Prescripţie. Înşelăciune. Falsificări (infracţiuni de)

Data publicare portal: 26.02.2018

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei … sub nr. …, inculpatul … a solicitat rejudecarea în primă instanţă a cauzei penale nr. … în care s-a pronunţat sentinţa penală nr. … a Judecătoriei …, prin neapelare.

Prin sentinţa penală nr. …. pronunţată de Judecătoria … în dosarul nr. …, în baza art. 469 alin. 4 din Codul de procedură penală a fost respinsă cererea de redeschidere a procesului penal formulată de petentul ….

Împotriva acestei sentinţe a declarat apel petentul, iar Curtea de Apel …, Secţia Penală şi pentru Cauze cu Minori, prin decizia penală nr. …, a admis apelul declarat de apelantul condamnat … împotriva sentinţei penale nr. … pronunţată la data de … de Judecătoria … în dosarul nr. ….

A desfiinţat sentinţa penală atacată şi, rejudecând, a admis cererea de redeschidere a procesului penal formulată de apelantul condamnat … şi a trimis dosarul Judecătoriei … în vederea judecării pe fond a cauzei.

În baza art. 469 alin. 7 C.p.p., a constatat desfiinţată prin efectul legii sentinţa penală nr. … a Judecătoriei …, definitivă prin d.p…. a Curţii de Apel … cu privire la apelant.

A fost anulat mandatul de executare a pedepsei nr. … a Judecătoriei …şi s – a dispus punerea de îndată în libertate a apelantului … dacă nu este reţinut sau arestat preventiv în altă cauză.

În baza art. 202 alin. 4 lit. b C.p.p. şi art. 214 C.p.p. s – a dispus faţă de inculpat măsura controlului judiciar pe o perioadă de 60 de zile.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei … la data de 23.06.2016 sub nr. …

La primul termen la care procedura de citare a fost legal îndeplinită iar cauza s – a aflat în stare de judecată a fost ascultat inculpatul … care a recunoscut în totalitate faptele reţinute în sarcina sa şi a solicitat aplicarea procedurii abreviate de judecată. Instanţa a admis cererea inculpatului la acelaşi termen de judecată – 28.09.2017 – apreciind că probele administrate în faza de urmărire penală sunt suficiente pentru pentru aflarea adevărului şi justa soluţionare a cauzei.

La solicitarea inculpatului a fost administrată proba cu înscrisuri iar, din oficiu, instanţa a dispus ataşarea la dosarul cauzei a fişei de cazier judiciar şi a hotărârilor judecătoreşti de condamnare pronunţate cu privire la inculpat.

De menţionat este faptul că sentinţa penală nr. … a Judecătoriei …, definitivă prin decizia penală nr. … a Curţii de Apel … a rămas definitivă, intrând în autoritatea lucrului judecat, faţă de următorii participanţi la comiterea infracţiunilor: ….

Din ansamblul materialului probator administrat în cauză, instanţa reţine următoarea situaţie de fapt:

În fapt, în luna februarie 2007, persoana condamnată …, administrator al S.C. … S.R.L. Slatina împreună cu inculpatul … şi făptuitorul … au hotărât să obţină în mod ilicit venituri prin contractarea de credite de consum folosind adeverinţe de salariat falsificate şi emise în numele societăţii de mai sus.

În acest scop a fost contactată persoana condamnată … care a fost de acord să obţină venituri din vânzarea de produse electronice şi electrocasnice achiziţionate prin obţinerea frauduloasă de credite de consum şi s-a angajat să le prezinte o persoană interesată să obţină creditul. Astfel, persoana condamnată … l-a contactat pe numitul … căruia i-a propus să acţioneze în acest mod, promiţându-i avantaje materiale.

După stabilirea planului infracţional, în ziua de 26.02.2007 persoanele condamnate … şi … s-au întâlnit cu numiţii … în localul … din mun. …, aflată în apropiere de magazinul …, persoana condamnată … fiind determinată de …şi inculpatul … să solicite un credit de consum prin intermediul căruia să achiziţioneze produse electronice şi electrocasnice care urmau să fie valorificat iar banii obţinuţi să fie împărţiţi.

