Exceptia tardivitati

Sentinţă civilă 5007 din 29.05.2017


Data publicare portal: 02.04.2018

Prin sentinţa civila nr. 5007/29.05.2017, pronuntata de J S, s-a admis excepţia tardivităţii contestaţiei la executare invocată din oficiu şi s-a respins contestaţia la executare formulată de contestatorul … în contradictoriu cu intimata …, ca tardivă.

S-a respins cererea de suspendare a executării silite formulată de contestatorul … ca rămasă fără obiect.

S-a respin cererea contestatorului de obligare a intimatei la plata cheltuielilor de judecată ca neîntemeiată.

Pentru a se pronunţa astfel, instanţa a reţinut următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Slatina la data de 09.01.2017, sub nr. …, contestatorul … în contradictoriu cu intimata … a formulat contestaţie la executare împotriva actelor de executare întocmite în dosarul de executare nr. …, prin care a solicitat suspendarea executării silite până la soluţionarea definitivă a contestaţiei, anularea somaţiei de executare nr. … emisă în dosarul de executare nr. …, anularea titlului executoriu nr. …, anularea executării silite înseşi, cu obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată.

În fapt, în esenţă, contestatorul a arătat că la data de 19.12.2016, i s-a comunicat de către intimată somaţia de executare nr. … şi titlul executoriu nr. …, emise în dosarul de executare silită nr. …, constituit de către intimată, în calitate de organ fiscal îndrituit cu executarea creanţelor de natură fiscală.

În cuprinsul somaţiei de executare şi al titlului menţionat, se precizează că ar avea de achitat către bugetul statului cu titlu de impozit mijloace de transport suma de 3364 lei, din care 1794 lei impozit efectiv, iar 1570 accesorii fără a se specifica ce reprezintă aceste accesorii şi până la ce dată sunt calculate.

Contestatorul a precizat că nu i-a fost comunicată vreo decizie de impunere din care să rezulte pentru ce anume mijloc de transport ar fi datorat acest impozit, în condiţiile în care el nu deţine în posesie şi proprietate nici un mijloc de transport. Ca atare, nu are cunoştinţă despre ce impozit este vorba şi despre ce autoturism, deoarece a deţinut în trecut un autoturism … pe care însă l-a predat la fiare vechi încă din anul 2009, autorităţile refuzând ulterior radierea acestuia în baza declaraţiei sale în acest sens, după cum dovedeşte cu răspunsul de la … la solicitarea sa de radiere .

Executarea silită referitoare la creanţele constând în impozit aplicat pentru perioada 2004-2011este prescrisă. Având în vedere că din somaţia şi titlul executoriu nu rezultă pentru ce perioade a fost calculat acest impozit, nu poate separa suma de bani datorată pentru perioada anterioară, situată în termenul de prescripţie, urmând ca intimatei să i se solicite să detalieze acest lucru în faţa instanţei, contestatorul rezervându-şi dreptul de a completa contestaţia în mod corespunzător după aflarea acestor informaţii.

Termenul de prescripţie a executării silite a creanţelor de natură fiscală este de 5 ani, iar acesta fiind calculat conform art. 215 din Codul de procedură fiscală aprobat prin Legea nr. 207/2015 sau art. 131 din vechiul Cod de procedură fiscală aprobat prin OG nr. 92/2003 (în vigoare pe perioada curgerii termenului de prescripţie).

Or, din anul 2004 până în decembrie 2016, când s-a declanşat executarea silită a impozitului pe mijloace de transport, au trecut mult mai mult de 5 ani ( de la cea mai veche au trecut chiar 12 ani), astfel că dreptul statului de a proceda la executarea silită a acestor amenzi, este prescris.

Contestatorul a contestat executarea silită a impozitului pe mijloace de transport şi pentru motivul că este insolvabil, în sensul art. 265 din codul de procedură fiscală, (neavând bunuri în proprietate şi nici venituri care să îi permită achitarea acestora), în prezent având un venit net de 1000 de lei (sumele executate fiind de 3364 lei, adică de peste 3 ori mai mari decât venitul său) şi 3 copii minori în întreţinere, soţia sa neavând un loc de muncă, ocupându-se cu creşterea copilului cel mai mic (în vârstă de 2 ani) astfel că organele fiscale aveau obligaţia ca în temeiul art. 125 din vechiul Cod de procedură fiscală să acorde eventuale înlesniri la plată ( bineînţeles, după ce îi aduceau la cunoştinţă deciziile de impunere anuale în baza cărora s-a emis titlul executoriu care a precedat declanşarea executării silite) .

