Infracţiuni de corupţie (Legea nr. 78/2000)

Cod ECLI ECLI:RO:TBARG:2016:028.000297

Dosar nr. 4098/109/2014

R O M Â N I A

TRIBUNALUL ARGEŞ*

SECŢIA PENALĂ

SENTINŢA PENALĂ NR. 297

Şedinţa publică de la 20 Aprilie 2016

Obiectul cauzei:infracţiuni de corupţie (Legea nr. 78/2000)

TRIBUNALUL

Deliberând, constată.

La data de 02.09.2014, a  fost înregistrată la această instanţă rechizitoriul Parchetului  de p lângă ICCJ - DNA- Serviciul Teritorial Piteşti de trimitere în judecată, în stare de arest preventiv , a inculpatelor (...) şi (...) , pentru săvârşirea infracţiunilor de luare  de mită în formă continuată, prev. şi ped. de art.289 alin.1 C.p, rap.la art.5 alin.1 şi art.6 din Legea nr. 78/2000, cu  aplic.art.35 alin.1 C.p.

După înregistrarea dosarului, acesta, potrivit disp.art.342 C.p.p, a trecut în  procedura camerei preliminare şi, conform  disp.art.344 alin.2 C.p.p, s-au comunicat părţilor copii certificate de pe rechizitoriu şi li s-a adus la cunoştinţă acestora că pot formula în scris cereri şi excepţii cu privire la legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de către organele de urmărire penală, în termen de 20 zile.

Prin încheierea pronunţată la data de 8.10.2014, în baza art.346 alin.l C.p.p şi art.345 alin. C.p.p, s-a respins excepţia nelegalităţii administrării probelor şi a  efectuării actelor de urmărire  penală, invocată de inculpata (...) şi s-a constatat legalitatea sesizării instanţei cu rechizitoriu, a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală , dispunându-se începerea judecăţii cauzei.

În actul de sesizare a instanţei s-a reţinut, în esenţă, următoarea situaţie de fapt:

La data de 30.08.2013, organele de urmărire penală din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul Teritorial Piteşti au fost sesizate cu privire la săvârşirea unor fapte de corupţie de către (...) – medic în cadrul Serviciului de Expertiză a Capacităţii de Muncă din structura Casei Judeţene de Pensii şi Asigurări Sociale Argeş, (...) – medic şef secţie psihiatrie în cadrul Spitalului Militar Piteşti, (...) – medic psihiatru la Spitalul Municipal Câmpulung şi (...) – medic psihiatru la Spitalul Municipal Câmpulung.

Din actul de sesizare rezultă că persoanele mai sus menţionate au pretins şi primit sume de bani de la persoanele dispuse să se pensioneze prematur pentru incapacitate de muncă în schimbul întocmirii unor documente medicale care atestă în mod nereal probleme de sănătate ale acestora.

În cuprinsul sesizării s-a reţinut că faptele comise au drept consecinţă prejudicierea gravă a bugetului de asigurări sociale, pe fondul obţinerii de către aceste persoane a unor sume necuvenite, existând indicii temeinice că persoanele interesate de pensionarea medicală prematură fac parte din categoria de vârstă 45-60 de ani, care au fost disponibilizate sau al căror loc de muncă a fost restructurat.

De asemenea, prin cointeresarea materială a medicului (...) , precum şi a unor medici specialişti care sunt în legătură cu aceasta, persoanele care doresc pensionarea remit susnumitei sume cuprinse între 100 până la 2.000 lei pentru întocmirea documentelor de pensionare, pentru prelungirea concediului medical în vederea îndeplinirii condiţiilor pentru pensionare sau pentru revizuirea dosarului medical în vederea emiterii în continuare a deciziei de pensionare pentru incapacitate de muncă.

S-a mai reţinut faptul că săptămânal se prezintă la expertiză cca. 100 de persoane,  de la care (...) obţine sume de peste 10.000 lei în acest interval de timp, astfel încât există indicii că sumele obţinute cu titlu de mită depăşesc, în total, echivalentul în lei al sumei de 10.000 euro.

Din actele de urmărire penală a rezultat că sumele de bani sunt remise în mod direct medicului (...) sau prin intermediul asistentei medicale (...) .

În baza actului de sesizare, s-a format dosarul penal nr.139/P/2013 în care, la data de 13.02.2014, s-a dispus începerea urmăririi penale cu privire la săvârşirea infracţiunilor de luare de mită în formă continuată, prevăzută de art.289 alin.1 Cod penal rap. la art. 5 alin.1 şi art.6 din Legea nr.78/2000 cu aplic.art.35 alin.1 C.p.şi art.5 alin.1 Cod penal, abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit în formă continuată prevăzută de art.132  din Legea nr.78/2000 rap. la art.297 C.p. cu aplic. art.35 alin.1 C.p.şi art.5 alin.1 Cod penal şi complicitate la infracţiunea de luare de mită în formă continuată, prevăzută de art.48 Cod penal rap. la art.289 alin.1 Cod penal rap. la art.  5 alin.1 şi art.6 din Legea nr.78/2000 cu aplic.art.35 alin.1 C.p.şi art.5 alin.1 Cod penal.

 La data de 07.02.2014, organele de urmărire penală din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul Teritorial Piteşti s-au sesizat cu privire la săvârşirea unor fapte de corupţie de către (...) – medic şef al Serviciului de Expertiză a Capacităţii de Muncă şi preşedinte al Comisiei de Expertiză Medicală a Casei Judeţene de Pensii şi Asigurări Sociale Argeş cu complicitatea asistentei medicale (...) din cadrul Serviciului de Expertiză a Capacităţii de Muncă Argeş.

În actul de sesizare s-a reţinut că (...) şi (...) sunt angrenate în infracţiuni de corupţie ce au drept consecinţă prejudicierea gravă a bugetului asigurărilor sociale, pe fondul practicilor de pensionare medicală prematură a persoanelor apte de muncă, dispuse să plătească diverse sume de bani în schimbul întocmirii unor documente care să ateste în mod nereal diverse probleme de sănătate. În acest sens, au existat indicii temeinice potrivit cărora (...) , în schimbul unor sume de bani cuprinse între 100 şi 200 lei, acordă în mod nelegal unor persoane, certificate care atestă încadrarea în diverse grade de incapacitate de muncă sau procedează la verificarea sumară a documentelor medicale prezentate de beneficiarii care se prezintă la comisie pentru efectuarea examinărilor medicale obligatorii.

De asemenea, au existat date în legătură cu faptul că în fiecare zi sunt examinate între 20 şi 40 de persoane, astfel încât într-o zi (...) obţine între 1000 şi 2000 de lei şi, în consecinţă, într-un interval scurt de timp, sumele obţinute cu titlu de mită depăşesc echivalentul în lei a sumei de 10.000 euro.

 Sumele de bani sunt remise de către persoanele interesate, direct medicului şef (...) sau prin intermediul asistentei medicale (...) .