Persoana condamnată … a fost de acord şi i s-a înmânat o adeverinţă de salariat din care rezulta în mod nereal că ar fi angajat ca şef producţie la S.C. …S.R.L. … cu un salariu lunar de 1 200 lei, adeverinţa fiind falsificată în prealabil de inculpatul … care a completat-o şi semnat-o integral, în vreme ce persoana condamnată … a aplicat ştampila societăţii – fila 11 d.u.p. În faza de urmărire penală a fost dispusă în cauză şi o constatare tehnico – ştiinţifică grafică, din raportul întocmit de către expertul criminalist din cadrul Serviciului Criminalistic al Inspectoratului de Poliţie al jud. … rezultând că scrisul în litigiu de pe documentul intitulat Adeverinţă de venit cu nr. 2 datat 26.02.2007 pe numele lui … a fost executat de către inculpatul ….

Persoana condamnată … a îmbrăcat hainele persoanei condamnate … şi a mers la magazinul … în vederea obţinerii creditului fiind însoţit de persoana condamnată … în vreme ce inculpatul … şi celelalte persoane aşteptau în 2 taxi-uri din apropiere.

Prezentând acest înscris contrafăcut, persoanei condamnate … i-a fost acordat de către S.C. … IFN S.A. … prin contractul de credit nr. 05700650/26.02.2007 suma de 6 319 lei. (filele 7-9 d.u.p.). În baza acestui credit susnumitul a achiziţionat un TV plasmă Hyundai, un telefon mobil Samsung E 900, o maşină de spălat Samsung şi o combină muzicală Panasonic în valoare totală de 6 319 lei de la SC …SRL, cu punct de lucru în magazinul …din …, (f. 12 d.u.p.).

Bunurile astfel obţinute au fost însuşite de către participanţi sau înstrăinate în schimbul a diferite sume de bani pe care ulterior le – au împărţit.

Niciunul dintre participanţii la comiterea infracţiunii de înşelăciune nu a achitat vreo rată a contractului de credit, fiind evident astfel că, în realitate, s – a urmărit crearea unei pagube persoanei vătămate.

Iniţial, inculpatul … a avut o atitudine nesinceră cu privire la participarea sa la comiterea faptelor, declarând că nu a completat adeverinţa de salariat incriminată ca fiind rezultatul unei acţiuni de falsificare. Ulterior, a revenit şi a recunoscut nuanţat comiterea faptelor, declarând că a completat – o la indicaţiile persoanei condamnate …, însă nu a cunoscut că ar fi falsă şi nici modul în care va fi folosită.

Instanţa nu poate reţine însă aceste apărări ale inculpatului având în vedere că sunt contrazise de celelalte probe administrate în cauză care confirmă participarea inculpatului atât la comiterea infracţiunii de înşelăciune, în calitate de instigator, cât şi la comiterea infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, în calitate de autor. Pentru a ajunge la această concluzie, instanţa are în vedere, pe de – o parte, declaraţiile celorlalţi participanţi la comiterea infracţiunilor deduse judecăţii, date atât în faza de urmărire penală cât şi în faza de judecată, din care rezultă atât activitatea de întocmire în fals a unei adeverinţe de venit pe numele persoanei condamnate … şi de participare la activitatea de determinare a acestuia din urmă să solicite un credit reprezentanţilor persoanei vătămate în baza acelei adeverinţe de venit care conţinea date necorespunzătoare realităţii cât şi activitatea de împărţire a bunurilor/sumelor de bani rezultate în urma finalizării activităţii infracţionale. Pe de altă parte, activitatea infracţională a inculpatului … este confirmată prin concluziile raportului de constatare tehnico – ştiinţifică nr. 20341 din 29.04.2009 din care rezultă că inculpatul … a executat scrisul de pe documentul intitulat Adeverintă de venit nr. 2 datat 26.02.2007 pe numele …, stare de fapt care se coroborează cu aspectele descrise de către ceilalţi participanţi la comiterea infracţiunilor în referire la activităţile derulate de către inculpat şi care formează convingerea instanţei că inculpatul a întocmit adeverinţa cu convingerea că aceasta are un conţinut nereal şi va fi folosită pentru obţinerea în mod fraudulos unui credit de la persoana vătămată – instituţie financiară.