Indiferent dacă se au în vedere vechiul cod de procedură fiscală sau noul cod de procedură fiscală, organele fiscale aveau obligaţia, dacă erau de bună-credinţă să aibă o conduită bazată pe protejarea vieţii şi sănătăţii contribuabililor (conform art. 265 şi următoarele din codul de procedură fiscală), iar nu una de spoliere şi nepăsare, cum se întrevede în procedura de faţă.

Un atare mod de executare silită este halucinant într-o ţară în care, într-adevăr, organul fiscal este stat în stat şi are la îndemână o procedură de executare silită preferenţială faţă de alţi creditori, nesupusă nici unei cenzuri sau verificări prealabile din partea unei instanţe judecătoreşti, cum există în cazul altor creanţe de drept comun.

Executarea silită a fost contestată şi pentru motivul că din anul 2009, dacă este vorba de autoturismul Ford el  nu  mai  deţine acest autoturism, fiind predat la fiare vechi, nemaifiind în circulaţie de la acea dată şi nici în fiinţă. A solicitat în repetate rânduri autorităţilor să procedeze la radierea acestui autoturism din circulaţie, dar i s-a refuzat acest lucru, pe motiv că nu mai deţin bonul de predare.

De asemenea, referitor la perioada de după octombrie 2014, intimata nu i-a comunicat la adresa reală nici o decizie de impunere, contestatorul locuind în … din luna octombrie 2014, când s-a stabilit în …, fiind angajat la ....

În ceea ce priveşte cererea de suspendare a executării silite până la soluţionarea definitivă a contestaţiei contestatorul a solicitat admiterea acesteia, având în vedere mai multe argumente de ordin obiectiv şi de ordin subiectiv: executarea sa cu privire la o sumă imensă de 3364 lei, ar produce întregii familii o pagubă ce nu ar mai putea fi reparată în viitor, chiar în condiţiile anulării executării şi ale dispunerii întoarcerii executării, mai ales că organele fiscale nu restituie sume de bani executate silit, operând în schimb compensări aplicate facultativ şi discreţionar de acestea cu privire la creanţe viitoare, ceea ce pentru familia sa ar însemna nerecuperarea acestora; or, în condiţiile în care se va dovedi că executarea silită astfel declanşată este nelegală, finalizarea unei executării silite nelegale împotriva sa ar produce pagube ce nu ar mai putea fi reparate niciodată; el este insolvabil, salariul său fiind de 1000 de lei lunar şi având în întreţinere 3 copii minori, soţia nu are un loc de muncă, fiind ocupată cu îngrijirea copilului cel mic de 2 ani, astfel că executarea silită ar afecta creşterea, îngrijirea şi chiar viaţa copiilor săi şi a soţiei, neavând alte mijloace concrete de subzistenţă.

În  drept, au fost invocate dispoziţiile art. 260 şi următoarele din noul cod de procedură fiscală - Legea nr. 207/2015 ( fost art. 172 şi următoarele din vechiul cod de procedură fiscală - OG nr. 92/2003); art.  215 din noul cod de procedură fiscală  -  Legea  nr. 207/2015 ( fost art. 131 şi următoarele din vechiul cod de procedură fiscală - OG nr. 92/2003); art. 265 din noul cod de procedură fiscală ( art. 125 din vechiul cod de procedură fiscală).

În dovedire a solicitat administrarea probei cu înscrisuri. A ataşat la dosar înscrisuri (filele nr. 6-14 – volumul I).

La data de 30.01.2017, intimata … a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestaţiei la executare ca neîntemeiată.

