final de închidere a procedurii.

De asemenea, au învederat reclamanţii că au solicitat în scris BCR sa dispună radierea inscripţiilor ipotecare de pe ambele terenuri care au constituit garanţii colaterale ale creditului, iar prin adresa nr. XXXX/xxxx li s-a  răspuns că au de achitat suma de 67830,17 ron la care se adaugă dobânzi si penalităţi. BCR nu le-a explicat ce reprezintă si cum s-a ajuns ia aceasta sumă, deşi i-au solicitat de mai multe ori. BCR nu a operat in evidenţa proprie actele de vânzare - cumpărare cu preluarea ipotecilor. Astfel, suma de 67830,17 lei, pretinsă de către intimata BCR, la care se adaugă penalităţi si dobânzi, al căror cuantum nu e indicat, nu este reală.

În data de xx.xx.xxxx, pârâtul B. C. T. I. a formulat întâmpinare, prin care a arătat că achiesează la pretenţiile reclamanţilor, în calitate de dobânditor de bună credinţă al suprafeţei de teren de 3000 mp situată în extravilanul com. Curteşti. A solicitat să se constate că, în calitate de cogarant, nu poate fi supus la plata unor sume calculate fără respectarea contractului de credit nr. XXX/XXXXX/xx.xx.xxxx. De asemenea, a mai solicitat să se dispună radierea inscripţiilor ipotecare din cartea funciară. Din contractul de credit nr. XXX/XXXXX/xx.xx.xxxx rezultă că există mai mulţi garanţi ipotecari, astfel că este îndeplinită ipoteza prevăzută de art. 2297-2298 Cod civil. Întrucât, prin avizul nr. XXXXX/xx.xx.xxxx, BCR a fost de acord cu înstrăinarea imobilului către B. C. T. I., cu menţinerea ipotecii de rang I, înţelege să invoce beneficiul de diviziune, conform art. 2298 al. 1 Cod civil. Obligaţia garanţilor ipotecari este divizibilă, conform art. 42 al. 3 coroborat cu art. 3 Cod comercial, având în  vedere că ipotecile sunt constituite între necomercianţi şi contractul de ipotecă nu poate fi apreciat pentru aceştia drept fapte de comerţ.

A arătat pârâtul că, din înscrisurile depuse la dosar, a constatat că s-a iniţiat o procedură de executare silită împotriva sa în anul 2013, de care nu a avut cunoştinţă până în prezent. Din anul 2007 până în prezent a avut reprezentarea că este proprietarul suprafeţei de teren de 3000 mp, situată în com. Curteşti, jud. Botoşani. În ianuarie 2015 a constatat că deţine şi suprafaţa de teren menţionată. Din extrasul de carte funciară a constatat existenţa ipotecii de rang I în favoarea BCR şi a încercat să lămurească situaţia juridică în calitate de cumpărător de bună credinţă, dar a fost informat că nu este parte în contractul de credit şi nu i se pot da informaţii. În consecinţă, l-a înştiinţat pe reclamant că nu îşi poate exercita dreptul de proprietate în mod deplin şi să asigure ridicarea ipotecii, conform înţelegerii de la momentul încheierii contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. XXXX/xx.xx.xxxx.

A susţinut pârâtul că nu are calitatea de codebitor, ci de cogarant sau cofidejusor, caz în care obligaţia nu este solidară, ci conjuctă. Având în vedere data şi conţinutul contractului de credit nr. XXX/XXXXX/xx.xx.xxxx, cât şi dosarul nr. XXXX/40/2013, pârâta încearcă la acest moment să impună o sumă fără just temei. Nu există un temei legal al sumei de 67830,17 lei, având în vedere că, în calitate de creditor înscris la masa credală şi a cărui creanţă a fost inclusă în tabelul definitiv al creanţelor, a participat şi a fost de acord cu planul de distribuire a sumelor. Modul în care împrumutatul a înţeles să îşi achite creditul şi dobânzile aferente nu îi sunt imputabile. 

A menţionat pârâtul că a preluat garanţia sub aparenţa plăţii preţului negociat care urma să stingă creditul şi ridicarea acesteia. Pretenţiile actuale ale BCR exced contractul de credit nr. XXX/XXXXX/xx.xx.xxxx.

De asemenea, a învederat pârâtul are calitate procesuală de reclamant, având în vedere că interesele sale converg cu cele ale reclamanţilor, în sensul art. 59 din Codul de procedură civilă.

În data xx.xx.xxxx, pârâtul BCR SA a formulat întâmpinare – fila 60 dosar, prin care au invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a BCR SA - Sucursala Botoşani, excepţia lipsei de interes a reclamanţilor în promovarea acţiunii cu privire la imobilul teren în suprafaţă de 3000 mp, CF XXXXX a com. Curteşti, nr. cadastral XXX/X, proprietatea pârâtului B. C. T. I. şi excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamanţilor cu privire la acesta. Pe fond, a solicitat respingerea ca nefondată a acţiunii. Sucursala Botoşani a BCR SA este o unitate fără personalitate juridică, nu are capacitate procesuală de folosinţă şi nu poate fi parte în proces, conform art. 56 al. 1 din Codul de procedură civilă şi art. 43 al. 1 din Legea 31/1990. Sucursalele bancare nu au patrimoniu propriu. Deşi unele unităţi teritoriale al BCR SA, atât sucursale cât şi agenţii, desfăşoară activităţi de creditare a persoanelor fizice şi juridice, aceste activităţi se desfăşoară în baza delegării de componente de către unitatea mamă şi a dispoziţiilor legale incidente activităţii bancare.

Cu privire la excepţia lipsei de interes, a arătat pârâtul BCR că, aşa cum au arătat reclamanţii în acţiune, imobilul teren în suprafaţă de 3000 mp este proprietatea pârâtului B. C. T. I., care l-a achiziţionat de la reclamant prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. XXXX/xxxx la BNPA R. A. -A. M. V., grevat de ipoteca de rang I în favoarea băncii. Din moment ce reclamantul a pierdut proprietatea acestui imobil, nu dovedeşte nici un interes în privinţa acestuia.

Pe fondul cauzei, a arătat pârâtul BCR SA că respectivul credit acordat SC Y Draguseni SRL prin contractul de credit nr. XXX/XXXXX/xx.xx.xxxx a fost un credit garantat prin ipoteci imobiliare. În speţă nu operează interdicţia de calculare a accesoriilor la creanţă după data deschiderii procedurii insolvenţei, întrucât creditul acordat debitoarei principale prin contractul de credit nr. XXX/XXXXX/xx.xx.xxxx este un credit garantat. Disp. art. 41 al. 2 din Legea 85/2006 prevăd o excepţie de la regula prevăzută de art. 41 al. 1, potrivit căreia nicio dobândă, majorare sau penalitate de orice fel sau cheltuială, numită generic accesorii, nu va putea fi adăugată creanţelor născute anterior datei deschiderii procedurii, excepţie care priveşte ipoteza creanţelor garantate. Astfel, existând garanţii suficiente de natură imobiliară, în mod corect s-au calculat de creditor accesorii la creanţă datorate de SC Y Draguseni SRL după data deschiderii procedurii. Conform adresei nr. XXXX/xx.xx.xxxx, datoria totală care decurge din contractul de credit nr. XXX/XXXXX/xx.xx.xxxx este în sumă de 67830,17 lei, care trebuie achitată pentru a se elibera de sub ipotecă cele două imobile constituite garanţie. Încheierea pronunţată în dosarul nr. XXXXX/193/2013, prin care s-a respins cererea de încuviinţare a executării silite asupra imobilului teren de 3000 mp, motivat de faptul că banca nu a solicitat începerea executării împotriva actualului proprietar, ci a vechiului proprietar, nu are relevanţă în cauză. Banca şi-a dat acceptul pentru înstrăinare doar condiţionat de menţinerea ipotecilor de rang I asupra mobilelor. Existenţa legală a sarcinilor în favoarea băncii, conform extraselor de carte funciară, îi dă dreptul de a calcula accesorii la creanţa garantată. În cuprinsul contractelor de vânzare cumpărare autentificate sub nr. XXXX/xxxx şi sub nr. XXXX/xx.xx.xxxx s-au făcut menţiuni exprese despre existenţa ipotecilor de rang I pentru suma de 187.800 lei plus dobânzile şi alte costuri şi cheltuieli în favoarea băncii şi că s-au preluat aceste ipoteci, iar operaţiunea de vânzare cumpărare a fost efectuată în aceste condiţii. 