În cursul judecăţii, inculpatul a recunoscut în totalitate faptele reţinute în sarcina sa, solicitând aplicarea procedurii abreviate de judecată, cerere admisă de către instanţă care a apreciat ca fiind suficiente pentru justa soluţionare a cauzei şi pentru aflarea adevărului probele administrate în faza de urmărire penală.

Analizând conţinutul dosarului pentru soluţionarea laturii penale instanţa constată ca din probele administrate rezulta dincolo de orice îndoială rezonabilă ca faptele reţinute în actul de sesizare a instanţei există, constituie infracţiune şi au fost săvârşite de către inculpat.

Analizând textele de lege care incriminează faptele comise de inculpat prin prisma dispoziţiilor art. 5 Noul Cod penal, instanţa constată că legea penală actuală este mai favorabilă inculpatului în ceea ce priveşte infracţiunea de Înşelăciune, în condiţiile în care art. 244 alin. 1 şi 2 din Codul penal reglementează un regim sancţionator mai blând faţă de vechea reglementare(art. 215 alin. 1, 2 şi 3 din Codul penal din 1969), în sensul că pentru infracţiunea prevăzută de dispoziţiile art. 244 alin. 1 şi 2 din Codul penal legiuitorul a prevăzut pedeapsa închisorii de la 1 la 5 ani, pe când pentru infracţiunea prevăzută de dispoziţiile art. 215 alin. 1, 2 şi 3 din Codul penal din 1969 era prevăzută pedeapsa închisorii de la 3 la 15 ani, fiind evident aşadar că legea mai favorabilă este dispoziţia cuprinsă în noul cod penal. În ceea ce priveşte reglementarea pentru infracţiunea de Fals în înscrisuri sub semnătură privată, instanţa constată, într – adevăr, că reglementarea anterioară este mai favorabilă inculpatului, limitele de pedeapsă fiind mai mici – 3 luni la 2 ani sau amendă potrivit Codului penal din 1969/ 6 luni la 3 ani potrivit Codului penal actual – însă, în ansamblu, legea penală actuală este mai favorabilă inculpatului în condiţiile în care instanţa se va orienta în procesul de individualizare judiciară a pedepsei către aplicarea unor pedepse orientate către minimul special prevăzut de lege.

În aceste condiţii, instanţa va admite cererea de schimbare a încadrării juridice formulată de către reprezentantul Ministerului Public şi va schimba încadrarea juridică a faptelor din infracţiunile de Instigare la infracţiunea de înşelăciune şi Fals în înscrisuri sub semnătură privată, fapte prev. şi ped. de art. 25 din Codul penal din 1969 rap. la art. 215 alin. 1, 2 şi 3 din Codul penal din 1969 şi art. 290 din Codul penal din 1969 cu aplicarea art. 33 lit. a din Codul penal din 1969 şi art. 37 lit. b din Codul penal din 1969 în infracţiunile de Instigare la infracţiunea de înşelăciune şi Fals în înscrisuri sub semnătură privată, fapte prev. şi ped. de art. 47 din Codul penal rap. la art. 244 alin. 1 şi 2 din Codul penal şi art. 322 din Codul penal cu aplicarea art. 38 alin. 1 din Codul penal şi art. 41 alin. 1 din Codul penal.