În fapt, în esenţă, aceasta a arătat că debitul pentru care … a instituit executarea silită nu a fost achitat de debitor sau anulat prin sentinţe emise de instanţele judecătoreşti competente, care să îl fi absolvit pe petent de plata acestui debit, executarea silită instituită de organul fiscal îndeplinind condiţiile legale.

Debitorul avea cunoştinţă de aceste sume, debitele fiind recunoscute de acesta care a invocat nemotivat şi nefondat necunoaşterea lor. Drept dovada este cererea din anul 2015 a d-lui … prin care solicita eşalonarea debitelor restante luându-şi angajamentul de a achita lunar suma de 150 lei până la stingerea debitelor.

De asemenea, se pot observa şi documentele depuse în anul 2004 de domnul … în vederea luării în evidenţele fiscale ale … a unui autoturism, documente reprezentate prin fişa de înmatriculare, contract de vânzare-cumpărare pentru un vehicul folosit, cerere de înscriere a autoturismului marca …, autoturism pentru care debitorul nu a făcut dovada că nu l-ar mai deţine.

Potrivit art.126 alin. 1 din Hotărârea de Guvern nr.1/2016 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a legii nr.227/2015 privind Codul Fiscal: " radierea din evidenta a vehiculelor se face de către autoritatea care a efectuat inmatricularea sau inregistrarea doar in cazul scoaterii definitive din circulaţie a acestora, la cererea proprietarului, in următoarele cazuri: a) Proprietarul doreşte retragerea definitiva din circulaţie a vehiculului si face dovada depozitarii acestuia intr-un spaţiu adecvat domeniului public, deţinut in condiţiile legii, spaţiu care nu afectează domeniul public sau care afectează domeniul public dar pentru care exista o convenţie sau o autorizaţie, in acest scop, de la autorităţile competente; b) Proprietarul face dovada dezmembrării, casării sau predării vehiculului la unităţi specializate in vederea dezmembrării; c) La scoaterea definitiva din România a vehiculului respectiv d) In cazul furtului vehiculului. (2) Pentru mijlocul de transport pentru care contribuabilul nu mai poate face dovada existentei fizice, scăderea de la plata impozitului pe mijloace de transport se face prin prezentarea unui certificat de distrugere emis in conformitate cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr.82/2000 privind autorizarea operatorilor economici care desfăşoară activităţi de reparaţii, de reglare, de modificări constructive, de reconstruire a vehiculelor rutiere, precum si de dezmembrare a vehiculelor scoase din uz, aprobata cu modificări si completări prin Legea nr. 222/2003, cu modificările si completările ulterioare, si ale. Art.19 din Legea nr.212/2015 privind modalitatea de gestionare a vehiculelor si a vehiculelor scoase din uz. (3) In lipsa documentului prevăzut la alin.(2), contribuabilul care nu mai poate face dovada existentei fizice a mijlocului de transport cu care figurează inregistrat in evidentele organelor fiscale locale prezintă o declaraţie pe proprie răspundere din care sa rezulte elementele de identificare a contribuabilului si a mijlocului de transport respectiv, documentul prin care a dobândit acel mijloc de transport, împrejurările prin care a dobândit acel mijloc de transport, împrejurările care au condus la pierderea acestuia si operează, in ceea ce priveşte scăderea de la plata obligaţiilor fiscal datorate, incepand cu data de 1 ianuarie a anului următor celui in care depune aceasta declaraţie la organul fiscal la care figurează inregistrat, numai daca are achitate integral orice obligaţii fiscale datorate de natura impozitului asupra mijloacelor de transport stabilite pana la data de 31 decembrie a anului fiscal in care depune declaraţia.

Cum dl … nu se încadrează în niciunul din cazurile mai sus enumerate, evident că scoaterea din evidenţele fiscale ale … a autoturismului nu este posibilă. Cât despre repetatele solicitări sau declaraţia pe propria răspundere despre care vorbeşte contestatorul, … nu are cunoştinţă de aşa ceva.

Conform actelor … deţine şi alte autoturisme obţinute prin contracte de vânzare-cumpărare şi anume: în anul 2008 a achiziţionat autoturismul …, în anul 2010 …, în anul 2015-…. Acestea există în continuare în evidenţele organelor fiscale deoarece nu a făcut niciodată dovada că nu le-ar mai deţine.