De asemenea, s-a mai reţinut faptul că medicul şef (...) în calitatea sa de preşedinte al Comisiei de Expertiză Medicală a Casei Judeţene de Pensii şi Asigurări Sociale Argeş, girează activitatea profesională defectuoasă a medicului (...) din cadrul Serviciului de Expertiză a Capacităţii de Muncă Argeş, în sensul că are cunoştinţă de modul superficial în care aceasta derulează procesul de expertizare a capacităţii de muncă a unor persoane care îi remit diverse sume de bani.

În baza actului de sesizare s-a format dosarul nr.18/P/2014, în care, prin ordonanţa din data de 13.02.2014, s-a dispus începerea urmăririi penale cu privire la săvârşirea infracţiunii de luare de mită în formă continuată, faptă prevăzută de art.289 alin.1 Cod penal rap. la art. 5 alin.1 şi art.6 din Legea nr.78/2000 cu aplic.art.35 alin.1 C.p. şi art.5 alin.1 Cod penal, respectiv complicitate la infracţiunea de luare de mită în formă continuată, prevăzută de art.48 Cod penal rap. la art. art.289 alin.1 Cod penal rap. la art. 5 alin.1 şi art.6 din Legea nr.78/2000 cu aplic.art.35 alin.1 C.p. şi art.5 alin.1 Cod penal.

Prin ordonanţa din 13.02.2014 s-a dispus reunirea dosarului cu nr. 18/P/2014 la dosarul penal nr.139/P/2013.

La data de 05.03.2014, organele de urmărire penală din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul Teritorial Piteşti au fost sesizate prin denunţ de către (...) cu privire la faptul că (...) – medic în cadrul Serviciului de Expertiză a Capacităţii de Muncă din structura Casei Judeţene de Pensii şi Asigurări Sociale Argeş primeşte sume de bani cuprinse între 100 şi 200 lei de la persoanele solicitante în vederea pensionării pentru caz de invaliditate sau de la persoanele reevaluate privind capacitatea de muncă. La momentul la care (...) s-a prezentat la revizuirea medicală în anul 2013 la rînd erau 10-15 persoane care, conform denunţului formulat, aveau sumele de bani pregătite, fiind introduse în actele medicale. În aceste condiţii, a rezultat că sumele de bani obţinute într-o perioadă scurtă de timp depăşesc echivalentul în lei al sumei de 10.000 euro.

Astfel, a fost înregistrat dosarul cu nr.40/P/2014, în care, prin ordonanţa din 05.03.2014, s-a dispus începerea urmăririi penale pentru infracţiunea de luare de mită, faptă prevăzută de art.289 alin.1 Cod penal rap. la art.5 alin.1 si art.6 din Legea nr.78/2000.

Prin ordonanţa din data de 04.06.2014 a fost dispusă reunirea dosarului penal cu nr.40/P/2014 la dosarul penal nr.139/P/2013.

Din dosar rezultă că inculpatele (...) şi (...) şi-au desfăşurat activitatea, în perioada 2013 – 2014, în calitate de medic expert al asigurărilor sociale la cabinetele de expertiză medicală din cadrul Serviciului de Expertiză Medicală Argeş al Casei Judeţene de Pensii Argeş, din data de 09.12.2011 şi până în prezent, inculpata (...) îndeplinind şi funcţia de şef serviciu.

Conform fişei postului, în aplicarea dispoziţiilor legale menţionate anterior, inculpatele (...) şi (...) , în calitate de medic primar expert al asigurărilor sociale au,  printre altele, următoarele atribuţii:

-Examinează bolnavul, analizează dosarul medical, redactează raportul de expertiză medicală a capacităţii de muncă şi emite decizia medicală (cazuri noi), asigurând, în condiţiile legii, încadrarea în grade de invaliditate a bolnavilor care şi-au pierdut capacitatea de muncă cel puţin pe jumătate, în vederea obţinerii pensiei de invaliditate. De asemenea, stabileşte diagnosticul clinic, funcţional, încadrarea în grad de invaliditate, cauza, data ivirii invalidităţii şi valabilitatea deciziilor;

-Analizează şi verifică cererea însoţită de documentele medicale pentru persoanele care solicită pensie de invaliditate (cazuri noi)

-Programează bolnavul pentru expertizare în vederea încadrării în grad de invaliditate;

-Întocmeşte programul de recuperare pentru bolnavii examinaţi;

-Examinează bolnavul, analizează documentaţia medicală, avizează programul recuperator completat de medicii curanţi, redactează concluziile raportului de expertiză medicală pentru cazurile aflate la revizuirea medicală şi emite decizia medicală;

-Pentru cazurile neconcludente, solicită completarea documentaţiei medicale cu investigaţii sau examinări de specialitate suplimentare;

-Avizează prelungirea concediului medical peste 90 de zile pentru bolnavii trimişi de medicii curanţi; avizează concediul medical peste 90 de zile pentru îngrijirea copilului bolnav, în cazul bolilor infecto -  contagioase, neoplazii, imobilizare în aparat ghipsat sau intervenţii chirurgicale;

-Examinează bolnavul şi documentele medicale stabilind gradul de deficienţă în cazul solicitărilor sociale conform Legii 416/2001;

În calitate de medic şef serviciu de expertiză medicală, inculpata (...) mai are şi următoarele atribuţii:

-Organizează, îndrumă şi controlează întreaga activitate a Serviciului Teritorial de Expertiză Medicală a capacităţii de muncă şi  a  Cabinetelor de Expertiză Medicală;

-Reprezintă Serviciul de Expertiză Medicală în relaţia acestuia cu Casa Judeţeană de Pensii Argeş, precum şi cu instituţiile şi autorităţile publice primite din partea directorului executiv al Casei  de Pensii Teritoriale Argeş;

-Efectuează periodic acţiuni de verificare şi îndrumare a cabinetelor de Expertiză Medicale şi Teritoriale;

-Rezolvă petiţiile privind problemele de expertiză medicală;

-Conduce şi organizează activitatea cabinetului medical potrivit teritoriului arondat prin decizia directorul  executiv al Casei de Pensii Teritoriale Argeş;

-Propune directorului executiv al Casei Judeţene de Pensii Argeş, arondarea teritorială a tuturor medicilor experţi ai asigurărilor sociale din cadrul serviciului.

Din cele expuse anterior, rezultă faptul că inculpatele (...) şi (...) , în perioada 2013 – 2014, au exercitat atribuţii şi responsabilităţi stabilite în temeiul legii în scopul realizării prerogativelor de putere publică care se circumscriu noţiunii de funcţie publică, la care atât prevederile art. 175 alin.1 lit. b teza finală Cod penal, cât şi art.1 din Legea nr. 78/2000, fac trimitere.

În realizarea atribuţiilor şi responsabilităţilor prevăzute de lege, cele două inculpate au emis decizii medicale asupra capacităţii de muncă, acte cu caracter obligatoriu, care au generat consecinţe juridice, inclusiv asupra bugetului asigurărilor sociale de stat. De altfel, un exemplar al deciziei medicale asupra capacităţii de muncă se depune la casa teritorială de pensii.