Analizând fişa de cazier judiciar a inculpatului aflată la dosarul cauzei, instanţa constată că inculpatul a săvârşit infracţiunile deduse judecăţii în stare de recidivă postexecutorie în raport de condamnarea la pedeapsa închisorii de 2 ani aplicată inculpatului prin sentinţa penală nr. … din … pronunţată de către Judecătoria Slatina pentru care nu a intervenit reabilitarea şi nici nu s – a împlinit termenul de reabilitare ca urmare a condamnărilor ulterioare succesive suferite de către inculpat prin sentinţele penale nr. … din … a Judecătoriei …, definitivă prin decizia penală nr. 592 din 23.09.1999 a Tribunalului … şi nr. … din … a Judecătoriei …, definitivă prin decizia penală nr. … din … a Tribunalului …, condamnări care au împiedicat împlinirea termenului de reabilitare până la momentul săvârşirii de către inculpat a faptelor deduse judecăţii. Pe cale de consecinţă, instanţa va face aplicarea dispoziţiilor art. 43 alin. 5 din Codul penal, în sensul că limitele speciale ale pedepselor prevăzute de lege pentru infracţiunile deduse judecăţii vor fi majorate cu jumătate.

În drept, faptele inculpatului …, care în luna februarie 2007 a falsificat o adeverinţă de salariu emisă de către S.C. … S.A. şi împreună cu persoana condamnată … a determinat persoana condamnată … să o folosească pentru a obţine în mod fraudulos un credit de consum în valoare de 6 319 lei de la S.C. … IFN S.A. …în scopul de a obţine venituri ilicite care să fie împărţite ulterior, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de Instigare la infracţiunea de înşelăciune şi Fals în înscrisuri sub semnătură privată, fapte prev. şi ped. de art. 47 din Codul penal rap. la art. 244 alin. 1 şi 2 din Codul penal şi art. 322 din Codul penal cu aplicarea art. 38 alin. 1 din Codul penal şi art. 41 alin. 1 din Codul penal.

Se apreciază că acţionând în acest mod inculpatul a prevăzut rezultatul faptelor sale şi a urmărit producerea lui prin săvârşirea acelor fapte reţinându-se sub aspect subiectiv ca formă de vinovăţie intenţia directă.

Starea de fapt reţinută şi vinovăţia inculpatului sub forma intenţiei directe este dovedita cu următoarele mijloace de proba: procesul verbal de sesizare, adeverinţa şi factura falsificate, raport de constatare tehnico ştiinţifică grafică, declaraţiile martorilor, declaraţiile inculpatului, alte înscrisuri.

Instanţa nu poate reţine concluziile formulate de către reprezentantul Ministerului Public şi de către apărătorul ales al inculpatului de constatare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale în cauză cu consecinţa pronunţării, în legătură cu acţiunea penală pornită împotriva inculpatului, a unei soluţii de încetare a procesului penal.

Din analiza dispoziţiilor art. 244 alin. 1 şi 2 din Codul penal, art. 322 din Codul penal şi art. 154 din Codul penal, se constată că termenul de prescripţie a răspunderii penale este de 5 ani atât în cazul infracţiunii de Înşelăciune cât şi în cazul infracţiunii de Fals în înscrisuri sub semnătură privată.

Potrivit dispoziţiilor art. 155 alin. 4 din Codul penal – Termenele prevăzute la ar. 154, dacă au fost depăşite cu încă o dată, vor fi socotite îndeplinite oricâte întreruperi ar interveni – astfel că, raportat la momentul comiterii faptelor deduse judecăţii – februarie 2007 – ar trebui apreciat că termenul de prescripţie specială de 10 ani a fost împlinit în luna februarie 2017, cu efecte asupra răspunderii penale a inculpatului, în sensul că aceasta nu ar mai putea fi angajată ca urmare a incidenţei cazului de împiedicare a punerii în mişcare şi exercitării acţiunii penale prevăzut de art. 16 alin. 1 lit. f din Codul de procedură penală.