Executarea silita referitoare la debitele constând in impozitele privind mijloacele de transport pentru perioada 2004-2011 nu este prescrisă.

Somaţia este act de executare silită. Aşa cum reiese din documentele primite de la …, din anul 2004 si pana in prezent au fost emise mai multe somaţii, titluri executorii, procese-verbale sechestru, astfel încât nu se poate vorbi despre prescrierea acestor sume.

Potrivit prevederilor art. 131 litera b) din Vechiul Cod de Procedura fiscala, respectiv art.217 litera b) Noul Cod de procedura fiscala, pe data îndeplinirii de către debitor, înainte de începerea executării silite sau în cursul acesteia a unui act voluntar de plată a obligaţiei prevăzute în titlul executoriu ori a recunoaşterii în orice alt mod a datoriei (în dovedire cererea d-lui … prin care acesta solicita eşalonarea debitelor restante, privind impozitele si taxele locale în care îşi lua angajamentul că va achita lunar 150 lei până la stingerea debitelor datorate). în concluzie , nu poate fi vorba despre prescripţie.

În luna august 2016, … a fost luat în spaţiu de către mama sa, d-na …, mutându-şi domiciliul în localitatea ….

Decizia de impunere depusa la dosarul fiscal este pe numele doamnei …, deoarece … are în evidenta contribuabilii pe rolurile deschise in Registrul agricol al comunei. În acelaşi timp dl … nu a solicitat vreodată deschiderea unui rol agricol, implicit toate obligaţiile de plata ale acestuia regăsindu-se în dosarul fiscal al rolului aparţinând mamei.

Intimata a ataşat la dosar înscrisuri (filele nr. 23-106 – volumul I).

La solicitarea instanţei a fost ataşat dosarul de executare privindu-l pe contestatorul … (filele nr. 120-200 – volumul I, 1-176-volumul II).

La data de 07.04.2017 intimata a invocat excepţia tardivităţii contestaţiei la executare (filele nr. 182-183- volumul II).

La termenul din data de 19.05.2017 instanţa a luat act că intimata a renunţat la excepţia tardivităţii contestaţiei la executare. La acelaşi termen instanţa a invocat din oficiu excepţia tardivităţii contestaţiei la executare (încheierea din data de 19.05.2017 – fila nr. 13 – volumul III).

Analizând cererea de chemare în judecată în considerarea probelor de la dosar şi prin raportare la dispoziţiile legale incidente, instanţa reţine următoarele:

În fapt, la data de 18.06.2008 contestatorul … şi-a stabilit domiciliul în municipiul …, str. … (conform înscrisului de la fila nr. 114 din volumul I), iar la data de 11.07.2008 acesta a înregistrat în localitatea de domiciliu declaraţia de impunere pentru stabilirea taxei asupra mijloacelor de transport deţinute de persoanele fizice pentru autoturismul marca ,,…” (fila nr. 94 din volumul I) pe care îl cumpărase la data de 28.05.2008 (conform contractului de vânzare-cumpărare de la fila nr. 96 din volumul I).

La data de 23.02.2010 contestatorul a cumpărat autoturismul marca ,,…” (conform contractului de vânzare-cumpărare de la fila nr. 89 din volumul I) pentru care a înregistrat la … a municipiului …, la data de 12.03.2010, declaraţia de impunere pentru stabilirea impozitului pe mijloacele de transport (fila nr. 87 din volumul I).

La data de 25.05.2010 au fost emise pe numele contestatorului somaţia nr. 7901E/25.05.2010, titlul executoriu nr. 7902E (filele nr. 61-64 din volumul I).

Municipiul … a emis la data de 12.04.2012 somaţia nr. 4670E şi titlul executoriu nr. 4671E care se referă şi la obligaţii referitoare la impozitul pe mijloacele de transport (filele nr. 192-194 din volumul I), acte de executare care i-au fost comunicate contestatorului la data de 19.04.2012 (conform înscrisurilor de la filele nr. 59, 196-197 din volumul I).