Susţinerea reclamanţilor cu privire la consemnarea sumei de 19.664,30 lei este nedovedită şi fără relevanţă. Pentru a se elibera de sub ipotecă cele două imobile constituite garanţie trebuie să fie achitate integral datoriile care decurg din contractul de credit. Nici datoria recunoscută de 19.664,30 lei nu este achitată. Astfel, nu este justificată cererea de radiere a inscripţiilor ipotecare, în condiţiile în care există un debit calculat legal şi datorat, care decurge din contractul de credit pentru care s-au instituit inscripţiile ipotecare.

Reclamanţii au formulat precizări, în data de xx.xx.xxxx, prin care au arătat că sunt de acord cu susţinerile formulate în cuprinsul întâmpinării depuse din partea pârâtului B. C. T. I..

În data de xx.xx.xxxx, reclamanţii au formulat răspuns la întâmpinare, prin care au solicitat respingerea susţinerilor intimatei BCR din cuprinsul întâmpinării şi admiterea acţiunii aşa cum a fost formulată.

Au solicitat reclamanţii respingerea excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a BCR SA Sucursala Botoşani, întrucât sucursala are competenţe delegate de societatea mamă, ca subiect de drept asimilat, în baza căruia a încheiat contractul de credit nr. XXX/XXXXX/xxxx. Având în vedere că falimentul debitorului principal s-a pronunţat de către Tribunalul Botoşani, şi faptul că executarea contractului de credit s-a făcut la Botoşani, se impune soluţionarea la Botoşani, fiind aplicabile disp. art. 7 al. 2 din Codul de procedură civilă. Un argument în plus este competenţa alternativă, în sensul instanţei de la locul de executare a obligaţiei, potrivit art. 10 pct. 1, respectiv Judecătoria Botoşani.

De asemenea, au solicitat reclamanţii respingerea excepţiei lipsei de interes, întrucât aceştia sunt proprietari actuali ai suprafeţei de 350 mp, situată în loc. Vatra Dornei, jud. Suceava, înscris in CF nr. XXXXX. Sunt în situaţia proprietarului celeilalte suprafeţe de 3000 mp, întrucât creditul a avut încheiate două contracte de garanţii colaterale, în care sunt proprietari diferiţi. Prin prisma acestui drept au interes în cauză. Intimata a omis să facă referire şi la această garanţie colaterală încheiată.

Pe fond, au învederat reclamanţii că intimata şi-a recuperat integral suma cu care a fost înscrisă în tabelul definitiv al creditorilor, prin valorificarea activelor societăţii aflate în faliment. Potrivit cererii de înscriere a creanţei la masa credală, intimata a menţionat debitul pe care îl are de recuperat ca fiind de 235.380,30 lei, care include 120.448 lei credit, 33446,66 lei dobânzi, 76.606,02 lei creanţe ataşate,  4759,32 lei comisioane, 120,3 lei cheltuieli de judecată. Tabelul de creanţe a fost aprobat în întregime de către toţi creditorii, inclusiv BCR SA. Dispoziţiile art. 41 al. 2 din Legea 85/2006 sunt invocate şi interpretate eronat de intimată. Tocmai includerea creanţei sale în tabelul consolidat rectificat s-a făcut cu respectarea acestei dispoziţii legale, fiind admise şi toate accesoriile calculate la acea dată. În cazul de faţă se solicită peste ceea ce s-a validat în procedura insolvenţei. Admiterea cererii BCR SA ar presupune modificarea ulterioară a masei credale în dauna celorlalţi creditori de acelaşi rang. Activele au fost evaluate cu mult peste creanţa pretinsă de BCR SA, însă diferenţa favorabilă s-a repartizat celuilalt creditor garantat, care avea ca şi garanţii însăşi activele scoase la vânzare. Legea 85/2006 nu prevede că, în mod automat, administratorul judiciar are obligaţia de a înregistra restul de creanţă de 67.830,17 lei, care excede valorii stabilite în raportul de evaluare, la categoria creditorilor chirografari. 

La termenul de judecată din data de xx.xx.xxxx, reclamanţii au formulat noi precizări (fila 97 dosar), în completarea acţiunii, prin care au arătat că încheierea contractului de credit nr. XXX/XXXXX şi a contractelor de ipotecă cu primii proprietari garanţi s-a făcut la data xx.xx.xxxx, iar vânzarea - cumpărarea bunurilor aduse în garanţie, cu acordul creditorului, s-a realizat în anul 2007. Astfel, sunt aplicabile dispoziţiile Codului comercial în vigoare la acea dată, care limita răspunderea garantului ipotecar la valoarea bunului imobil adus în garanţie înscris în contractul de ipotecă. Prin contractul semnat garantul nu şi-a asumat o obligaţie solidară cu debitorul principal, care era un comerciant. Prezumţia de solidaritate instituită de art. 42 al. 2 Cod comercial operează în cazul fidejusorului, iar nu în situaţia garantului ipotecar. 

Au subliniat reclamanţii că, prin contractele de vânzare cumpărare autentificate sub nr. XXXX/xxxx, au dobândit un bun cu ipotecă cu acordul scris al creditorului, fără însă a se mai încheia un nou contract de ipotecă şi fără a se subroga în drepturile vechilor garanţi ipotecari, care au încheiat în cunoştinţă de cauză contactul de ipotecă. În lipsa unei solidarităţi comerciale cu debitorul principal, este evident că pretenţiile intimatei nu au temei legal şi se impune ca instanţa să dispună eliberarea de sub sarcini a celor două suprafeţe de teren.

