Tentativă la infracţiunea de furt de arbori, prevăzută de art. 109 din Legea nr. 46/2008. Nesancţionare.

Decizie 201 din 21.02.2018


Rezumat:

Nu se pedepseşte comiterea unei tentative la infracţiunea de furt de arbori, în condiţiile în care nici norma de incriminare - art. 109 din Legea nr. 46/2008 şi nicio altă dispoziţie din acest act normativ nu o prevede în mod expres.

(Decizia nr. 201 din 21 februarie 2018, dosar nr. 2566/285/2017)

Dispoziţii legale aplicabile: art. 15 din Legea nr. 187/2012, art. 83 alin. 1, 4 Cod penal anterior.

Hotărârea rezumată:

Prin sentinţa penală nr. 761 din data de 02.11.2017 pronunţată de Judecătoria Rădăuţi în dosar nr. 2566/285/2017, în baza art. 396 alin. 5 C. procedură penală raportat la art. 16 alin. 1 lit. b teza I Cod proc. penală, a fost achitat inculpatul A., pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă la infracţiunea de furt de arbori din fondul forestier naţional, prevăzută de art. 32 alin. 1 din Codul penal rap. la art. 109 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 46/2008 (republicată), cu aplicarea art. 38 alin. 1 din Codul penal, fapta nefiind prevăzută de legea penală.

În baza art. 396 alin. 1, 4 Cod procedură penală, raportat la art. 91 Cod penal, a fost condamnat inculpatul A. pentru săvârşirea infracţiunii de tăiere ilegală de arbori , prevăzută de art. 107 alin. 1, lit. d, din Legea nr. 46/2008 (republicată), cu aplic. art. 396 alin. 10 Cod procedură penală şi art. 75 alin. 1 lit. d C. penal şi art. 76 C. penal, la 10 luni şi 20 de zile închisoare.

În baza art. 91 Cod penal, s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere şi s-a stabilit un termen de supraveghere de 2 ani, conform dispoziţiilor art. 92 Cod penal.

Pentru a hotărî astfel, a reţinut instanţa fondului că la data de 11.12.2016, în jurul orelor 12.07, organele de politie au fost sesizate telefonic de către pădurarul B., din cadrul ocolului silvic C., despre faptul că, au identificat în Pădurea D. o persoană care încărca într-un atelaj hipo un număr de 10 brazi, sens în care a fost încheiat procesul verbal de sesizare din oficiu din data de 11.12.2016.

La faţa locului s-a deplasat un echipaj al politiei, care au identificat un număr de 10 brazi tăiaţi fără a fi marcaţi silvic, arbori pe care inculpatul a fost surprins încărcându-i în atelajul hipo, de către personalul din cadrul Ocolului Silvic, care au încheiat în acest sens procesul verbal de constatare a infracţiunii silvice nr. 7674 din 11.12.2016 (fila 12 dosar de urmărire penală).

Valoarea prejudiciului silvic decurgând din tăierea cantităţii de 10 arbori de esenţă brad, nemarcaţi silvic, a fost calculată la suma de 8452, 50 lei (7043,75 lei cu TVA), depăşind de 61,25 ori, preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, la data comiterii faptei (fila nr. 24 dosar de urmărire penală), prejudiciu ce a fost achitat de către inculpat în cursul urmăririi penale, aspect ce rezultă din Adresa nr. 10497 din 22.02.2017 emisă de Ocolul Silvic C. ( fila 27 dosar de urmărire penală).

Aşadar, inculpatul A., la data de 11 decembrie 2016, a tăiat ilegal un număr de 10 arbori esenţă brad, nemarcaţi silvic, iar în momentul în care a început acţiunea de încărcare în atelajul hipo a arborilor tăiaţi a fost surprins de organele silvice, neavând loc împosedarea inculpatului.

Analizând infracţiunea de tăiere fără drept de arbori prin prisma elementelor constitutive s-a constatat că acestea sunt întrunite, atât sub aspectul laturii obiective cât şi sub aspectul laturii subiective.

În ce priveşte infracţiunea de tentativă la furt de arbori, instanţa de fond a reţinut că aceasta nu este incriminată expres de legea specială, condiţie cerută de art. 33 Cod penal pentru a fi în prezenţa unei tentative, iar despre o faptă consumată de furt nu poate fi vorba întrucât acţiunea de însuşire a inculpatului a fost întreruptă de intervenţia organelor silvice.

Împotriva acestei hotărâri a declarat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Rădăuţi, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.

În motivarea apelului s-a arătat că instanţa de fond în mod greşit a dispus achitarea inculpatului, din materialul probator administrat în cauză rezultând că fapta pentru care a fost trimis în judecată este prevăzută de legea penală. Astfel, s-a considerat, în mod eronat, că, în ceea ce priveşte infracţiunea de tentativă la furt de arbori, legiuitorul a înţeles să nu o sancţioneze, motiv pentru care s-a dispus achitarea inculpatului pentru săvârşirea acestei infracţiuni întrucât fapta nu este prevăzută de legea penală.