În consecinţă, inculpatele (...) şi (...) au calitatea de funcţionar public în accepţiunea prev. art. 175 C.pen. alin.1 lit. b teza finală şi art.1 din Legea 78/2000, fiind subiect activ al infracţiunii de luare de mită în formă continuată în forma prevăzută  de art. 289 alin.1 C.pen. rap. la art.5 alin.1 şi art.6 din Legea 78/2000 cu aplic. art.35 alin.1 C.p.

Din actele de urmărire penală efectuate în cauză rezultă probe certe că inculpatele (...) şi (...) , în perioada noiembrie 2013 – februarie 2014, respectiv februarie 2014 – iunie 2014, au primit sume de bani sau alte foloase în legătură cu îndeplinirea îndatoririlor lor de serviciu sau pentru a nu şi le îndeplini în mod corespunzător.

Astfel, din probele administrate în cauză a rezultat că inculpatele (...) şi (...) , în contextul primirii unor sume de bani sau alte foloase, au examinat superficial documentaţia medicală prezentată de persoanele solicitante în cadrul procedurii încadrării în grad de invaliditate, revizuirii medicale, avizării prelungirii concediului medical peste 90 de zile şi, respectiv, în cazul emiterii certificatului medical de constatare a capacităţii de muncă (conform Legii nr. 416/2001) şi au dispus emiterea deciziei medicale asupra capacităţii de muncă, avizarea prelungirii concediului medical precum şi eliberarea certificatului constatator, fără să procedeze şi la examinarea propriu-zisă a persoanelor, aşa cum impuneau prevederile art. 71 alin. 3 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, respectiv art. 87 alin.1 din H.G. 257/2011 privind normele de aplicare ale acestei legi.

Pe parcursul urmăririi penale, în cauză, la solicitarea organelor de urmărire penală, judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Argeş, a dispus emiterea mandatului de supraveghere privind interceptarea comunicaţiilor ori a oricărui tip de comunicare la distanţă şi supravegherea video şi audio la locul de muncă al inculpatelor, iar din procesele verbale de redare a convorbirilor purtate în mediul ambiental cât şi din procesele verbale de consemnare a activităţilor de supraveghere tehnică, rezultă probe certe că inculpatele (...) şi (...) au primit de la persoanele solicitante sau de la alte persoane însoţitoare ale acestora, bani sau alte foloase care nu li se cuvin, în următoarele modalităţi:

- persoanele solicitante au inserat printre actele medicale prezentate inculpatelor sume de bani pe care acestea, luându-şi măsuri de precauţie, şi le-au însuşit;

- persoanele solicitante au pus sume de bani pe masa de lucru a inculpatelor sau le-au înmânat acestora, pe care, de asemenea, şi le-au însuşit;

- persoanele solicitante au introdus sume de bani direct în buzunarele inculpatelor;

- persoanele solicitante au remis inculpatelor, separat, sau împreună cu sume de bani, diverse foloase, în marea lor majoritate produse alimentare, parfumuri şi alte produse cosmetice, bijuterii, obiecte decorative;

- inculpatele au primit, în unele cazuri, sume de bani care se aflau în dosarele medicale puse la dispoziţie de către asistentele medicale;

- de fiecare dată când au primit sume de bani sau alte foloase, inculpatele şi-au luat măsuri de precauţie ca această activitate să nu fie observată de alte persoane (acopereau imediat sumele de bani cu diverse înscrisuri atunci când în încăpere mai intra cineva, iar după primirea sumelor de bani sau a foloaselor, într-un interval de timp foarte scurt, le ascundeau în anumite zone aflate în apropiere).

În toate cazurile în care inculpatele au primit sume de bani sau foloase cu titlu de mită, au evitat orice discuţie legată de remiterea acestor bani sau foloase, evitând, de asemenea, să atingă pentru un timp foloasele primite de la persoanele pe care nu le cunoşteau foarte bine.

- în unele situaţii, inculpata (...) le mulţumea persoanelor care îi remiteau sume de bani sau alte foloase cu titlu de mită, iar inculpata (...) adopta o atitudine prietenoasă faţă de aceste persoane, după primirea mitei;

- este de remarcat, în unele cazuri, şi teama inculpatei (...) de o eventuală depistare prin mijloace specifice investigative de către organele de urmărire penală manifestată prin evitarea acţiunii  de a pune mâna pe sumele de bani remise cu titlu de mită, precum şi luarea unor măsuri suplimentare de precauţie concretizate în acţiunile inculpatei de a schimba permanent locul unde păstra sumele de bani remise cu titlu de mită, de a evita atingerea bancnotelor precum şi a dialogului explicit cu persoanele examinate referitoare la sume de bani. De asemenea, deşi în unele situaţii, inculpata (...) refuza  iniţial să primească, cu titlu de mită, sumele de bani sau alte foloase, pe care, în cele din urmă le accepta, după anumite insistenţe, din dosar rezultă că, de fapt, inculpata a procedat în această manieră, în preocuparea de a evita eventuale reclamaţii sau sesizări la organele de urmărire penală,  identificând astfel, o modalitate de a testa voinţa persoanelor examinate de a-i remite banii şi foloasele cu titlu de mită şi în ce măsură poate avea încredere în aceste persoane.

- Cert este că, în condiţiile în care inculpatele observau remiterea sumelor de bani sau a altor foloase, completau apoi cu rapiditate actele medicale de dispoziţie după care, fără să examineze clinic persoanele solicitante, le cereau acestora să părăsească biroul pentru a primi deciziile, avizele sau certificatele  de la asistentele medicale.

De cele mai multe ori, întreaga procedură cu persoana solicitantă dura circa 2-3 minute sau, în unele situaţii, mai puţin de un minut, interval de timp foarte scurt în care inculpatele ”examinau” actele medicale şi emiteau deciziile pentru stabilirea gradului de invaliditate, avizele pentru prelungirea concediilor sau certificatele pentru stabilirea capacităţii de muncă;

-Au existat, de asemenea, situaţii în care inculpatele (...) şi (...) au primit bani sau alte foloase cu titlu de mită în contextul în care au permis persoanelor solicitante  să depună documentaţii medicale incomplete ori care nu susţineau diagnosticul la momentul respectiv.

În condiţiile expuse anterior, în perioada  05.11.2013 – 13.02.2014, precum şi în data de 06.03.2014, în legătură cu îndatoririle de serviciu, inculpata (...) , în calitate de medic expert al asigurărilor sociale, a primit suma totală de 56.650 lei şi alte foloase, săvârşind infracţiunea de luare de mită în formă continuată (588 acte materiale).

Totodată, în perioada 17.02.2014 – 11.06.2014, în legătură cu îndatoririle de serviciu, inculpata (...) , în  calitate de medic expert al asigurărilor sociale, a primit suma totală de  44.900 lei şi alte foloase, săvârşind  infracţiunea de luare de mită în formă continuată  ( 487 acte materiale ).