Au solicitat reclamanţii să se constate că, faţă de garanţii colaterali, ipoteca este stinsă prin prescripţie, şi, în consecinţă, să se dispună radierea inscripţiilor ipotecare de pe cele două imobile. Exigibilitatea creanţei s-a împlinit la data de xx.xx.xxxx, potrivit contractului de credit, şi, raportat la disp. art. 7 din Decretul 167/1958, aplicabil la acea dată, termenul de prescripţie este de 3 ani. Intimata a solicitat executarea silită la data de xx.xx.xxxx către SCP S. şi Asociaţii, faţă de primii garanţi ipotecari, iar Judecătoria Botoşani a respins de două ori cererea de încuviinţare a executării silite. Creditoarea, anunţată în scris de executorul judecătoresc dacă înţelege să execute silit pe actualii proprietarii ai imobilelor ipotecate nu a mai răspuns, astfel că executarea silită a încetat, conform adresei nr. XX/xx.xx.xxxx. Având în vedere că respectivele contracte de garanţie imobiliară constituie accesorii la contractele de împrumut şi că s-a respins cererea de încuviinţare a executării silite, conform principiului că accesoriul urmează principalul, se impune a se constata radierea ipotecilor instituite asupra celor două imobile.

În data de xx.xx.xxxx, pârâta BCR SA a formulat un punct de vedere, prin care a solicitat respingerea acţiunii şi a reiterat unele susţineri din cuprinsul întâmpinării. A învederat că precizările reclamanţilor nu au relevanţă, raportat la obiectul cauzei. Reclamanţii nu au indicat cu claritate ce anume invocă prin precizările depuse, la pct. 1. Banca şi-a dat acceptul pentru înstrăinarea imobilelor aduse garanţie doar condiţionat de menţinerea ipotecilor de rang I asupra imobilelor. Contestarea anumitor aspecte cu privire la executarea silită începută împotriva reclamanţilor, invocarea beneficiilor sau excepţiilor se face pe calea unei contestaţii la executare, iar nu în prezenta acţiune în constatare. Valoarea bunurilor constituite garanţie la credit este cea care determină caracterul garantat sau negarantat al creanţei, implicit calculul accesoriilor în continuare, iar nu întinderea răspunderii cumpărătorilor unui bun ipotecat. După finalizarea procedurii falimentului împotriva debitoarei principale creditorul garantat este îndreptăţit să procedeze la recuperarea debitului rămas neachitat prin valorificarea garanţiilor existente la credit.

A susţinut pârâta BCR SA că precizările reclamanţilor de la pct. 2 nu sunt clare. Potrivit disp. art. 1786 Cod civil, inscripţiile conservă dreptul de privilegiu şi de ipotecă în curs de 15 ani din ziua când s-au făcut inscripţiile. Ipotecile a căror radiere se solicită în cauză nu sunt stinse prin prescripţie. În situaţia în care reclamanţii fac referire la prescripţia dreptului de a cere executarea silită, o atare excepţie ar putea fi invocată pe calea unei contestaţii la executare, promovată în termen legal. Nici dreptul băncii de a cerere executarea silită nu este prescris. Garanţii ipotecari nu pot invoca un termen distinct al prescripţiei, obligaţia lor fiind în raport de accesorialitate cu obligaţia principală. Potrivit art. 1 al. 2 din Decretul 167/1958, numai stingerea dreptului la acţiune privind dreptul principal stinge şi dreptul la acţiune cu privire la drepturile accesorii.

Termenul de prescripţie a dreptului de a cere executarea silită a fost suspendat ca urmare a deschiderii procedurii insolvenţei împotriva debitorului obligat principal, prin efectul disp. art. 405 ind. 1 al. 1 lit. 2 din Codul de procedură civilă, coroborat cu art. 36 din legea 85/2006, aşa cum a fost modificat prin art. I pct. 24 din legea 169/2010. Împotriva debitorului principal s-a desfăşurat procedura insolvenţei în dosarul nr. XXXX/40/2013 al Tribunalului Botoşani, deschisă în data de xx.xx.xxxx şi închisă în data de xx.xx.xxxx. Orice plată în contul datoriilor societăţii debitoare principală are ca efect întreruperea prescripţiei dreptului de a cere executarea silită. 

În data de xx.xx.xxxx – fila 234 dosar, pârâtul B. C. T. I. a formulat cerere de intervenţie voluntară în interes propriu, prin care a învederat că interesele sale converg cu cele ale reclamanţilor, în temeiul disp. art. 59 Cod procedură civilă. Susţine pârâtul că are aceleaşi drepturi reale şi personale cu privire la terenul de 3000 mp, situat în extravilan com. Curteşti, jud. Botoşani. Reclamanţii au fost proprietarii suprafeţei de 3000 mp, pe care a achiziţionat-o, preluând şi ipoteca preconstituită. Voinţa iniţială a fost ca prin plata preţului din contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. XXXX/xx.xx.xxxx, să se achite creditul bancar şi să se asigure scoaterea garanţiei. 

Prin încheierea din data de xx.xx.xxxx, instanţa a respins ca inadmisibilă cererea de intervenţie voluntară principală formulată de pârâtul B. C. T. I..

Prin Sentinţa civilă nr. XXXX/xx.xx.xxxx, Judecătoria Botoşani a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Băncii Comerciale Române SA – Sucursala Botoşani.

A admis excepţia lipsei de interes şi a lipsei calităţii procesuale active a reclamanţilor B. I. şi B. D. pentru cererea de radiere a ipotecii cu privire la terenul de 3000 mp –CF XXXXX a comunei Curteşti,  nr. Cadastral XXX/X proprietatea pârâtului B. C. T. I..

A respins cererea reclamanţilor B. I. şi B. D., de radiere a ipotecii cu privire la terenul de 3000 mp –CF XXXXX a comunei Curteşti,  nr. Cadastral XXX/X proprietatea paratului B. C. T. I., ca fiind formulată de persoane lipsite de interes şi fără calitate procesuală activă.

A respins excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune şi excepţia dreptului de a cere executarea silită invocată de către reclamanţi.

A respins cererea reclamanţilor B. I. şi B. D., de a constata că Banca Comercială Română SA - Sucursala Botoşani, prin Banca Comercială Română SA, mai are de încasat numai suma de 19644,30 lei în temeiul Contractului nr. XXX/XXXXX/xxxx, suma consemnată legal la dispoziţia creditorului.

A respins cererea reclamanţilor de a constata stinsă obligaţia de plată a SC Y SRL Draguşeni şi a garanţilor ipotecari către Banca Comercială Română SA - Sucursala Botoşani prin Banca Comercială Română SA şi de a dispune radierea inscripţiei ipotecare cu privire la terenul de 350mp situat în localitatea Vatra Dornei, judeţul Suceava, înscris în CF XXXXX, cu număr cadastral XXXX/XX.

*

Împotriva sentinţei civile nr. XXXX/xx.xx.xxxx au declarat, în termen legal, apel reclamanţii B. I. şi B. D. solicitând admiterea apelului, constatarea că obligaţiile lor şi ale intervenientului, a cărei calitate solicită apelanţii să se recunoască, întrucât nici una dintre părţi nu o contesta, sunt stinse ca urmare a prescripţiei dreptului de a cere executarea silită prin împlinirea termenului de 3 ani potrivit dispoziţiilor Decretului nr. 167/1958 şi care înseamnă şi stingerea obligaţiei de a garanta obligaţia principală.

*

Prin Decizia civilă nr. XXXXX, pronunţată de Tribunalul Botoşani la data de xx.xx.xxxx, a fost admis apelul formulat de apelanţii - reclamanţi B. I. şi B. D., a fost anulată sentinţa atacată şi trimisă cauza spre judecare, aceleaşi instanţe.