Contestatorul şi-a schimbat domiciliul la data de 03.05.2012 în oraşul …, pentru ca la data de 20.07.2012 să îşi modifice din nou adresa de domiciliu în municipiul …, str. …, bl. …, ap. … unde a locuit până la data de 05.08.2016 când şi-a stabilit domiciliul în comuna …, judeţul …  (conform înscrisului de la fila nr. 114 din volumul I).

La data de 27.05.2015 municipiul … a emis somaţia nr. 5055E şi titlul executoriu nr. 5056E pentru creanţa reprezentată de impozitul pe mijloacele de transport (filele nr. 51-52 din volumul I) acte de executare publicate pe site-ul … la data de 15.07.2015 (conform procesului-verbal de la fila nr. 54 din volumul I).

La data de 29.05.2015 a fost întocmit procesul-verbal de sechestru asupra bunurilor mobile nr. 226PVS fiind indisponibilizate cele două autovehicule proprietatea contestatorului (filele nr. 47-49 din volumul I), proces-verbal publicat pe site-ul … la data de 08.07.2015 (conform procesului-verbal de la fila nr. 50 din volumul I).

La data de 11.11.2015 contestatorul … a cumpărat autoturismul marca ,, …” (conform contractului de vânzare-cumpărare de la fila nr. 69 din volumul I) pentru care a fost invitat să se prezinte la sediul … a Municipiului … pentru clarificarea situaţiei fiscale (fila nr. 75 din volumul I), invitaţie publicată pe site-ul … la data de 17.02.2016 (fila nr. 78 din volumul I). Pentru acest autovehicul s-a întocmit la data de 21.07.2016 procesul-verbal de stabilire a taxei asupra mijloacelor de transport (fila nr. 73 din volumul I), iar la data de 25.07.2016 declaraţia fiscală pentru stabilirea impozitului pe mijloacele de transport (fila nr. 80 din volumul I).

La data de 31.10.2016 actele de executare au fost transmise către … (filele nr. 44-45 din volumul I).

… a emis la data de 16.12.2016 somaţia nr. … şi titlul executoriu nr. … referitoare la impozitul pe mijloacele de transport (filele nr. 6-9 din volumul I) comunicate contestatorului la data de 20.12.2016 (conform dovezii de la fila nr. 27 din volumul I).

Contestatorul a formulat contestaţie la executare la data de 09.01.2017 solicitând anularea executării silite însăşi, anularea somaţiei nr. …. şi a titlului executoriu nr. ….

Contestatorul … a fost citat în mod repetat cu menţiunea de a depune la dosar recipisa oficiului poştal din care să rezulte data depunerii contestaţiei la executare la poştă prin scrisoare recomandată (rezoluţia de fixare a primului termen de judecată din data de 14.02.2017 – fila nr. 111 şi dovezile de comunicare a citaţiei din data de 23.02.2017 – fila nr. 115 şi din data de 24.02.2017 – fila nr. 116 – din volumul I, încheierea din data de 24.03.2017 – fila nr. 180 din volumul I şi dovezile de comunicare a citaţiilor din 30.03.2017 – fila nr. 1 – volumul III şi din data de 31.03.2017 – fila nr. 2 din volumul III; încheierea din data de 21.04.2017 – fila nr. 6 din volumul III şi dovezile de comunicare a citaţiilor din data de 27.04.2017 – fila nr. 9 din volumul III şi din 26.04.2017 – fila nr. 10 din volumul III), fără însă ca acesta să depună la dosar acest înscris.

În drept, având în vedere că în cauză a fost invocată excepţia tardivităţii contestaţiei la executare instanţa, în temeiul art. 248 din codul de procedură civilă, se va pronunţa cu prioritate asupra acestei excepţii de procedură.

Contestaţia la executarea silită reprezintă mijlocul procesual specific procedurii de executare silită prin care părţile raportului execuţional declanşează controlul judecătoresc al legalităţii actelor de executare silită săvârşite în timpul procedurii de executare.

Pentru ordonarea procesului civil şi asigurarea stabilităţii raporturilor civile, legea a reglementat riguros termenul în care poate fi promovată contestaţia la executare, în funcţie de formele şi categoriile sale.