Instanţa nu – şi poate înşuşi argumentele reprezentantului Ministerului Public şi ale avocatului inculpatului în privinţa intervenirii prescripţiei răspunderii penale a inculpatului …. Pentru a ajunge la această concluzie, instanţa are în vedere faptul că, în raport de instituţia redeschiderii procesului penal în cazul judecării în lipsă a persoanei condamnate şi de scopul pentru care a fost introdusă în noua legislaţie penală această instituţie, nu poate fi avută în vedere la calcularea termenului de prescripţie a răspunderii penale prevăzut de art. 155 alin. 4 din Codul penal perioada de timp scursă de la data rămânerii definitive a hotărârii desfiinţate în procedura prevăzută de art. 466 şi urm. din Codul de procedură penală şi până la data pronunţării încheierii prin care a fost admisă calea extraordinară de atac, în această perioadă curgând un termen de prescripţie a executării pedepsei care nu poate fi asimilat termenului de prescripţie a răspunderii penale. Astfel, prin introducerea căii extraordinare de atac a  redeschiderii procesului penal în cazul judecării în lipsă a persoanei condamnate legiuitorul a urmărit să garanteze dreptul la un proces echitabil în cazul persoanelor judecate în lipsă, în acord cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, să se asigure dreptul la apărare prin propria persoană precum şi contradictorialitatea, nemijlocirea, oralitatea şi egalitatea armelor ca principii specifice fazei de judecată, şi nu să dea naştere, prin admiterea cererii de redeschidere a procesului penal, efectului pe care îl produce instituţia prescripţiei răspunderii penale, respectiv împiedicarea exercitării acţiunii penale, cu consecinţa încetării procesului penal. Totodată, trebuie avut în vedere faptul că în cazul căii extraordinare de atac a redeschiderii procesului penal în cazul judecării în lipsă a persoanei condamnate nu se urmăreşte înlăturarea unor erori de judecată sau de procedură, calea de  atac vizând doar un element de echitabilitate a procesului în vederea respectării dreptului la apărare prin propria persoană, drept garantat de art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, neputând fi reţinută o culpă a organului judiciar în condiţiile în care instanţa a depus toate diligenţele necesare pentru citarea inculpatului în cursul procedurii judiciare derulate împotriva sa, judecarea în lipsă a persoanei nefiind incompatibilă cu dispoziţiile Convenţiei în materia dreptului la apărare.

Mai departe, instanţa apreciază că aceeaşi perioadă nu poate fi avută în vedere la calcularea termenului de prescripţie specială şi prin raportare la substanţa instituţiei prescripţiei, aceea de consecinţă a atenuării impactului social al faptelor de natură penală comise, de diminuare a rezonanţei sociale a săvârşirii infracţiunii până la uitarea ei de către membrii societăţii ca urmare a faptului că făptuitorul nu a fost tras la răspundere penală în timp util, într – un interval de timp cât mai apropiat de cel al comiterii faptei/faptelor. Or, în cazul instituţiei redeschiderii procesului penal pentru judecarea în lipsă a persoanei condamnate nu suntem în prezenţa unor astfel de împrejurări pentru care legiuitorul a înţeles să reglementeze instituţia prescripţiei răspunderii penale, făptuitorul fiind tras la răspundere penală, prin aplicarea unei condamnări, în interiorul termenului de prescripţie a răspunderii penale, redeschiderea procesului penal fiind dispusă, aşa cum se arăta anterior, doar pentru a asigura inculpatului exercitarea dreptului la apărare prin propria persoană şi nu pentru a înlătura o eroare de procedură în referire la dreptul la apărare al inculpatului. În cauza dedusă judecăţii, se constată că sentinţa penală nr. … din … pronunţată de către Judecătoria … în dosarul nr. … cu privire la inculpatul … a rămas definitivă în interiorul termenului general de prescripţie a răspunderii penale – 22.09.2011, astfel că nu se poate aprecia că nu au fost făcute demersuri de către autorităţile judiciare pentru tragerea la răspundere penală a inculpatului într-un interval de timp cât mai apropiat de cel al comiterii faptelor deduse judecăţii, curgerea în continuare a unui interval de timp mai mare de 6 ani nefiind determinată de o conduită pasivă a organelor judiciare ci de împrejurarea că de la data de 22.09.2011 a început că curgă faţă de inculpat un nou termen, de această dată de prescripţie a executării pedepsei, ca urmare a rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti anterior menţionate, fiind derulate activităţi pentru punerea în executare a hotărârii de condamnare.