Pentru a se pronunţa astfel Tribunalul a reţinut următoarele:

Prin contractul de credit XXX/XXXXX/xx.xx.xxxx, S.C. X Drăguşeni SRL a contractat de la BCR SA un credit în cuantum de 187.700 lei (filele 23-28 dosar fond). Pentru garantarea creditului s-au constituit ipoteci de către B. I. - ipotecă asupra suprafeţei de 3.000 m.p. situată în extravilanul comunei Curteşti, jud. Botoşani – contract de ipotecă autentificat sub nr. XXXX/xx.xx.xxxx (filele 29-32 dosar fond), şi de către Z. D. - contract de ipotecă XXX/xx.xx.xxxx asupra unui teren în suprafaţă de 350 m.p. (fila 17 dosar fond).

Pe parcursul derulării creditului, garanţii ipotecari au înstrăinat terenurile aduse garanţii, creditoarea exprimându-şi acordul – suprafaţa de 3000 m.p. situată în extravilanul comunei Curteşti a fost înstrăinată către B. C. T. I. – contract de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. XXXX/xx.xx.xxxx BNP R. A. – A. M. V.; acordul băncii nr. XXXXX/xx.xx.xxxx – filele 10-14 dosar fond; iar suprafaţa de teren de 350 m.p. către B. D. – contract de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. XXXX/xx.xx.xxxx- BNP R. A. – A. M. V., acordul băncii nr. XXXXX/xx.xx.xxxx - filele 15 – 18 dosar fond.

Din cuprinsul înscrisurilor depuse în faţa instanţei de fond rezultă că la termenul din xx.xx.xxxx (filele 234-235 dosar fond), B. C. T. I. a formulat cerere de intervenţie în interes propriu, pe care instanţa a respins-o ca inadmisibilă prin Încheierea din xx.xx.xxxx (filele 253-255 dosar fond) motivat de faptul că reclamanţii l-au chemat în judecată în calitate de pârât, iar acesta nu poate avea în cadrul aceluiaşi litigiu atât calitate de pârât cât şi de intervenient.

Tribunalul a apreciat că, în baza rolului activ (art. 22 NCPC), Judecătoria avea obligaţia de a pune în vedere părţilor să depună precizări, iar în baza acestora să stabilească cadrul procesual sub aspectul părţilor procesului, cu atât mai mult cu cât, prin înscrisurile depuse la termenul de judecată la care instanţa s-a pronunţat asupra admisibilităţii cererii de intervenţie, reclamanţii au formulat cerere de renunţare la judecată în contradictoriu cu B. C. T. I. (fila 243-245 dosar fond).

Având în vedere că B. C. T. I. a dobândit una din suprafeţele indicate în petit, cererea de intervenţie în interes propriu nu poate fi respinsă ca inadmisibilă deoarece faţă de dispoziţiile art. 61 şi urm. NCPC, terţul justifică un interes, pretinde un drept propriu/strâns legat de cel al reclamanţilor, fiind necesară soluţionarea fondului cererii de intervenţie formulată.

În continuare, este de menţionat că deşi reclamanţii au solicitat a se lua act de renunţarea la cererea de chemare în judecată formulată în contradictoriu cu B. C. T. I. (filele 243-245, 264-266 dosar fond), Judecătoria nu s-a pronunţat asupra cererii de renunţare. Totodată, cu privire la excepţia lipsei de interes şi excepţia lipsei calităţii procesual active a reclamanţilor B. I. şi B. D. în ceea ce priveşte radierea ipotecii cu privire la terenul de 3000 m.p. situat în extravilanul comunei Curteşti, Tribunalul apreciază că admiterea excepţiei în ceea ce-l priveşte pe B. I. nu este justificată motivat de faptul că, în situaţia în care BCR şi-ar satisface creanţa prin înstrăinarea bunului ipotecat, vânzătorul ar putea fi acţionat în judecată (răspundere pentru evicţiune) astfel încât justifică interes în promovarea prezentei acţiuni.

De asemenea, Judecătoria a dat o greşită interpretare dispoziţiilor art. 36 din Legea nr. 85/2006 considerând că termenul de prescripţie a executării silite a fost suspendat urmare a deschiderii procedurii insolvenţei S.C. X Drăguşeni SRL (fila 247 dosar fond) motivat de faptul că, într-adevăr de la data deschiderii procedurii insolvenţei se suspendă de drept toate acţiunile judiciare, extrajudiciare sau măsurile de executare silită pentru realizarea creanţelor asupra debitorului sau asupra bunurilor sale, dar în cauză, executarea silită viza nu bunuri ale debitorului dar bunurile aduse garanţie la contractul de credit indicat în petit, motiv pentru care, în opinia Tribunalului, în perioada xx.xx.xxxx-xx.xx.xxxx, termenul de prescripţie a executării silite a continuat să curgă. Totodată, trebuie avut în vedere că somaţia către B. I. a fost comunicată la data de xx.xx.xxxx (dosar de executare XX/xxxx BEJ S. S. – fila 113-222 dosar fond).

Cauza a fost înregistrată în rejudecare  pe rolul Judecătoriei Botoşani, la data de xx.xx.xxxx.

*

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine că este investită cu judecarea unei cereri având ca obiect constatarea împlinirii termenului de prescripţie a dreptului creditoarei de a cere executarea silită, formulată în baza art.706, 707 C.p.c. raportat la art.7 din Decretul 167/1958. şi cu o acţiune având ca obiect radiere ipotecă, formulată în baza art.37 din Lg.7/1996.

Instanţa se va pronunţa cu prioritate asupra excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei BCR S.A.-Sucursala Botoşani, excepţiei lipsei de interes a reclamanţilor şi a lipsei de interes a reclamanţilor şi a lipsei calităţii lor procesuale active, toate invocate de pârâta BCR.

Cu privire la aceste excepţii instanţa reţine că sunt neîntemeiate şi le va respinge ca atare.

Astfel, excepţia lipsei calităţii procesual pasive a fost invocată în considerarea statutului de sucursală a pârâtei chemate în judecată, dependentă de instituţia de creditare ce i-a delegat atribuţii limitate pentru a activa în domeniul încheierii contractelor de împrumut bancar şi care nu presupun şi aptitudinea de a sta în judecată ca parte, în opinia sa.

Această apărare este greşită şi contradictorie, deoarece probează de la sine calitatea procesuală pe care în acelaşi timp o contestă.

Astfel, însăşi pârâta sucursală recunoaşte în întîmpinarea depusă la f.60-63 din dosarul iniţial că desfăşoară direct toate sau unele dintre tranzacţiile specifice activităţii instituţiei bancare centrale şi că, în calitate de unitate teritorială a acestei instituţii desfăşoară activitate de creditare a persoanelor fizice şi juridice în baza delegării de competenţă de către unitatea mamă, precum şi în baza dispoziţiilor legale ce permit o astfel de activitate subunităţilor fără personalitate juridică.

A face activitate de creditare ca activitate permisă de lege şi delegată de unitatea bancară nu se rezumă doar la încheierea contractului de credit şi restituirea acestuia la unitatea bancară centrală, ci la urmărirea recuperării debitului, prin plata ratelor de către clienţi, la declararea scadenţei anticipate şi la executarea silită sau cesiunea creanţei către instituţiile de recuperare a creditelor.