Se arată că fapta inculpatului, care, la data de 11.12.2016, în jurul orelor 12:07, a fost surprins de către pădurarul B. din cadrul Ocolului Silvic C. în timp ce încărca într-un atelaj hipo un număr de 10 brazi constituie infracţiunea consumată de furt de arbori, prev. de art. 110 alin. 1 lit. c, alin. 2 lit. b din Legea nr. 46/2008.

În ceea ce priveşte infracţiunea de tentativă la furt de arbori, consideră parchetul că, întrucât legiuitorul a înţeles să nu sancţioneze tentativa la infracţiunea de furt de arbori, în cauză s-ar fi impus, în virtutea rolului activ al instanţei de judecată, schimbarea încadrării juridice a faptei în infracţiunea consumată de furt de arbori, prev. de art. 110 alin. 1 lit. c, alin. 2 lit. b din Legea nr. 46/2008 şi condamnarea inculpatului.

Prin decizia penală nr. 201 din data de 21.02.2018 a Curţii de Apel Suceava s-a respins apelul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Rădăuţi, ca nefondat.

Pentru a decide astfel, instanţa de control judiciar a reţinut, printre altele:

„Cât priveşte încadrarea juridică a faptei comisă de inculpat, contestată de parchet prin apelul de faţă, curtea constată că aceasta întruneşte doar elementele constitutive ale infracţiunii de tăiere ilegală de arbori prevăzută de art. 107 alin. 1, lit. d) din Legea nr. 46/2008, nefiind dată şi infracţiunea consumată de furt de arbori, prev. de art. 110 alin. 1 lit. c), alin. (2) lit. b) din acelaşi act normativ, aşa cum s-a invocat de parchet.

Astfel, potrivit art. 109 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 46/2008, furtul de arbori doborâţi sau rupţi de fenomene naturale ori de arbori, puieţi sau lăstari care au fost tăiaţi ori scoşi din rădăcini, din păduri, perdele forestiere de protecţie, din terenuri degradate care au fost ameliorate prin lucrări de împădurire şi din vegetaţia forestieră din afara fondului forestier naţional, precum şi al oricăror altor produse specifice ale fondului forestier naţional constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani, dacă valoarea materialului lemnos sustras depăşeşte de 50 de ori preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior.

 (2) Limitele speciale ale pedepselor prevăzute la alin. (1) se majorează cu jumătate în cazul în care faptele au fost săvârşite în următoarele împrejurări:

 a) de o persoană având asupra sa o armă sau o substanţă narcotică ori paralizantă;

 b) în timpul nopţii;

 c) în pădurea situată în arii naturale protejate de interes naţional;

 d) de personal silvic.

Din conţinutul textului de lege mai sus citat rezultă până la evidenţă că articolul nu face nicio referire la sancţionarea tentativei, aşa cum se prevede în mod expres în cazul infracţiunii prev. la art. 107 alin. 1 lit. d din Legea nr. 46/2008, în conformitate cu care tăierea, ruperea, distrugerea, degradarea ori scoaterea din rădăcini, fără drept, de arbori, puieţi sau lăstari din fondul forestier naţional şi din vegetaţia forestieră din afara acestuia, indiferent de forma de proprietate, constituie infracţiune silvică şi se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani, dacă valoarea prejudiciului produs este de cel puţin 50 de ori mai mare decât preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, la data comiterii faptei. Potrivit alin. (3) al aceluiaşi articol, tentativa se pedepseşte.

Potrivit art. 114 din Legea nr. 46/2008, prevederile în materie se completează cu dispoziţiile Codului penal şi ale Codului de procedură penală.

Astfel, potrivit disp. art. 33 alin. (1) Cod penal, tentativa se pedepseşte numai când legea prevede în mod expres aceasta.

Or, în speţa de faţă, din analiza dispoziţiilor legale expuse anterior, rezultă, aşa cum în mod judicios a reţinut şi instanţa de fond, că tentativa la furt de arbori prev. de art. 109 alin. (1) lit. d din Legea nr. 46/2008, pentru care inculpatul a fost trimis în judecată prin actul de sesizare, nu se pedepseşte.

 În ce priveşte acţiunea inculpatului de luare în scopul însuşirii a celor 10 arbori tăiaţi ilegal, curtea constată critica adusă de parchet soluţiei atacate ca fiind neîntemeiată, cât timp activitatea acestuia a fost întreruptă de intervenţia organelor silvice, situaţie în care nu se poate vorbi despre o infracţiune de furt în formă consumată, astfel încât nu se impune schimbarea încadrării juridice din infracţiunea de tentativă la furt de arbori în infracţiunea consumată de furt de arbori.

Prin urmare, curtea constată că în mod temeinic şi legal instanţa de fond a dispus, în baza art. 396 alin. 5 C. procedură penală raportat la art. 16 alin. 1 lit. b, teza I Cod procedură penală, achitarea inculpatului A. pentru săvârşirea infracţiunii de tentativa la infracţiunea de furt de arbori din fondul forestier naţional, prevăzută de art. 32 alin. 1 din Codul penal rap. la art. 109 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 46/2008 (republicată), fapta nefiind prevăzută de legea penală.”