În continuare, procurorul precizează că situaţia de fapt  expusă în rechizitoriu rezultă din  coroborarea probelor administrate în cauză, respectiv înregistrările audio-video realizate în baza autorizării instanţei de judecată, măsurile de supraveghere tehnică, dispuse de judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Argeş, procesele verbale de redare a convorbirilor şi comunicărilor interceptate şi înregistrate, procesele-verbale de consemnare a activităţilor de supraveghere tehnică, documentaţia medicală solicitată Casei Judeţene de Pensii Argeş (concluziile expertizei şi deciziile medicale asupra capacităţii de muncă, avizele pentru prelungirea concediilor medicale peste 90 de zile şi, respectiv, certificatele pentru atestarea capacităţii de muncă – potrivit Legii 416/2001), declaraţiile suspecţilor şi ale martorilor.

Analiza tuturor acestor probe a relevat următoarele elemente :

- Persoanele examinate au remis sume de bani sau alte foloase celor două inculpate în legătură cu emiterea actelor medicale susmenţionate în virtutea percepţiei create în rândul acestor persoane pe baza discuţiilor pe care le-au purtat în incinta sediului unde se aflau cabinetele de expertiză medicală, dar şi al atitudinii şi comportamentului manifestat de cele două inculpate cu ocazia examinării propriu-zise care, practic, au indus această percepţie.

Cele două inculpate nu au realizat o acţiune de pretindere directă şi explicită a unor  sume de bani ori a altor foloase, însă, aşa cum am precizat mai sus, mecanismul real al remiterii sumelor de bani sau a altor foloase a fost determinat de comportamentul acestora, după caz, binevoitor ( în situaţia în care persoana dădea mită) sau indiferent, rece ( în situaţia în care persoana nu dădea semne că ar da mită).

Mai mult decât atât, unor persoane care remiteau bani sau alte foloase, li se accepta cu uşurinţă lipsa unor documente necesare emiterii deciziei medicale asupra capacităţii de muncă cum ar fi, de exemplu, lipsa programului recuperator.

În aceste condiţii, s-au creat adevărate „tarife” ce se impuneau a fi achitate de persoanele care se prezentau la cabinetele de expertiză medicală, în unele cazuri, tocmai pentru a nu li se solicita eventuale analize sau documente medicale suplimentare.

Sumele de bani remise cu titlu de mită de persoanele care s-au prezentat şi au fost examinate la cabinetele celor două inculpate erau cuprinse între 100 şi 200 de lei, atât în raport de aşa zisele „tarife”, cât şi în raport de situaţia particulară a fiecărei persoane examinate.

Prin ordonanţa cu nr. 139/P/2013 din data de 10.06.2014, s-a dispus extinderea urmăririi penale cu privire la:

-Infracţiunea de luare de mită în formă continuată prevăzută şi pedepsită de art.289 alin.1 Cod penal rap. la art.5 alin.1 şi art.6 din Legea 78/2000 cu aplic. art.35 alin.1 Cod penal săvârşită în  perioada februarie  - iunie 2014;

-Infracţiunea de luare de mită în formă continuată prevăzută şi pedepsită de art.289 alin.1 Cod penal rap. la art.5 alin.1 şi art.6 din Legea 78/2000 cu aplic. art.35 alin.1 Cod penal săvârşită în perioada noiembrie 2013 – februarie 2014.

De asemenea, în mod corelativ, având în vedere şi prevederile art.305 alin.3 Cod procedură penală, prin aceeaşi ordonanţă s-a dispus  efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de:

- (...) ,  în calitate de suspectă pentru comiterea infracţiunii de luare de mită în formă continuată prevăzută şi pedepsită de art.289 alin.1 Cod penal rap. la art.5 alin.1 şi art.6 din Legea 78/2000 cu aplic. art.35 alin.1 Cod penal (357 de acte materiale);

-(...) , în calitate de suspectă pentru comiterea infracţiunii de luare de mită în formă continuată prevăzută şi pedepsită de art.289 alin.1 Cod penal rap. la art.5 alin.1 şi art.6 din Legea 78/2000 cu aplic. art.35 alin.1 Cod penal (484 de acte materiale);

care au dobândit calitatea de suspect.

Prin ordonanţa 139/P/2013 din data de 11.06.2014 s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de inculpatele (...) şi (...) pentru comiterea infracţiunea de luare de mită în formă continuată prevăzută de art.289 alin.1 C.p. rap. la art.5 alin.1 şi art.6 din Legea 78/2000 cu aplic. art.35 alin.1 C.p. ( 484 acte materiale), respectiv, infracţiunea de luare de mită în formă continuată prevăzută de art.289 alin.1 C.p. rap. la art.5 alin.1 şi art.6 din Legea 78/2000 cu aplic. art.35 alin.1 C.p. ( 357 acte materiale).

De asemenea, prin ordonanţa 139/P/2013 din data de  03.07.2014 s-a dispus extinderea urmăririi penale şi efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de:

-(...) în calitate de suspectă pentru comiterea infracţiunii de luare de mită în formă continuată prevăzută şi pedepsită de art.289 alin.1 Cod penal rap. la art.5 alin.1 şi art.6 din Legea 78/2000 cu aplic. art.35 alin.1 Cod penal (74 de acte materiale);

-(...) în calitate de suspectă pentru comiterea infracţiunii de luare de mită în formă continuată prevăzută şi pedepsită de art.289 alin.1 Cod penal rap. la art.5 alin.1 şi art.6 din Legea 78/2000 cu aplic. art.35 alin.1 Cod penal (18 de acte materiale).

De asemenea, prin ordonanţa nr. 139/P/2013 din data de  04.07.2014 s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de (...) în calitate de inculpată pentru comiterea infracţiunii de luare de mită în formă continuată prev. şi ped. de art. 289 alin. 1 Cod penal rap. la art. 5 alin. 1 şi art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 35 alin. 1 Cod penal (74 acte materiale), precum şi faţă de (...) în calitate de inculpată pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită în formă continuată prev. şi ped. de art. 289 alin. 1 Cod penal rap. la art. 5 alin. 1 şi art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 35 alin. 1 Cod penal (18 acte materiale). În mod corelativ s-a dispus şi schimbarea încadrării juridice a faptelor pentru care se efectuează urmărirea penală faţă de inculpatele (...) şi (...) (prin reţinerea tuturor actelor materiale ale infracţiunii de luare de mită în formă continuată) în infracţiunii de luare d emită în formă continuată prev. şi ped. de art. 289 alin. 1 Cod penal rap. la art. 5 alin. 1 şi art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 35 alin. 1 Cod penal (431 acte materiale), respectiv infracţiunii de luare de mită în formă continuată prev. şi ped. de art. 289 alin. 1 Cod penal rap. la art. 5 alin. 1 şi art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 35 alin. 1 Cod penal (502 acte materiale).