Cum în cauză creditul pentru a cărui recuperare acţionează pârâta este în continuare litigios, potrivit pârâtei între părţi existând neînţelegeri cu privire la creanţa rămasă de încasat, care în opinia reclamantei este cea din acţiunea iniţială,  iar în opinia băncii pârâte este mai mare cu dobânzi şi penalităţi, nu este logic ca pârâta sucursală bancară să aibă calitate să urmărească-de exemplu în procedura falimentului debitoarei SC Y Drăguşeni SRL ca şi creditoare recuperarea creanţei, iar în prezenta cauză în care sunt părţi actualii şi foştii garanţii ipotecari ai acestui credit să nu mai aibă nici o calitate.

Este cu atât mai inconsecventă această poziţie a pârâtei de a fi parte numai când apreciază că-i este favorabil, iar nu pe întregul parcurs al evoluţiei creditului-până la stingerea prin plată sau în alt mod prevăzut de lege, cât timp şi-a manifestat acordul la vânzarea imobilului-garanţie de la reclamanţi la intervenient, cf.f.85, s-a înscris pe tabloul creditorilor din falimentul debitoarei sale S.C. Y Drăguşeni SRL, cf.f.86-88, a relaţionat cu reclamanţii în cauză cu privire la debitul restant, cf.f.89.

Aşadar, este neîntemeiată excepţia lipsei calităţii procesuale pasive, pârâta câştigând calitatea de parte în raportul juridic de creditare prin încheierea contractului de credit şi având şi în prezent această calitate- faţă de susţinerile constante că nu s-a achitat debitul şi că are de recuperat o anumită sumă cu acest titlu, nedovedindu-se sau că i-a fost retrasă administrativ de unitatea centrală ori printr-o dispoziţie legală.

Nici împrejurarea că a transmis convenţional această calitate de creditoare prin cesiune nu este de natură să susţină excepţia invocată faţă de obiectul dezbaterii ce priveşte plăţile din creanţă şi restul creanţei de recuperat, aspecte pe care aceasta le cunoaşte şi pe care le-a transmis la rândul ei, fiind datoare să justifice cesionarei certitudinea şi întinderea creanţei şi să o garanteze pentru creanţa tansmisă.

Calitatea procesuală pasivă în proces este atrasă de calitatea de creditoare din raportul juridic obligaţional fundamental care a generat litigiul, conform art.36 C.p.c. Tot această calitate procesuală a fost ulterior transmisă prin contractul de cesiune de creanţe din 21 decembrie 2015 către cesionara X SaRL prin actul de dispoziţie al unităţii bancă centrală, ceea ce nu a constituit însă motiv pentru invocarea lipsei calităţii procesuale şi nici nu ar fi putut, întrucât o calitate procesuală care nu există, nu poate fi transmisă.

De altfel, creditoarea cesionară X SRL nici nu mai reia această apărare în punctul de vedere pe care îl depune la f.21-32, ci susţine doar excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamanţilor privind petitul de radiere a inscripţiei ipotecare asupra terenului de 3.000 mp din extravilan Curteşti, înstrăinat intervenientului B. C. T. I..

Totodată, prin aceeaşi apărare, face ample argumentări asupra netemeiniciei cererii reclamanţilor cu privire la cuantumul debitului şi la stingerea acestuia prin prescripţie, achiesând la concluziile cesionarei BCR SA şi dezvoltându-le prin noi apărări referitoare la întreruperea termenului de prescripţie.

În ce priveşte excepţia lipsei de interes şi a lipsei calităţii procesuale active a reclamanţilor în cauză, motivată de pârâtă prin transmiterea de la reclamantă la intervenientul în interes propriu B. C. T. I. a dreptului de proprietate cu privire la terenul de 3.000 mp-înscris în C.F.XXXXX a com.Curteşti, nr.cad.XXX/X, conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.XXXX/xx.xx.xxxx la BNP A. M. V., nici această excepţie nu este întemeiată şi va fi respinsă ca atare.

Într-adevăr, este incontestabil că reclamanţii au transmis intervenientului dreptul de proprietate asupra terenului ce constituie garanţia ipotecară a băncii pârâte, tranzacţie la care aceasta şi-a manifestat un acord deplin.

Dar aceştia au o dublă calitate în raportul juridic complex astfel creat, fiind la rândul lor, în continuare, proprietari ai unei alte suprafeţe de teren ipotecată, de 350 mp teren situat în Vatra Dornei, jud.Suceava, dar şi garanţi pentru evicţiune ai cumpărătorului intervenient în cauză, potrivit clauzei din contractul indicat de banca pârâtă. În îndeplinirea obligaţiei lor de garanţie contra evicţiunii pentru terenul vândut, dar şi pentru protejarea dreptului de proprietate asupra terenului rămas în patrimoniul lor, reclamanţii au iniţiat anterior litigiului negocieri cu banca pârâtă în vederea stingerii prin plată a debitului constatat în cadrul procedurii falimentului, acţiunea prezentă fiind formulată abia după eşecul acestor negocieri.

Este evident, aşadar, atât interesul, cât şi calitatea procesuală a reclamanţilor, ce decurg din calitatea lor de proprietari, respectiv garanţi pentru evicţiune din raportul juridic obligaţional cu banca şi cu intervenientul cumpărător.

Cu privire la fondul cererii precizate, ce rezultă din petitul principal de constatare a stingerii prin prescripţie a dreptului de a cere executarea silită a debitului, ce atrage pierderea calităţii de titlu executoriu a contractului de credit dar şi ineficienţa garanţiei ipotecii şi consecutiv justifică radierea acestei sarcini din cărţile funciare ale celor două imobile, instanţa constată că aceste pretenţii ale reclamanţilor şi intervenientului în interes propriu sunt întemeiate şi le va admite ca atare.

Cadrul procesual concret este acela determinat de :

-cererea precizată a reclamanţilor de constatare a împlinirii termenului de prescripţie a dreptului de a cere executarea silită şi de radiere a inscripţiilor ipotecare, renunţarea reclamanţilor la chemarea în judecată ca pârât a lui B. C. T. I., ce va fi constatată conform art.C.p.c. şi de formularea unei cereri de intervenţie în interes propriu a aceluiaşi în contradictoriu cu aceiaşi bancă pârâtă,

Precum şi de

-apărarea opusă de pârâta X SaRL privind întreruperea termenului de prescripţie la excepţia invocată de reclamanţi şi intervenient.

Excepţia de fond a prescripţiei invocată de reclamanţi a primit o rezolvare prin decizia XXXX A/xx.xx.xxxx prin care a fost trimisă cauza spre rejudecare, astfel că în baza art.480 al.3 C.p.c. această dezlegarea dată este obligatorie pentru prezenta instanţă.

În acest sens, Tribunalul a reţinut că prin sentinţa civilă anulată, s.c.XXXX/xx.xx.xxxx dată de Judecătoria Botoşani în primul ciclu procesual  s-a dat o greşită interpretare dispoziţiilor art.36 din Legea nr.85/2006, considerând că termenul de prescripţie a executării silite a fost suspendat urmare a deschiderii procedurii insolvenţei SC X Drăguşeni SRL, motivat de faptul că , într-adevăr, de la data deschiderii procedurii insolvenţei se suspendă de drept toate acţiunile judiciare, extrajudiciare sau măsurile de executare silită pentru realizarea creanţelor asupra debitorului sau asupra bunurilor sale, dar în cauză executarea silită viza nu bunuri ale debitorului, ci bunurile aduse garanţie la contractul de credit indicat în petit, motiv pentru care, în opinia Tribunalului, în perioada xx.xx.xxxx-xx.xx.xxxx, termenul de prescripţie a executării silite a continuat să curgă.

