Infracţiune comisă în termenul de încercare stabilit conform art. 82 Vechiul Cod penal. Revocarea suspendării condiţionate a executării pedepsei la care a fost condamnat anterior. Consecinţe.

Decizie 338 din 23.03.2018


Rezumat:

Săvârşirea, după data de 01.02.2014, a unei noi infracţiuni în cursul termenului de încercare stabilit în aplicarea prevederilor art. 82 Vechiul Cod penal atrage revocarea suspendării condiţionate a executării pedepsei şi executarea ei în întregime, oricare ar fi cuantumul acesteia, alături de pedeapsa aplicată pentru noua infracţiune.

(Decizia nr. 338 din 23 martie 2018, dosar nr. 2529/227/2017)

Dispoziţii legale aplicabile: art. 15 din Legea nr. 187/2012, art. 83 alin. 1, 4 Cod penal anterior.

 

Hotărârea rezumată:

Prin sentinţa penală nr. 256 din 28.11.2017 pronunţată de Judecătoria Fălticeni în dosar nr. 2529/227/2017, inculpatul A. a fost condamnat pentru săvârşirea infracţiunii de părăsire a locului accidentului fără încuviinţarea poliţiei, prev. de art. 338 alin. 1 Cod penal, cu aplic. art. 44 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 375, 396 alin. 10 Cod procedură penală, art. 75 alin. 2 lit. a) şi b) şi art. 76 alin. 1 Cod penal, la pedeapsa de 11 luni închisoare.

În temeiul art. 15 alin. 2 din Legea nr. 187/2012 raportat la art. 83 Cod penal 1968 s-a revocat beneficiul suspendării condiţionate a pedepsei de 5 luni închisoare aplicată inculpatului prin sentinţa penală nr. 91 din 15 martie 2013 a Judecătoriei Fălticeni, definitivă prin decizia penală nr. 202 din 20 iunie 2013 a Curţii de Apel Suceava, inculpatul având de executat în total pedeapsa de 1 an şi 4 luni închisoare.

Pentru a hotărî astfel, a reţinut instanţa fondului că În seara zilei de 22.02.2014, persoana vătămată B. şi inculpatul A. s-au întâlnit la barul aparţinând S.C. C. S.R.L. din localitatea D., iar în intervalul orar 20:30 – 21:15, au consumat împreună băuturi alcoolice. În jurul orei 21:15, barmanul de serviciu, martora E. le-a solicitat tuturor clienţilor să părăsească localul, întrucât urma să închidă. Persoana vătămată a plecat înaintea inculpatului şi, având în vedere că se afla sub influenţa băuturilor alcoolice, a fost ajutată de martoră să coboare scările localului.

După aproximativ 20 de minute, inculpatul a plecat şi el spre domiciliu, cu autoturismul său, până în localitatea F. Astfel, inculpatul a condus autoturismul marca Z, cu numărul de înmatriculare xx-yyy pe drumurile publice, iar la un moment dat, după ce a trecut pe lângă barul S.C. C. S.R.L., observând o persoană întinsă pe carosabil, a frânat brusc şi a virat spre stânga, pentru a evita impactul cu aceasta. În pofida manevrelor efectuate, persoana vătămată a fost călcată cu roata din dreapta faţă, împrejurare în care au fost avariate elemente din caroseria vehiculului (bară dreapta faţă - partea inferioară).

Imediat după producerea accidentului, inculpatul a coborât şi a constatat că victima este consăteanul său, B. Cu toate că persoana vătămată a suferit leziuni traumatice, aflându-se și sub influenţa băuturilor alcoolice, inculpatul şi-a continuat deplasarea spre domiciliu unde a ajuns în jurul orei 23:15.

Nefiind aptă să mai meargă, persoana vătămată s-a târât spre casă, iar aici și-a strigat fratele, pe martorul G.. A doua zi dimineaţa, în jurul orei 07:11, sora persoanei vătămate a sesizat prin SNUAU 112 organele de poliţie, cu privire la producerea accidentului de circulaţie şi, totodată, a solicitat o ambulanţă. Persoana vătămată a fost transportată la Spitalul Municipal H., iar ulterior la Spitalul Judeţean de Urgenţă I., unde i-au fost acordate îngrijiri medicale.

Prin Raportul de constatare medico-legală nr. 58-SV/A1 din 19.03.2014 întocmit de către Serviciul Judeţean de Medicină Legală I. s-au concluzionat următoarele: „1. B. prezintă fractură hemibazin stâng (cotil) şi stare după ruptură traumatică de vezică urinară cu urohemoperitoneu consecutiv, operată, leziuni ce au putut fi produse posibil prin tasare, comprimare parţială de către un autovehicul în mişcare, în cadrul unui accident de trafic rutier, la data şi în condiţiile stabilite pe bază de anchetă. 2. Leziunile pot necesita 110-120 zile de îngrijiri medicale. 3. Intervenţia operatorie a fost necesară şi obligatorie pentru salvarea vieţii victimei ce a fost pusă în primejdie în mod indirect (secundar) eliminându-se apariţia unei peritonite generalizate cu sfârşit letal. 4. După acest interval de timp victima va reveni la Serviciul de Medicină Legală I. pentru aprecierea evoluţiei vindecării şi a eventualelor sechele”.