Astfel, contestaţia se poate face în termen de 15 zile, sub sancţiunea decăderii, de la data când: a) contestatorul a luat cunoştinţă de executarea ori de actul de executare pe care le contestă, din comunicarea somaţiei sau din altă înştiinţare primită ori, în lipsa acestora, cu ocazia efectuării executării silite sau în alt mod; b) contestatorul a luat cunoştinţă, potrivit lit. a), de refuzul organului de executare silită de a îndeplini un act de executare; c) cel interesat a luat cunoştinţă, potrivit lit. a), de eliberarea sau distribuirea sumelor pe care le contestă (art. 261 alin. 1 din legea nr. 207/2015 privind codul de procedură fiscală).

Raţiunea legiuitorului de a institui acest termen de 15 zile a fost aceea de a nu permite debitorului să lase procedura de executare să ajungă în stadii avansate, iar apoi să promoveze contestaţia prin care valorifică motive care se referă la piedici în calea executării silite, pe care le cunoştea încă de la momentul pornirii activităţii de executare sau de la un moment anterior din timpul contestaţiei la executare.

Actul de procedură depus înăuntrul termenului prevăzut de lege prin scrisoare recomandată la oficiul poştal este socotit a fi făcut în termen (art. 183 alin. 1 din codul de procedură civilă). În acest caz recipisa oficiului poştal serveşte ca dovadă a datei depunerii actului de către partea interesată (art. 183 alin. 1 din codul de procedură civilă). Aşadar, în cazul depunerii cererii de chemare în judecată la poştă prin scrisoare recomandată legiuitorul a prevăzut în mod expres că dovada datei depunerii acesteia se poate face numai cu recipisa oficiului poştal, în lipsa acesteia luându-se în considerare data înregistrării cererii la registratura instanţei.

În raport de aceste aspecte întrucât contestatorul nu a ataşat la dosarul cauzei recipisa oficiului poştal din care să rezulte data depunerii în termenul legal la poştă, prin scrisoare recomandată, a contestaţiei, deşi i s-a pus în vedere în mod repetat acest lucru (rezoluţia de fixare a primului termen de judecată din data de 14.02.2017 – fila nr. 111 şi dovezile de comunicare a citaţiei din data de 23.02.2017 – fila nr. 115 şi din data de 24.02.2017 – fila nr. 116 – din volumul I, încheierea din data de 24.03.2017 – fila nr. 180 din volumul I şi dovezile de comunicare a citaţiilor din 30.03.2017 – fila nr. 1 – volumul III şi din data de 31.03.2017 – fila nr. 2 din volumul III; încheierea din data de 21.04.2017 – fila nr. 6 din volumul III şi dovezile de comunicare a citaţiilor din data de 27.04.2017 – fila nr. 9 din volumul III şi din 26.04.2017 – fila nr. 10 din volumul III), iar contestaţia formulată de contestatorul … a fost înregistrată pe rolul J S la data de 09.01.2017, actele de executare fiindu-i comunicate contestatorului la data de 20.12.2016 (conform dovezii de la fila nr. 27 din volumul I), instanţa constată că excepţia tardivităţii este întemeiată întrucât contestaţia la executare a fost formulată cu depăşirea termenului de 15 zile, care a început să curgă la data de 20.12.2016 şi s-a împlinit la data de 05.01.2017, aceasta fiind ultima zi în care se putea formula contestaţia la executare.

În raport de cele ce preced instanţa va admite excepţia tardivităţii contestaţiei la executare invocată din oficiu şi va respinge contestaţia la executare formulată de contestatorul … în contradictoriu cu intimata …, ca tardivă.

În ceea ce priveşte cererea de suspendare a executării silite aceasta urmează a fi respinsă ca rămasă fără obiect ca urmare a soluţionării contestaţiei la executare întrucât această măsură se poate dispune doar până la soluţionarea contestaţiei la executare în primă instanţă, conform art. 719 alin. 1 din codul de procedură civilă, deoarece prima instanţă nu poate dispune măsuri care să dureze şi după dezînvestirea sa.

Reţinând culpa procesuală a contestatorului instanţa va respinge ca neîntemeiată cererea acestuia de obligare a intimatei la plata cheltuielilor de judecată.