S-a mai reţinut că somaţia către B. I. a fost comunicată la data de xx.xx.xxxx, după cum rezultă din dosarul de executare nr.XX/xxxx al BExJ S. S., f.113-222.

Soluţia cu privire la curgerea neîntreruptă a termenului de prescripţie a dreptului creditoarei de a cere executarea silită a garanţilor ipotecari rezultă din neîndeplinirea nici unui act de executare împotriva reclamanţilor şi intervenienului.

Astfel, în ceea ce îl priveşte pe garantul reclamant B. I., somaţia care s-a trimis la data de xx.xx.xxxx a rămas fără efect prin închiderea/perimarea dosarului de executare, iar faţă de ceilalţi garanţi, B. C. T. I. şi B. D. încă se mai consulta la data de xx.xx.xxxx executorul cu creditoarea BCR asupra urmăririi lor.

Din actele de executare comunicate în primul dosar de fond se observă că:

-la data de xx.xx.xxxx s-a încuviinţat executarea silită a debitorilor B. I., Z. D. şi Z. S. C., în baza titlului executoriu contractul de credit nr.XXX/XXXXX/xx.xx.xxxx şi în baza contractelor autentice de ipotecă nr.XXX/xx.xx.xxxx şi XXX/xx.xx.xxxx,

-la data de xx.xx.xxxx s-a solicitat încuviinţare executării silite, conform f.204 din primul dosar de fond a debitorilor garanţi ipotecari B. I. şi B. C. T. I..

-la data de xx.xx.xxxx s-a solicitat încuviinţarea executării silite a debitorului B. C. T. I., cf.f.217.

Nu există o încuviinţare a executării silite pronunţată în privinţa debitoarei B. D. şi a debitorului B. C. T. I., ceea ce justifică invocarea prescripţiei dreptului creditoarei de a cere executarea silită pe calea principală a acţiunii în constatare, împotriva acestor debitori nefiind începută vreo executare silită în cadrul căreia să formuleze contestaţie la executare motivată pe prescripţie.

Din documentul stare financiară client depus la f.68-70 de pârâta BCR-Sucursala Botoşani rezultă că datoriile restante faţă de bancă ale debitoarei S.C. X  Drăguşeni SRL au început să fie înregistrate cu data de xx.xx.xxxx şi au constat în întârzieri la plata comisionului de administrare a contului până la data de xx.xx.xxxx, înregistrându-se restanţe la plata dobânzilor, calculate până la data de xx.xx.xxxx.

Sumele astfel datorate reprezintă debit restant total de 68.690,17 RON, generat de evidenţele bancare la data de xx.xx.xxxx, respectiv după data de xx.xx.xxxx, când în cadrul procedurii de faliment s-a solicitat de către lichidator închiderea procedurii, ca urmare a lichidării în întregime a activelor din averea debitorului.

Astfel, la f.40 ds. fond se menţionează că suma rămasă de recuperat de către creditoarea BCR SA, după încasarea de către aceasta în contul creanţei înscrise pe tablou de 235.380,30 lei, cf.f.37 ds.fond a sumei distribuite de lichidator este de 19.644,30.

Este evident că şi suma rămasă de încasat în urma lichidării debitoarei persoană juridică, de 19.644,30 lei precum şi aceea de 68.690,17 RON reprezintă comision de administrare cont şi dobândă penalizatoare, făcând parte din categoria creanţelor ataşate şi dobânzilor menţionate la f.36 verso în ds.fond, creditul de 120.448 lei şi dobânzile de 33.446,66 lei fiind integral recuperate în procedura falimentului , totalul  accesoriilor de la pct.c şi d denumite creanţe ataşate şi comisioane fiind în sumă totală de 81.365,34 lei.

Tocmai în considerarea caracterului cert al creanţei pârâtei BCR de a fi garantată s-a permis calcularea şi solicitarea de accesorii şi dobânzi şi s-a făcut o plată a acestora.

Calcularea de noi penalităţi după achitarea debitului principal apare ca nejustificată. Oferta iniţială de plată a diferenţei de debit restant compus din penalităţi făcută pârâtei de reclamanţi, în contextul în care aceştia nu au fost atraşi în procedura falimentului ca garanţi ipotecari şi nici nu au fost notificaţi anterior în legătură cu executarea obligaţiei lor de garanţie ca urmare a neplăţii debitului, instanţa apreciază că nu reprezintă o recunoaştere a debitului persoanei juridice pe care a garantat-o, de natură să întrerupă prescripţia extinctivă, ci doar o ofertă de purgă a bunurilor ipotecate de aceştia, pe cale amiabilă.

 De aceea, având în vedere şi decizia obligatorie a instanţei de control, potrivit căreia termenul de prescripţie a dreptului creditoarei ipotecare de a cere executarea silită a garanţilor nu s-a întrerupt/suspendat pe durata procedurii falimentului, instanţa constată că este necesară verificarea acestui curs, pentru rezolvarea apărării din acţiunea principală a reclamanţilor.

Ca observaţie prealabilă, instanţa reţine că creditoarea nu şi-a exercitat dreptul de a cere executarea silită contra garanţilor în mod direct , decât la data formulării cererilor de încuviinţare a executării silite cu privire la doi dintre aceştia, B. I şi B. C. T.I. aceasta din urmă fiind respinsă.

Data la care începe să curgă termenul de prescripţie extinctivă a cărei constatare se cere în cauză este data scadenţei obligaţiei executorii.

În cauză scadenţa contractului de credit a fost stabilită lunar în intervalul xx.xx.xxxx-xx.xx.xxxx, în funcţie de cele 120 de rate de achitat, potrivit graficului de rambursare depus la f.25-26.

Este evident că executarea contractului a încetat din cauză că  debitoarea persoană juridică împrumutată nu a mai plătit ratele la credit.

În legătură cu scadenţa anticipată a creditului se regăsesc prevederi doar în contractul de ipotecă, f.29-32 ds.fond.

Astfel, conform art.7 lit.j s-a instituit ca şi caz special de scadenţă anticipată reaua-credinţă a garantului ipotecar, de natură să afecteze existenţa şi modul de conservare al imobilului.

Un alt caz de scadenţă anticipată, comun tuturor contractelor de credit, este acela prevăzut la art.9 din contractul de ipotecă, în baza căruia în cazul încălcării clauzelor contractului de credit bancar, banca va avea dreptul, fără înştiinţarea prealabilă a garantului ipotecar ca, la data pe care o consideră potrivită, să-şi exercite drepturile ce-i revin conform contractului de ipotecă şi legislaţiei române.

Acest ultim text a fost temeiul în baza căruia, fără a notifica pe garanţii ipotecari, banca şi-a valorificat drepturile de creditoare contra persoanei juridice împrumutate, înscriindu-şi creanţa rezultată din contractul de credit în tabloul creditorilor, în cadrul procedurii de faliment a împrumutatei persoană juridică şi a primit plata aproape integrală a creanţei sale, fapt atestat la data de xx.xx.xxxx, f.40.