Acceptarea argumentului potrivit căruia la calcularea termenului de prescripţie a răspunderii penale se are în vedere şi perioada de timp scursă de la data rămânerii definitive a hotărârii desfiinţate în procedura prevăzută de art. 466 şi urm. din Codul de procedură penală până la data pronunţării încheierii prin care a fost admisă calea extraordinară de atac ar echivala cu transformarea, în anumite cazuri, a instituţiei redeschiderii procesului penal într – un mijloc juridic care ar avea drept scop o absolvire a persoanei de aplicarea pedepsei penale, raţionament care nu poate fi însuşit de către instanţă atâta timp cât, aşa cum s – a arătat în paragrafele anterioare, scopul instituţiei este altul, respectiv acela de a da dreptul acuzatului de a compărea în persoană şi de a participa la procedura judiciară derulată cu privire la persoana sa.

Pentru aceste motive, instanţa nu va avea în vedere la calcularea termenului de prescripţie a răspunderii penale prevăzut de art. 155 alin. 4 din Codul penal perioada de timp scursă de la data rămânerii definitive a hotărârii desfiinţate în procedura prevăzută de art. 466 şi urm. din Codul de procedură penală şi până la data pronunţării încheierii prin care a fost admisă calea extraordinară de atac, constatând astfel că termenul de prescripţie a răspunderii penale în ceea ce îl priveşte pe inculpatul … nu s-a împlinit.

În ceea ce priveşte individualizarea judiciară a pedepsei, dispoziţiile art. 74 alin. 1 şi 2 din Cod penal prevede că stabilirea duratei sau cuantumului dar şi alegerea pedepsei, se face în raport cu gravitatea infracţiunii săvârşite şi cu periculozitatea infractorului, care se evaluează după următoarele criterii:

a) împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, precum şi mijloacele folosite;

b) starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită;

c) natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracţiunii;

d) motivul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit;

e) natura şi frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului;

f) conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal;

g) nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială.

Având in vedere aceste criterii, respectiv împrejurările şi modul de comitere a infracţiunilor, prejudiciul relativ mare cauzat persoanei vătămate și care nu a fost recuperat decât în parte, starea de pericol deosebit de gravă creată pentru relaţiile sociale de ordin patrimonial a căror ocrotire este condiţionată de asigurarea situaţiei de fapt, a poziţiei fizice pe care bunurile mobile o au în patrimoniul fiecărei persoane, motivul săvârşirii infracţiunii – obţinerea unor sume de bani prin săvârşirea de acte ilicite, natura şi frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedente penale – inculpatul ... a fost condamnat anterior la pedepse privative şi neprivative de libertate pentru săvârşirea de infracţiuni îndreptate contra patrimoniului persoanelor, contra integrităţii fizice a acestora dar şi contra bunelor moravuri în relaţiile interumane şi liniştii publice, împrejurare care scoate în evidenţă nu numai faptul că implicarea inculpatului în comiterea de infracţiuni nu are caracter accidental dar şi faptul că, în ceea ce îl priveşte, condamnările anterioare nu şi-au îndeplinit rolul preventiv şi educativ,  conduita inculpatului după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal – inculpatul ... a recunoscut faptele reținute în sarcina sa şi a făcut demersuri pentru a acoperi prejudiciul suferit de persoana vătămată, vârsta inculpatului, situaţia familială şi socială a acestuia, urmează să se dispună condamnarea inculpatului pentru săvârşirea infracţiunii de Instigare la infracţiunea de Înşelăciune la pedeapsa închisorii şi pentru săvârşirea infracţiunii de Fals în înscrisuri sub semnătură privată la pedeapsa amenzii penale, aceste sancţiuni fiind de natură să realizeze scopul educativ şi preventiv al măsurii dispuse.