De asemenea, prin ordonanţa nr.139/P/2013 din data de 28.07.2014 s-a dispus extinderea urmăririi penale şi efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de (...) în calitate de suspectă pentru comiterea infracţiunii de luare de mită în formă continuată prev. şi ped. de art. 289 alin. 1 Cod penal rap. la art. 5 alin. 1 şi art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 35 alin. 1 Cod penal (64 acte materiale) precum şi faţă de (...) în calitate de suspectă pentru săvârşirea infracţiunii de luare d emită în formă continuată prev. şi ped. de art. 289 alin. 1 Cod penal rap. la art. 5 alin. 1 şi art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 35 alin. 1 Cod penal (99 acte materiale).

Ulterior, prin ordonanţa nr.139/P/2013 din data de 29.07.2014 s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de (...) în calitate de inculpată pentru comiterea infracţiunii de luare de mită în formă continuată prev. şi ped. de art. 289 alin. 1 Cod penal rap. la art. 5 alin. 1 şi art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 35 alin. 1 Cod penal (64 acte materiale), precum şi faţă de (...) în calitate de inculpată pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită în formă continuată prev. şi ped. de art. 289 alin. 1 Cod penal rap. la art. 5 alin. 1 şi art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 35 alin. 1 Cod penal (99 acte materiale). În mod corelativ s-a dispus şi schimbarea încadrării juridice a faptelor pentru care se efectuează urmărirea penală faţă de inculpatele (...) şi (...) (prin reţinerea tuturor actelor materiale ale infracţiunii de luare de mită în formă continuată) în infracţiunea de luare de mită în formă continuată prev. şi ped. de art. 289 alin. 1 Cod penal rap. la art. 5 alin. 1 şi art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 35 alin. 1 Cod penal (495 acte materiale), respectiv infracţiunea de luare de mită în formă continuată prev. şi ped. de art. 289 alin. 1 Cod penal rap. la art. 5 alin. 1 şi art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 35 alin. 1 Cod penal (601 acte materiale).

De asemenea, prin ordonanţa nr. 139/P/2013 din data de  20.08.2014 s-a dispus extinderea urmăririi penale şi efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de (...) ,  în calitate de suspectă pentru comiterea infracţiunii de luare de mită în formă continuată prevăzută şi pedepsită de art.289 alin.1 Cod penal rap. la art.5 alin.1 şi art.6 din Legea 78/2000 cu aplic. art.35 alin.1 Cod penal (14 acte materiale), precum şi faţă de (...) , în calitate de suspectă pentru comiterea infracţiunii de luare de mită în formă continuată prevăzută şi pedepsită de art.289 alin.1 Cod penal rap. la art.5 alin.1 şi art.6 din Legea 78/2000 cu aplic. art.35 alin.1 Cod penal (20 acte materiale).

Prin ordonanţa nr. 139/P/2013 din data de  21.08.2014 s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de (...) , în calitate de inculpată pentru comiterea infracţiunii de luare de mită în formă continuată prevăzută şi pedepsită de art.289 alin.1 Cod penal rap. la art.5 alin.1 şi art.6 din Legea 78/2000 cu aplic. art.35 alin.1 Cod penal (14  acte materiale) şi faţă de (...) , în calitate de inculpată pentru comiterea infracţiunii de luare de mită în formă continuată prevăzută şi pedepsită de art.289 alin.1 Cod penal rap. la art.5 alin.1 şi art.6 din Legea 78/2000 cu aplic. art.35 alin.1 Cod penal (20 acte materiale). De asemenea, s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor pentru care se efectuează urmărirea penală faţă de inculpatele (...) şi (...) ( prin reţinerea tuturor actelor materiale ale infracţiunii de luare de mită în formă continuată) în: infracţiunea de luare de mită în formă continuată prevăzută şi pedepsită de art.289 alin.1 Cod penal rap. la art.5 alin.1 şi art.6 din Legea 78/2000 cu aplic. art.35 alin.1 Cod penal (509 acte materiale), respectiv infracţiunea de luare de mită în formă continuată prevăzută şi pedepsită de art.289 alin.1 Cod penal rap. la art.5 alin.1 şi art.6 din Legea 78/2000 cu aplic. art.35 alin.1 Cod penal ( 621 acte materiale).

Prin ordonanţa nr. 139/P/2013 din data de 11.06.2014 s-a dispus reţinerea inculpatei (...)  pe o perioadă de 24 de ore, începând cu ora 20.50 până la data de 12.06.2014 ora 20.50.

De asemenea, prin ordonanţa nr. 139/P/2013 din data de 11.06.2014 s-a dispus reţinerea inculpatei (...) pe o perioadă de 24 de ore, începând cu ora 23.50 până la data de 12.06.2014 ora 23.50.

Prin încheierea nr. 59 din data de 12.06.2014, pronunţată în dosarul 2782/109/2014, Tribunalul Argeş – Secţia Penală, a dispus în temeiul art. 226 C.pr. pen.  şi art 223 alin.2 C.pr. pen, arestarea preventivă al inculpatelor (...) şi (...) pe o perioadă de 30, începând cu data de 12.06.2014 până la data de 11.07.2014, inclusiv, pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită în formă continuată, prevăzută de art. 289 alin.1 C.pen. art. la art. 5 alin.1 şi art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplic art. 35 alin.1 C.pen.

Împotriva măsurii arestării preventive au formulat contestaţie ambele inculpate iar prin încheierea penală nr. 63/C-CC-DL din 23.06.2014 pronunţată de Curtea de Apel Piteşti – Secţia Penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, contestaţiile formulate de inculpate au fost respinse ca nefondate.

Ulterior, prin încheierea nr. 75/09.07.2014, judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Argeş a dispus  prelungirea măsurii arestării preventive faţă de cele două inculpate pe o perioadă de  30 de zile cuprinsă între 12.07.2014 – 10.08.2014, inclusiv, contestaţiile promovate de cele două inculpate fiind respinse de instanţa de control judiciar.

Prin încheierea nr. 92/04.08.2014 pronunţată în dosarul 3782/109/2014 al Tribunalului Argeş, s-a dispus prelungirea măsurii arestării preventive luată faţă de inculpatele (...) şi (...) cu încă 30 de zile, începând cu 11.08.2014 şi până la 09.09.2014, inclusiv, contestaţiile formulate de cele două inculpate fiind respinse de instanţa de control judiciar.

În ceea ce priveşte  măsurile asiguratorii, în cadrul urmării penale, avându-se în vedere disp.art.249 C.p.p şi art.20 din Legea nr.78/2000, s-au dispus măsuri asiguratorii , după cum urmează:

prin ordonanţa 139/P/2013 din data de 16.06.2014 s-a dispus luarea măsurii asiguratorii constând în indisponibilizarea prin instituirea  unui sechestru asupra sumei de 4.220 lei identificată cu ocazia percheziţiilor domiciliare şi corporale asupra inculpatei (...) , precum şi asupra sumelor de 1.185 lei, 2000 USD, 145 EU, 210 lire sterline, identificate cu ocazia percheziţiilor domiciliare şi corporale asupra inculpatei (...) ;

- prin ordonanţa 139/P/2013 din data de 19.06.2014 s-a dispus luarea măsurii asiguratorii constând în indisponibilizarea prin instituirea  unui sechestru asupra sumei 10 lei identificată cu ocazia percheziţiei corporale asupra inculpatei (...) ;

- prin ordonanţa 139/P/2013 din data de 25.08.2014, s-a dispus luarea măsurii asiguratorii constând în indisponibilizarea prin instituirea unui sechestru asupra sumei de 52.430 lei în ceea ce o priveşte pe inculpata (...) , suma fiind consemnată la CEC BANK pe numele inculpatei la dispoziţia organului de urmărire penală.