Din situaţia financiară generată la data de xx.xx.xxxx pentru perioada xx.xx.xxxx-xx.xx.xxxx se justifică însă ca sumă restantă o altă sumă decât aceea avută în vedere la distribuire, adăugându-se acele accesorii- comision administrare cont + dobândă ce au curs suplimentar în intervalul de timp cuprins între data înscrierii creanţei la tabloul creditorilor şi data plăţii.

Ceea ce este esenţial pentru cercetarea acţiunii este termenul de la care se calculează prescripţia extinctivă a dreptului băncii de a cere aceste sume faţă de reclamanţi, cărora nu le-a făcut cunoscute pretenţiile sale până la corespondenţa anterioară acestui proces, din data de xx.xx.xxxx, depusă la f.89 ds.fond.

Potrivit stării financiare, data iniţială de trecere în restanţă a debitelor este xx.xx.xxxx pentru comisionul de administrare cont. Din arhiva electronică de garanţii reale mobiliare, f.151 rezultă că data expirării garanţiei reale mobiliare fără deposedare asupra soldului creditor al contului curent deschis la bancă pentru debitoarea împrumutată X Drăguşeni este de xx.xx.xxxx.

Aceste informaţii conferă veridicitate apărării reclamanţilor din precizările depuse la f.97-99 ds.fond care indică o exigibilitatea creanţei băncii la data de xx.xx.xxxx.

Ceea ce este evident din aceste poziţii ale părţilor este că debitoarea persoană juridică împrumutată înregistra restanţe la debit şi că banca creditoare nu a făcut nici un demers de recuperare a creanţei de la aceasta sau de la garanţii ipotecari anterior deschiderii procedurii falimentului, în virtutea dreptului său rezervat prin contract de a acţiona în acest sens la data pe care o consideră potrivită, conform art.9 din contractul de ipotecă de la f.31 ds.

Această clauză contractuală ce lasă la dispoziţia exclusivă a creditoarei declararea scadenţei anticipate a creanţei este o clauză nulă, fiind pur potestativă şi de natură să încalce art.1010 C.Civ vechi, aplicabil contractului de credit şi de ipotecă şi implicit încalcă drepturile debitorilor garanţi în ce priveşte întinderea obligaţiei de restituire. Aceştia şi-au asumat să garanteze o obligaţie certă şi previzibilă izvorâtă dintr-un contract sinalagmatic.

Prin declararea aleatorie a scadenţei anticipate se ajunge la calcularea de accesorii cu titlu de dobânzi penalizatoare şi comisioane pe o perioadă incertă şi îndelungată de timp faţă de încetarea plăţii debitului principal, care le măreşte nejustificat debitul de restituit, conducând la un dezechilibru contractual în dauna drepturilor acestora şi în favoarea băncii, care astfel obţine avantaje inechitabile.

Acest mod abuziv de a determina scadenţa anticipată în caz de neplată a debitului la termenele convenite este cu atât mai vădit când este comparat cu acela prevăzut la art.7 lit.j din contract, potrivit cu care banca, în măsura în care constată reaua-credinţă a garantului ipotecar, este îndreptăţită să considere întreg împrumutul scadent şi să execute ipoteca.

Aşadar, banca şi-a asigurat prin aceste două moduri distincte de a proceda două căi complet deosebite de a determina prin voinţa sa exclusivă scadenţa anticipată, fără înştiinţarea prealabilă a garantului ipotecar, de natură să conducă la determinarea unor valori diferite  ale creanţei scadente.

În cazul în care culpa aparţine garantului ipotecar, acesta este sancţionat prin declararea scadenţei anticipate a debitului şi executarea ipotecii.

În cazul în care culpa aparţine debitorului, ca în speţă, garantul ipotecar şi debitorul sunt sancţionaţi prin declararea scadenţei anticipate a debitului şi executarea ipotecii la o dată pe care banca o consideră potrivită, care poate fi, ca în cauză, la 3 ani de la incidentul de neplată şi care adaugă la debitul izvorât direct din neplata la scadenţă sume ulterioare acumulate prin trecerea timpului lăsat de creditoare să treacă după voinţa sa exclusivă.

Scadenţa anticipată ca şi sancţiune contractuală este o clauză esenţială într-un contract de credit, de natură să producă grave consecinţe asupra debitorului care astfel devine obligat la o restituire mai rapidă a întregii sume rămase din împrumut cu toate accesoriile ei contractuale.

A face şi mai dificilă această obligaţie, deja grea, prin acumularea de accesorii ca urmare a fixării scadenţei la o dată convenabilă creditoarei, cu încălcarea şi desconsiderarea drepturilor debitorilor implicaţi în restituire este un abuz.

De aceea, instanţa, văzând disp.art.1-4 din Lg.193/2000 apreciază că faţă de garanţii ipotecari scadenţa debitului din contractul de credit garantat nu poate interveni aleatoriu, ci în mod previzibil, conform bunelor practici bancare fixate în majoritatea covârşitoare a contractelor de credit, respectiv la apariţia unui caz de culpă.

Clauza de la pct.7 lit.j din contractul de ipotecă, deşi se referă doar la culpa garantului ipotecar, se încadrează în acest tip de reziliere anticipată şi, coroborată cu art.11.1 din contractul de credit ce reglementează indirect, prin trimitere la legea bancară- acelaşi tip de reziliere anticipată din culpa debitorului- constituie temeiul adecvat pentru calcularea termenului de prescripţie a dreptului de a cere executarea silită.

Faţă de împrejurarea rezultată din evidenţele băncii că primele restanţe la credit au fost înregistrate în xx.xx.xxxx, cf.f.68, rezultă că termenul de prescripţie a dreptului de a cere executarea silită împotriva debitorilor garanţi ipotecari se împlineşte la data de xx.xx.xxxx pentru ipoteza unui curs neîntrerupt.

Într-adevăr banca a formulat o cerere de executare silită la data de xx.xx.xxxx contra debitorului ipotecar B. I., f.102 ds.fond, încuviinţată la data de xx.xx.xxxx  şi împotriva debitorului ipotecar B. C. T. I., respinsă conform încheierii din xx.xx.xxxx de la f.103.

Banca pârâtă şi cesionara ei au invocat că pe durata desfăşurării procedurii insolvenţei în ds.XXXX/40/2013 al Tribunalului Botoşani, deschisă la data de xx.xx.xxxx şi închisă la data de xx.xx.xxxx ar fi fost întrerupt acest termen. În legătură cu această apărare, instanţa a reţinut dezlegarea instanţei de control, care apreciază că o astfel de întrerupere nu a operat pentru debitorii garanţi ipotecari.

Instanţa prezentă observă că, atât în contextul curgerii neîntrerupte a termenului de prescripţie în intervalul xx.xx.xxxx-xx.xx.xxxx, cât şi în ipoteza întreruperii acestui curs la data de xx.xx.xxxx şi reluării lui după data de xx.xx.xxxx, când a curs restul de termen de 7 luni până la data de xx.xx.xxxx – termenul de prescripţie era îndeplinit la data înregistrării acţiunii în constatare formulată de reclamanţi cu acest obiect- respectiv la data de xx.xx.xxxx conform precizării de la f.97 ds.fond.