Cu respectarea limitelor prevăzute de lege şi ţinând cont de considerentele anterior expuse, instanţa apreciază că se impune aplicarea unor pedepse cu închisoarea orientate către minimul prevăzut de lege pentru a putea fi astfel îndeplinit scopul preventiv-educativ al pedepsei.

Instanţa va da eficienta dispoziţiilor art. 396 alin. 10 din Cod de procedura penală în sensul că va pronunţa condamnarea inculpatului care va beneficia de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsa prevăzute de lege in cazul pedepsei închisorii.

Aşadar, în baza art. 47 din Codul penal rap. la art. 244 alin. 1 şi 2 din Codul penal cu aplicarea dispoziţiilor art. 41 alin. 1 din Codul penal în referire la recidiva postexecutorie şi art. 374 alin. 4, art. 396 alin. 10 din Codul de procedură penală, va condamna pe inculpatul … la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de Instigare la infracţiunea de Înşelăciune.

În baza art. 322 din Codul penal cu aplicarea dispoziţiilor art. 41 alin. 1 din Codul penal în referire la recidiva postexecutorie şi art. 374 alin. 4, art. 396 alin. 10 din Codul de procedură penală, va condamna pe inculpatul … la pedeapsa de 203 de zile amendă conform dispoziţiilor art. 61 alin. 4 lit. c din Codul penal pentru săvârşirea infracţiunii de Fals în înscrisuri sub semnătură privată.

În baza dispoziţiilor art. 61 alin. 2 din Codul penal va stabili valoarea unei zile amendă la 12 lei, rezultând un cuantum al amenzii penale aplicate inculpatului de 2436 lei.

Analizând fişa de cazier judiciar a inculpatului, instanţa constată că infracţiunile deduse judecăţii în prezenta cauză sunt concurente în sensul dispoziţiilor art. 38 alin. 1 din Codul penal cu faptele care au făcut obiectul dosarului penal nr. … pentru care inculpatului i-a fost aplicată pedeapsa amenzii penale în cuantum de 2000 lei – sentinţa penală nr. …din … pronunţată de către Judecătoria …, definitivă prin nerecurare.

Pe cale de consecinţă, în baza art. 38 alin. 1 din Codul penal, art. 39 alin. 1 lit. d şi e din Codul penal şi art. 40 alin. 1 din Codul penal, va contopi pedepsele aplicate inculpatului în cauza dedusă judecăţii cu cea aplicată în dosarul penal nr. … al Judecătoriei …, urmând ca inculpatul … să execute pedeapsa închisorii de 1 an, în regim de detenţie, la care se va adauga pedeapsa amenzii în cuantum de 3103 lei, stabilită potrivit dispoziţiilor art. 39 alin. 1 lit. c din Codul penal - amenda cea mai mare, 2436 lei, la care se adaugă un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite – 667 lei).

În baza 404 alin. 4 lit. a din Codul de procedură penală rap. la art. 72 alin. 1 din Codul penal va deduce din pedeapsa aplicată inculpatului … perioada detenţiei de la data de 01.02.2017 la 16.06.2017 în executarea M.E.P.Î. nr. … din 26.09.2011 emis în dosarul nr. ….

În baza art. 399 alin. 1 şi 4 din Codul de procedură penală va menţine măsura preventivă a controlului judiciar dispusă faţă de inculpatul … având în vedere că nu s-au schimbat temeiurile avute în vedere la instituirea măsurii şi nu au apărut temeiuri noi care să atragă nelegalitatea sau netemeinicia măsurii.

Va constata că partea civilă S.C. … S.R.L., cu sediul în mun. … nu s-a constituit parte civilă în cauză împotriva inculpatului …, din înscrisul aflat la fila nr. 5 din dosarul de urmărire penală rezultând că acţiunea civilă a fost formulată numai împotriva persoanelor condamnate … şi ….

În baza art. 274 alin. 1 din Codul de procedură penală va obliga pe inculpatul …, la plata sumei de 300 lei cheltuieli judiciare avansate de stat(din care suma de 150 lei avansată în faza de urmărire penală).

Domenii speta

Spete similare