- prin ordonanţa 139/P/2013 din data de 25.08.2014, s-a dispus luarea măsurii asiguratorii constând în indisponibilizarea prin instituirea unui sechestru asupra sumei de 35.426,17 lei în ceea ce o priveşte pe inculpata (...) , suma fiind consemnată la CEC BANK pe numele inculpatei la dispoziţia organului de urmărire penală.

În cadrul cercetării judecătoreşti s-au luat declaraţii inculpatelor , acestea nerecunoscând săvârşirea faptelor, au fost audiaţi mai mulţi martori , din acte, propuşi în mod egal de către inculpate şi procurorul de şedinţă şi s-au depus mai multe acte în circumstanţiere.

Coroborând probele administrate în cadrul urmăririi penale, cu cele din cadrul cercetării judecătoreşti, instanţa reţine următoarele:

Inculpatele (...) şi (...) , în perioada 2013 – 2014 şi-au desfăşurat activitatea în calitate de medic expert al asigurărilor sociale la cabinetele de expertiză medicală din cadrul Serviciului de Expertiză Medicală Argeş şi Casei Judeţene de Pensii Argeş, din  data de 09.12.2011 şi până în momentul reţinerii lor la data de 12.06.2014, inculpata (...) îndeplinind şi funcţia de sef serviciu.

Raportat la atribuţiile pe care le aveau inculpatele în calitate de medic primar expert al asigurărilor sociale, rezultă că acestea,  în perioada 2013 – 2014, au exercitat şi sarcini stabilite în temeiul legii în scopul realizării prerogativelor de  putere publică, care se circumscriu noţiunii de funcţie  publică, la care, atât prevederile art.175 alin.1 lit.b teza finală din Codul penal, cât şi disp.art.1 din Legea nr. 78/2000, fac trimitere.

În realizarea atribuţiilor şi responsabilităţilor prevăzute de lege, inculpatele au emis decizii medicale asupra capacităţii de muncă, acte cu caracter obligatoriu, care au generat consecinţe juridice, inclusiv asupra bugetului asigurărilor sociale de stat.

Faţă de aceste considerente,  instanţa apreciază că inculpatele, raportat la  disp.art. 175 alin.1 lit.b teza finală C.p, şi art. 1 din Legea nr. 78/2000, au calitatea de funcţionar public şi deci, sunt  subiect activ al infracţiunii de  luare de mită.

Din declaraţiile martorilor, coroborate cu celelalte mijloace de probă administrate, a  rezultat că cele două  inculpate, în  perioada şi calitatea menţionate mai sus, au primit de la un număr considerabil de persoane  diferite sume de bani şi bunuri.

Apreciem că s-a dovedit cu prisosinţă că inculpatele au primit diferite sume de bani şi bunuri în cadrul exercitării atribuţiilor de serviciu şi, chiar dacă nu  au pretins în mod direct aceste foloase, totuşi  comportamentul lor, în timp, a determinat  respectivele persoane să considere că este  „ în legea firii „ să le ofere bani, ori bunuri în vederea atingerii scopului urmărit.

Faptul că medicul are calitatea de funcţionar  public, este un lucru bine stabilit, atât prin textele de lege, cât şi prin  deciziile ICCJ şi Curţii Constituţionale invocate chiar de inculpate prin apărătorii aleşi, iar infracţiunea de luare de mită, aşa cum este ea definită în disp.art.289 C.p, constă şi în „primirea” nu mai în  „ pretinderea” de bani ori alte foloase care nu i se cuvin, ba chiar şi în „ acceptarea” unor astfel de promisiuni, cu condiţia ca pretinderea, primirea, ori acceptarea să fie în legătură cu îndeplinirea , neîndeplinirea, urgentarea ori întârzierea îndeplinirii unui act ce  intră în îndatoririle sale de serviciu.

În cauza dedusă judecăţii, s-a făcut dovada că inculpatele, ca medic, şi deci, având calitatea de funcţionar public, au primit bani şi diverse bunuri în cadrul îndeplinirii atribuţiunilor de serviciu.

Latura „ umană” a inculpatelor, subliniată atât de unii martori audiaţi, cât şi de inculpate, prin apărătorii aleşi, trebuie apreciată ca una firească, ba chiar o îndatorire profesională, cu atât mai mult cu cât se adresau şi li se adresau nişte persoane cu diferite afecţiuni fizice, ori psihice care au nevoie să beneficieze de o oarecare afecţiune şi consolare faţă de suferinţa lor. Aşadar, în nici un caz acest comportament al inculpatelor  în exercitarea atribuţiilor de serviciu nu trebuie să fie apreciat ca pe o  circumstanţă atenuantă şi, cu atât mai  mult, ca pe un factor de dezincriminare  a faptei de primire de bani ori alte  foloase.

Din majoritatea declaraţiilor martorilor audiaţi rezultă că aceştia au oferit,  aparent fără a li se cere, sume de bani cuprinse între 100 şi 200 lei, ori diferite aşa –zise „cadouri”, iar inculpatele  le-au primit, fie făcându-se că nu le observă, fie manifestând o tentativă de refuz, fie mulţumind.

Din întreg ansamblul probatoriu se conturează  crearea unui adevărat „ fenomen în masă” în ceea ce priveşte oferirea de bani ori bunuri, ce-i drept, în sume şi valori relativ reduse, atitudine ce şi-a găsit răspuns prin acceptarea lor de către inculpate.

Este adevărat că inculpatele nu au cerut sau condiţionat în mod direct respectivele foloase necuvenite însă, prin atitudinea lor repetată de acceptare, au determinat persoanele respective să  conştientizeze necesitatea oferirii unor astfel de „atenţii”, cu atât mai mult cu cât acestea sufereau de anumite boli fizice ori psihice ce le amplificau spaima în ceea ce priveşte o eventuală respingere a pensionării medicale.

Având în vedere capacităţile intelectuale şi profesionale ale inculpatelor, se poate aprecia că acestea, prin  comportamentul adoptat, au conştientizat că  le pot determina pe respectivele persoane - bolnave, de altfel -, să le ofere bani ori bunuri, cu convingerea că le merită drept mulţumire pentru atenţia acordată şi în final, pentru obţinerea solicitării făcute, chiar dacă acesta constituia un drept al lor.