Executările efectuate de banca creditoare în contradictoriu cu debitorii ipotecari B. I. şi B. C. T. I. nu au avut caracter întrerupător de prescripţie, în cazul celui dintâi nefăcându-se nici un act de executare, iar în cazul celui de-al doilea respingându-se chiar cererea de încuviinţare a executării silite. În ce o priveşte pe debitoarea B. D. nu se poate invoca nici unul dintre motivele de întrerupere a termenului de prescripţie a executării prev.de art.709 C.p.c., împotriva ei nefiind declanşată nici o  executare silită şi nefiind citată pentru valorificarea garanţiei nici ea şi nici ceilalţi debitori garanţi la dosarul de faliment.

De aceea este incorectă invocarea de către banca pârâtă  prin precizarea de la f.224 ds.fond a inadmisibilităţii excepţiei prescripţiei dreptului de a cere executarea silită pe cale separată, astfel cum au înţeles reclamanţii să o solicite în cauză, de vreme ce executarea silită nu a fost eficientă şi efectivă pentru a-i obliga pe debitori să riposteze în condiţiile art.712-720 C.p.c.

Aceştia nu aveau altă posibilitate de a obţine recunoaşterea încetării calităţii lor de debitori-garanţi ipotecari, decât pe calea acţiunii separate.

Cum dreptul de a cere executarea silită a debitului principal s-a prescris, banca creditoare nefiind stăruitoare în executarea silită în care s-a angajat simultan cu participarea în falimentul debitoarei principale, s-a prescris şi dreptul accesoriu de garanţie ipotecară a acestui debit, cum corect au invocat reclamanţii şi intervenientul în interes propriu.

Cu privire la lipsa de eficienţă a executării silite urmate contra debitorilor ipotecari, instanţa constată că la data de xx.xx.xxxx s-a respins cererea de încuviinţare a executării silite formulate contra debitorului ipotecar B. C. T.I., iar în ce-i priveşte pe ceilalţi doi debitori ipotecari- reclamanţii B. I.şi D., la data de xx.xx.xxxx cf.f.222, executorul judecătoresc solicita creditoarei să se exprime cu privire la urmărirea acestora.

În dosarul de fond, în care documentele din dosarul de executare s-au trimis în cursul anului 2015 nu există alte înscrisuri provenind de la executorul judecătoresc care să ateste continuarea executării sau  modul de încetare a acesteia.

Totodată, deşi atât în apărarea formulată în faţa instanţei de fond cât şi la apel atât creditoarea cedentă, cât şi pârâta cesionară – X au combătut împlinirea termenului de prescripţie, nu au oferit instanţei nici o informaţie de natură să contrazică susţinerile reclamanţilor cu privire la cursul termenului şi perioada concretă de întrerupere şi nici cu privire la executarea silită urmată contra debitorilor ipotecari.

Suspendarea termenului de prescripţie nu s-a produs în perioada 2013-2015, cât timp s-a desfăşurat falimentul, conform deciziei din apel de trimitere spre rejudecare. Chiar şi în ipoteza că suspendarea a operat, aceasta nu putea împiedica împlinirea termenului de prescripţie, a cărui curgere  se socoteşte din anul 2010.

Potrivit art.1 al.2 din D.167/1958 aplicabil în cauză, odată cu ştergerea dreptului la acţiune privind un drept principal, se stinge şi dreptul la acţiune privind accesoriile. Având în vedere că potrivit celor expuse anterior, dreptul de a cere executarea silită a creanţei rămase neachitate din contractul de credit s-a stins prin prescripţie, s-au stins în mod similar şi ipotecile a căror radiere se solicită în cauză.

De aceea, în baza art 36 din Lg.7/1996 se va dispune radierea celor două ipoteci de gr.I ce grevează imobilul reclamanţilor şi al intervenientului înscrise în foile de sarcini ale CF XXXXX Vatra Dornei şi CF XXXXX Curteşti.

Având în vedere că intervenientul a formulat o cerere similară celei a reclamanţilor în constatarea prescrierii dreptului creditoarei de a cere executarea silită şi pentru radierea ipotecii, acesta datorează taxă judiciară similară celei achitate de reclamanţi, după regulile prev.de art.34 al.3 din OUG 80/2013, astfel că va fi obligat la plata acesteia, în scopul executării acestei creanţe bugetare urmând a fi comunicată prezenta hotărâre organelor competente prev.de art.41 al.1 din OUG nr.80/2013.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Constată că reclamanţii B. D. şi B. I., cu domiciliul în mun. Botoşani, str. X, nr. Y, judeţul Botoşani au renunţat la judecata cererii pentru opozabilitate în contradictoriu cu pârâtul B. C. T. I., cu domiciliul în mun. Botoşani, str. X, nr. Y, judeţul Botoşani.

Respinge ca neîntemeiate : excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei BCR SA-Sucursala Botoşani, excepţia lipsei de interes a reclamanţilor B. D. şi B. I. şi excepţia lipsei calităţii procesuale aceloraşi reclamanţi, toate invocate de pârâta BCR-SA –Sucursala Botoşani prin BCR SA.

Admite acţiunea precizată, având ca obiect constatarea prescripţiei dreptului la executare silită  şi radiere ipotecă formulată de reclamanţii B. D. şi B. I. în contradictoriu cu pârâta BCR SA-Sucursala Botoşani, cu sediul în municipiul Bucureşti, sector 3,  B-dul Regina Elisabeta, nr. 5.

Admite în principiu şi în fond cererea voluntară de intervenţie în interes propriu formulată de intervenientul B. C. T. I. având acelaşi obiect ca şi cererea principală, respectiv constatarea prescripţiei dreptului de a cere executarea silită şi radierea ipotecii în contradictoriu cu aceeaşi pârâtă, BCR SA-Sucursala Botoşani.

Constată că s-a stins prin prescripţia extinctivă dreptul pârâtei creditoare de a cere executarea silită  a creanţei generate de contractul de credit nr.XXX/XXXXX/xxxx încheiat cu debitoarea SC Y Drăguşeni SRL- în prezent radiată, împotriva reclamanţilor garanţi ipotecari.

Constată că şi-a pierdut puterea executorie prin efectul prescripţiei atât titlul de creanţă principal- contract de credit , cât şi contractul de ipotecă accesoriu preluat de reclamanţi prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.XXXX/xxxx la BNPA R. A.-A. M. V. şi contractul de ipotecă accesoriu preluat de intervenientul în interes propriu prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.XXXX/xx.xx.xxxx şi, în consecinţă :

Dispune radierea din foaia de sarcini a C.F.XXXXX Vatra Dornei a inscripţiei ipotecare notate în favoarea BCR SA –Sucursala Botoşani sub C1 şi a interdicţiei de înstrăinare şi grevare de sub C2.

Dispune radierea din foaia de sarcini a C.F. XXXXX Curteşti a inscripţiei ipotecare notate în favoarea pârâtei BCR SA-Sucursala Botoşani şi a interdicţiei de înstrăinare şi grevare de sub C1.

Obligă pe pârâta BCR SA-Sucursala Botoşani să plătească reclamanţilor cheltuieli de judecată în sumă de 1.138 lei.

În baza art.34 al. 3 din OUG 80/2013, obligă pe intervenientul în interes propriu să plătească statului taxă judiciară aferentă cererii de intervenţie în sumă de 1.138 lei.

Cu drept de apel, ce se depune la Judecătoria Botoşani în termen de 30 de zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţa publică de la xx.xx.xxxx.

Preşedinte,Grefier,

Domenii speta

Spete similare