La individualizarea pedepsei ce a fost aplicată inculpatului, instanța de fond a avut în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 74 Cod penal, respectiv că fapta a fost comisă pe timp de noapte, pe un drum public, în condițiile în care persoana vătămată B. se afla întinsă pe carosabil, provocându-i leziunile descrise în certificatul medico-legal, ce au necesitat 110-120 zile de îngrijiri medicale, iar intervenţia operatorie a fost necesară şi obligatorie pentru salvarea vieţii victimei.

În ceea ce privește modalitatea de executare a pedepsei, instanța de fond a avut în vedere că maximul special prevăzut de lege este de 7 ani precum şi incidenţa dispoziţiilor art. 15 alin. 2 din Legea nr. 187/2012 raportat la art. 83 Cod penal 1968, care au impus revocarea beneficiului suspendării condiţionate a pedepsei de 5 luni închisoare aplicată inculpatului prin sentinţa penală nr. 91 din 15 martie 2013 a Judecătoriei Fălticeni, definitivă prin decizia penală nr. 202 din 20 iunie 2013 a Curţii de Apel Suceava.

Împotriva acestei sentinţe, în termen legal, au declarat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Fălticeni şi inculpatul A.

Prin decizia penală nr. 338 din data de 23.03.2018 a Curţii de Apel Suceava, în baza art. 421 alin. 1 lit. b Cod procedură penală s-a respins ca nefondat apelul formulat de inculpatul A.

În baza art. 421 pct. 2 lit. a Cod procedură penală s-a admis apelul formulat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Fălticeni.

S-a desfiinţat în parte sentinţa apelată şi în rejudecare, în baza art. 338 alin. 1 Cod penal, cu aplic. art. 44 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 375, 396 alin. 10 Cod procedură penală, a fost condamnat inculpatul A. la pedeapsa de 1 an şi 4 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de părăsire a locului accidentului fără încuviinţarea poliţiei.

S-a menţinut dispoziţia de revocare a suspendării condiţionate şi s-a aplicat inculpatului pedeapsa rezultantă de 1 an şi 9 luni închisoare.

Pentru a decide astfel, curtea a reţinut, printre altele, următoarele:

„Un alt motiv de nelegalitate a hotărârii apelate invocat de către inculpat constă în faptul că urmare revocării beneficiului suspendării condiționate cu privire la pedeapsa de 5 luni închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 91 din 15 martie 2013 a Judecătoriei Fălticeni, definitivă la 20 iunie 2013, s-a dispus executarea ei în totalitate alături de pedeapsa aplicată de instanța de fond, fără să fie avute în vedere dispozițiile relative la pluralitatea intermediară prev. de art. 44 alin. 2 Cod penal potrivit cărora pedeapsa pentru noua infracțiune și pedeapsa anterioară se contopesc potrivit dispozițiilor de la concursul de infracțiuni. Prin urmare, pedeapsa rezultantă trebuia stabilită conform art. 39 alin. 1 lit. b Cod penal.

Curtea constată că și acest motiv de apel este nefondat.

Astfel, inculpatul a fost condamnat prin sentinţa penală nr. 91 din 15 martie 2013 a Judecătoriei Fălticeni, definitivă prin decizia penală nr. 202 din 20 iunie 2013 a Curţii de Apel Suceava, la pedeapsa de 5 luni închisoare cu suspendarea condiționată a executării pedepsei pe o perioadă de 2 ani și 5 luni.

Fapta din prezenta cauză a fost săvârșită la data de 22.02.2014, în perioada termenului de încercare stabilit prin sentința nr. 91 din 15 martie 2013.

Potrivit art. 15 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Codului penal măsura suspendării condiționate a executării pedepsei aplicată în baza Codului penal din 1969 se menține și după intrarea în vigoare a Codului penal.

În alin 2 se precizează că regimul suspendării condiționate a executării pedepsei prevăzute la alin. 1 inclusiv sub aspectul revocării sau anulării acesteia este cel prev. de Codul penal din 1969.

Potrivit art. 83 alin. 1, 4 din Codul penal anterior „Dacă în cursul termenului de încercare cel condamnat a săvârşit din nou o infracţiune, pentru care s-a pronunţat o condamnare definitivă chiar după expirarea acestui termen, instanţa revocă suspendarea condiţionată, dispunând executarea în întregime a pedepsei, care nu se contopeşte cu pedeapsa aplicată pentru noua infracţiune.”

Pe cale de consecinţă, în ipoteza revocării suspendării, tratamentul sancţionator nu poate fi decât acela reglementat de art. 83 din Codul penal anterior (care nu era diferit după cum noua infracţiune era săvârşită în stare de recidivă postcondamnatorie sau în stare de pluralitate intermediară), nefiind de acceptat revocarea suspendării condiţionate pe un temei (cel din Codul penal anterior) şi stabilirea pedepsei de executat, în urma acestei revocări, pe un alt temei (cel din noul Cod penal), întrucât s-ar ajunge la crearea unei lex tertia, pe cale de interpretare judecătorească.

Ca atare, aplicarea tratamentului sancţionator prevăzut de art. 83 alin. 1 din Codul penal anterior (care presupune executarea în întregime a pedepsei în privinţa căreia s-a dispus revocarea suspendării condiţionate, alături de pedeapsa aplicată pentru noua infracţiune, chiar dacă nu sunt îndeplinite, conform legii penale noi, condiţiile recidivei, ci acelea ale pluralităţii intermediare) este legală.”