Probabil că dacă inculpatele şi-ar  fi manifestat „ compasiunea” faţă de  respectivele persoane printr-un refuz motivat de veniturile precare ale lor şi de starea de sănătate atât de alterată,încât impune pensionarea lor, dar şi costuri suplimentare cu tratamentul  medical , acele persoane nu se mai simţeau obligate să le „ mulţumească” în acest  mod şi nici „ jignite” de refuzul întâmpinat.

Într-o atare situaţie, în loc de zvonul că doctoriţele nu pretind  bani , ori bunuri, dar, dacă le oferi , le primesc, s-ar fi răspândit  zvonul că acestea nu primesc nimic din ce le oferi, pentru a-şi îndeplini sarcinile de serviciu şi astfel, fenomenul s-ar fi stopat.

Aşadar, apreciem că, prin atitudinea lor, inculpatele au determinat în mod indirect pe persoanele bolnave ajunse în faţa lor să le oferi  foloase care nu şi se cuveneau şi asta, în legătură cu îndeplinirea unui act  ce intră în îndatoririle lor de serviciu.

Concluzionând, instanţa apreciază că s-a  făcut dovada că inculpatele, ca medic şi având calitatea de funcţionar public,  în mod repetat, pe o perioadă considerabilă de timp, au primit de la  mai multe persoane diferite sume de  bani şi bunuri.

În cadrul apărărilor făcute de către inculpate, prin apărătorii aleşi, acestea au  solicitat înlăturarea mijloacelor de probă, obţinute în cadrul urmăririi penale efectuate cu participarea altor organe decât cele enumerate la art. 55 alin.1 C.p.p, invocând dispoziţiile deciziei nr.51/16.02.2016 pronunţată de  Curtea Constituţională a României.

În  motivarea solicitării, inculpatele au făcut referire la dispoziţiile art.8 din  Convenţia Europeană a Drepturilor Omului , astfel considerând că înlăturarea probelor obţinute prin respectivele mijloace de  supraveghere tehnică trebuie aplicată  şi în cauzele aflate pe rolul instanţelor de judecată.

Instanţa nu poate împărtăşi acest punct de vedere pentru că, dacă l-ar accepta, ar însemna  încălcarea disp.art.342 C.p.p, care  reglementează obiectul procedurii în camera preliminară.

Verificarea legalităţii administrării probelor şi a efectuării actelor de către  organele de urmărire penală s-a făcut în cadrul procedurii camerei preliminare, iar  prin încheierea pronunţată la data de 8.10.2014 s-a respins excepţia invocată cu privire la aceste aspecte şi s-a constatat legalitatea sesizării instanţei  cu rechizitoriu, a administrării probelor şi a  efectuării actelor de către organele de  urmărire penală, dispunându-se începerea judecăţii cauzei.

Instanţa apreciază că inculpatele, prin cererea de înlăturare a unor mijloace de probă obţinute nelegal în timpul urmăririi penale, conform deciziei nr. 51/16.02.2016 a Curţii Constituţionale a României , prin care s-a  admis excepţia de neconstituţionalitate  a disp.art.142 alin.1 C.p.p, solicită , de fapt, extinderea etapei camerei preliminare în  ceea ce priveşte verificarea legalităţii probelor administrate în cadrul urmăririi penale.

Procedând astfel, ar însemna  încălcarea normelor procedurale care reglementează cele două etape procesuale,  respectiv cea a camerei preliminare şi cea a judecăţii cauzei.

În plus, trebuie avut în vedere şi faptul că faţă de inculpata (...) , activitatea de supraveghere, în majoritate, s-a realizat cu autorizarea judecătorului competent, potrivit disp.art. 91 1 şi urm. C.p.p 1969, dispoziţii ce nu au fost declarate neconstituţionale.

Inculpata (...) a calificat încălcarea dispoziţiilor legale  privind realizarea procedeului probatoriu a supravegherii tehnice ca pe o nulitate relativă,  deoarece cauzele de nulitate absolută sunt limitativ prevăzute de disp.art. 281 alin.1 C.p.p, ceea ce conduce la  concluzia că sunt aplicabile disp.art. 282 C.p.p.

În această situaţie, însă, trebuie  observat că termenul prevăzut de art.282 alin.4 C.p.p, în care poate fi  invocată nulitatea relativă, raportat la data  publicării în Monitorul Oficial nr.190 din  14.03.2016 a deciziei Curţii Constituţionale, a fost depăşit. Concret, inculpata ar fi trebuit să invoce  nulitatea relativă la termenul din data de 17.03.2016, ci nu la  cel din data de 31.03.2016.

Faţă de toate aceste considerente şi  coroborând probele administrate în cauză, atât la urmărirea penală, cât şi în cadrul cercetării judecătoreşti, instanţa constată că inculpatele au săvârşit faptele pentru care au fost trimise în judecată.

În drept, fapta inculpatei (...) care, în perioada 05.11.2013-06.03.2014, în legătură cu atribuţiile de serviciu circumscrise încadrării în grad de invaliditate, revizuirii medicale, avizării prelungirii concediului medical peste 90 de zile, emiterii certificatului constatator asupra capacităţii de muncă, în mod repetat, în realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale, a primit sume de bani sau alte foloase de la suspecţii şi persoanele menţionate în capitolul III ”descrierea situaţiei de fapt” întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de luare de mită în formă continuată prevăzută şi pedepsită de art.289 alin.1 C. pen. rap. la art.5 alin.1 şi art.6 din Legea 78/2000 cu aplic. art.35 alin.1 C. pen.(588 acte materiale).

În cauză sunt îndeplinite condiţiile art.35 alin.1 C. pen. întrucât raportat la actele de urmărire penală efectuate şi la întreaga activitate infracţională a inculpatei, acţiunile de primire a sumelor de bani sau a altor foloase întrunesc fiecare în parte conţinutul constitutiv al infracţiunii de luare de mită, fiind realizate de acelaşi subiect activ, la scurte intervale de timp, în realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale - rezultată din modul de operare şi identitatea procedeelor folosite şi împotriva aceluiaşi subiect pasiv, respectiv instituţia publică unde îşi desfăşoară activitatea inculpata.

În cazul inculpatei (...) , în raport de împrejurarea că la data de 01.02.2014 a intrat în vigoare Noul Cod Penal, trebuie precizat faptul că, fiind vorba despre o infracţiune continuată, se are în vedere momentul epuizării, respectiv cel al săvârşirii ultimei acţiuni din componenţa infracţiunii - 06.03.2014, astfel încât legea penală aplicabilă în cazul succesiunii de legi penale în timp este legea penală de la momentul epuizării infracţiunii şi nu de la momentul consumării acesteia.

 Fapta inculpatei (...) care, în perioada 17.02.2014-11.06.2014, în legătură cu atribuţiile de serviciu circumscrise încadrării în grad de invaliditate, revizuirii medicale, avizării prelungirii concediului medical peste 90 de zile, emiterii certificatului constatator asupra capacităţii de muncă, în mod repetat, în realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale, a primit sume de bani sau alte foloase de la suspecţii şi persoanele menţionate în capitolul III ”descrierea situaţiei de fapt”  întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de luare de mită în formă continuată prevăzută şi pedepsită de art.289 alin.1 C. pen. rap. la art.5 alin.1 şi art.6 din Legea 78/2000 cu aplic. art.35 alin.1 C. pen.(487 acte materiale).

În cauză sunt îndeplinite condiţiile art.35 alin.1 C. pen. întrucât raportat la actele de urmărire penală efectuate şi la întreaga activitate infracţională a inculpatei, acţiunile de primire a sumelor de bani sau a altor foloase întrunesc fiecare în parte conţinutul constitutiv al infracţiunii de luare de mită, fiind realizate de acelaşi subiect activ, la scurte intervale de timp, în realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale - rezultată din modul de operare şi identitatea procedeelor folosite şi împotriva aceluiaşi subiect pasiv, respectiv instituţia publică unde îşi desfăşoară activitatea inculpata.

Urmează ca faţă de inculpatele (...) şi (...)  să se dispună condamnarea acestora în baza  art.289 alin.1 C.p, rap.la art.5 alin.1 şi art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplic.art.35 alin.1 C.p. la pedeapsa închisorii cu executare în condiţiile art.60 C.p.

Se va aplica inculpatelor pedeapsa complementară a interzicerii pe o perioadă de 4 ani a exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin.1 lit.a ,b şi g C.p

În baza art.65 C.p, se va aplica inculpatelor pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin.1 lit. a,b şi g C.p.

La aplicarea şi individualizarea pedepselor, vor fi avute în vederea criteriile generale prev. de art. 74 C.p, respectiv atât gradul de pericol social  al faptei, raportat la consecinţele ei şi la rezonanţa socială produsă, cât şi persoana  inculpatelor şi atitudinea procesuală a  acestora.

În baza art.72 C.p, se vor deduce din pedepsele aplicate reţinerea, arestul preventiv şi arestul la domiciliu, începând cu data de 11 iunie 2014 ţi până la data de 25 iunie 2015.

Având în vedere că pe durata  controlului judiciar inculpatele au respectat cu strictele toate obligaţiile impuse, dovedind astfel că şi-au însuşit rolul acestei măsuri preventive, instanţa apreciază că nu se mai impune menţinerea ei, motiv pentru care urmează ca în baza art. 399 alin.1 C.p.p să se dispună revocarea acestei măsuri.

În cadrul urmăririi penale s-au instituit măsuri asiguratorii pe care instanţa le apreciază ca necesare în continuare,  motiv pentru care urmează ca în baza art. 3097 alin.4 C.p.p ţi art. 404 alin.4 C.p.p, să le menţină.

Având în vedere că prin săvârşirea infracţiunilor inculpatele au dobândit  bani şi bunuri, urmează ca în baza art.  112 lit.e C.p.p să se dispună confiscarea  de la inculpata (...)  a sumei de 56.650 lei ţi de la inculpata (...) suma de 44.900 lei, precum şi a bunurilor ce se află la Camera de corpuri delicte a instanţei, consemnate în procesul verbal încheiat la data de 2.09.2014.

Văzând ţi disp.art.274 alin. 1 şi 2 C.p.p.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

În baza art. 289 alin. 1 Cod penal, raportat la art. 5 alin. 1 ţi art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal, condamnă pe inculpatele (...) şi (...) , la câte 4 ani închisoare fiecare, cu executare în condiţiile art. 60 Cod penal.

Aplică inculpatelor pedeapsa complementară  a interzicerii pe o perioadă de 4 ani a exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a, b ţi g Cod penal, respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice, dreptul de a ocupa o funcţie care impune exercitarea atribuţiilor de stat ţi dreptul de a exercita profesia de care s-au folosit pentru săvârşirea infracţiunii, aceea de medic expert în cadrul  Comisiei de Expertiză Medicală a Capacităţii de Muncă.

În baza art. 65 Cod penal, aplică inculpatelor pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a, b ţi g Cod penal.

În baza art. 72 Cod penal, deduce din  pedeapsa aplicată fiecăreia dintre inculpate, perioada reţinerii, a arestului preventiv ţi a arestului la domiciliu, începând cu data de 11 iunie  2014 ţi până la data de 25 iunie 2015.

În baza art. 399 alin. 1 Cod procedură penală, revocă măsura preventivă a controlului judiciar luată faţă de cele două inculpate.

În baza art. 397 alin. 4 Cod procedură penală ţi art. 404 alin. 4 Cod procedură penală, menţine măsurile asigurătorii instituite în cauză, prin următoarele ordonanţe:

-  ordonanţa 139/P/2013 din data de 16.06.2014, prin care  s-a dispus luarea măsurii asigurătorii constând în indisponibilizarea prin instituirea unui sechestru asupra sumei de 4220 lei identificată cu ocazia percheziţiilor domiciliare ţi corporale asupra inculpatei (...) , precum ţi asupra sumelor de 1.185 lei, 2000 USD, 145 EU, 210 lire sterline, identificate cu ocazia percheziţiilor domiciliare ţi corporale asupra inculpatei (...) ;

- ordonanţa 139/P/2013 din data de 19.06.2014, prin care s-a dispus luarea măsurii asigurătorii constând în indisponibilizarea prin instituirea unui sechestru asupra sumei de 10 lei identificată cu ocazia percheziţiei corporale asupra inculpatei (...) ;

-  ordonanţa 139/P/2013 din data de 25.08.2014, prin care s-a dispus luarea măsurii asigurătorii constând în indisponibilizarea prin instituirea unui sechestru asupra sumei de 52.430 lei în ceea ce o priveşte pe inculpata (...) , suma fiind consemnată la CEC BANK pe numele inculpatei la dispoziţia organului de urmărire penală;

-  ordonanţa 139/P/2013 din data de 25.08.2014, prin care  s-a dispus luarea măsurii asigurătorii constând în indisponibilizarea prin instituirea unui sechestru asupra sumei de 35.426,17 lei în ceea ce o priveşte pe inculpata (...) , suma fiind consemnată la CEC BANK pe numele inculpatei la dispoziţia organului de urmărire penală.

În baza art. 112 lit. e Cod procedură penală, confiscă de la inculpata (...) suma de 56.650 lei şi de la inculpata (...) suma de 44.900 lei, bani dobândiţi  de acestea prin săvârşirea infracţiunilor, precum ţi a bunurilor  dobândite prin  săvârşirea infracţiunilor, ce se află la Camera de corpuri delicte  a instanţei, consemnate în procesul verbal  din data de  2 septembrie 2014.

În baza art.  274 alin. 1 şi 2 Cod penal, obligă pe fiecare dintre inculpate  la câte  18.000 lei cheltuieli judiciare către stat.

Cu apel.

Pronunţată în şedinţă publică azi, 20 Aprilie 2016, la Tribunalul Argeş - Secţia penală. 

Domenii speta

Spete similare