Traficul de influenţă (art.291 ncp)

Cod ECLI ECLI:RO:TBARG:2016:028.000077

Dosar nr. 4402/109/2015

R O M Â N I A

TRIBUNALUL ARGEŞ*

SECŢIA PENALĂ

SENTINŢĂ PENALĂ Nr. 77

Şedinţa publică de la 01 Februarie 2016

Obiectul cauzei:traficul de influenţă (art.291 NCP)

INSTANŢA

Asupra procesului penal de faţă,

Constată că prin rechizitoriul nr. 615/P/08.10.2015, Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeş a trimis în judecată  pe inculpatul (...) pentru săvârşirea a două infracţiuni de trafic de influenţă în stare de recidivă postexecutorie, prev. de art.291 alin.1 C.p în cond,.art. 41 alin.1 C.p, cu aplic  art.38 alin.1 C.p.

În esenţă, în actul de sesizare se reţine că inculpatul,  în  cursul lunii iulie 2015, folosindu-se de interesul numitei (...) de a ocupa facil un loc de muncă bine plătit, a lăsat-o pe aceasta să creadă că are influenţă asupra unor funcţionari, de care  depindea reuşita angajării , a pretins şi primit direct suma de 1500 Euro şi 3500 lei, pentru a o înmâna respectivilor funcţionari, promiţând că-i va  determina pe aceştia să îndeplinească acte contrare atribuţiilor lor de serviciu.

S-a mai reţinut, în actul de sesizare, că inculpatul, în perioada mai – iulie 2015,  folosindu-se  de interesul numitei (...) de a deveni ofiţer sub  acoperire, a lăsat-o pe aceasta să creadă că deţine o funcţie de control şi are influenţă asupra unor  funcţionari, de care depinde reuşita angajării acesteia şi repartiţia unei locuinţe de serviciu, a pretins şi primit suma de 3.000 lei, pentru  a o înmâna respectivilor funcţionari , promiţând că-i va determina pe aceştia să îndeplinească şi să urgenteze acte ce intră în sfera atribuţiilor lor de serviciu.

Prin încheierea din 02.11.2015,  judecătorul de cameră preliminară a respins cererile şi excepţiile formulate de către inculpat , a constatat legalitatea sesizării instanţei, a administrării probelor  şi a efectuării actelor de urmărire penală şi a dispus începerea judecăţii.

Având în vedere probatoriul administrat în cauză, tribunalul reţine , în fapt, următoarele:

Inculpatul (...) , în perioada 1993-2008 a fost încadrat subofiţer în cadrul Serviciului Român de Informaţii.

După desfacerea contractului de muncă, inculpatul a încercat să-şi câştige o parte din mijloacele materiale de existenţă, prezentându-se, în faţa potenţialelor victime,  ca fiind o persoană cu  multă influenţă,  datorată faptului că lucrează în instituţii de autoritate ale statului roman şi intră în contact cu mulţi funcţionari, ce deţin funcţii de decizie şi pe cale de consecinţă, în schimbul unei sume de bani, poate rezolva orice problemă.

In anul 2010, prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Argeş, nr. 98/P/2010, inculpatul a fost trimis în judecată, pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă, prin Decizia penală 2494/22.06.2011 a Î.C.C.J., fiind condamnat la pedeapsa închisorii de 4 ani, iar la data de 23.07.2013 a fost eliberat condiţionat cu un rest de pedeapsă de 117 zile.

După ce a fost eliberat, inculpatul şi-a reluat activitatea de racolare a victimelor, folosindu-se de diverse mijloace de informare.

Astfel că în luna februarie 2015, în presa locală din Argeş, a fost prezentat faptul că inspectorul adjunct al I.Ş.J. Argeş, în timpul unei şedinţe a atras atenţia directoarei de Şcoala Gimnazială "Mihai Eminescu", din Bradu asupra conduitei pe care aceasta o are în raport cu unii subordonaţi, informaţia ajungând în posesia inculpatului.

Inculpatul a sunat la şcoala respectivă, unde a răspuns secretara şcolii, numita (...) , iar inculpatul s-a recomandat acesteia ca fiind (...) , de la Corpul de Control al Guvernului şi i-a explicat că trebuie să ia legătura cu directoarea şcolii.

Ulterior, inculpatul a sunat-o pe telefonul mobil pe directoarea (...) , căreia i-a spus că se numeşte (...)  şi este de la Corpul de Control al Guvernului, cerându-i relaţii cu privire la articolele din presă, care au vizat-o pe numita (...) şi motivând că sunt necesare încheierii unui raport. In acest sens inculpatul i-a spus numitei (...) că este necesar să se întâlnească cu aceasta pentru a lămuri aspectele apărute în presă, însă numita (...) i-a spus că nu are drum la Bucureşti.

In cursul lunii mai 2015, inculpatul, profitând de faptul că la nivelul I.S.J. Argeş se organizează concursul pentru ocuparea postului de inspector general, a apelat-o telefonic pe numita (...) şi a întrebat-o dacă nu este interesată de postul de inspector general, oferindu-se în acelaşi timp să o şi sprijine, supându-i textual acesteia că "o recomandă şi susţine" în realizarea acestui demers. Convorbirea a fost stopată de numita (...) , care i-a atras atenţia că astfel de situaţii nu se discută prin telefon, existând riscul interceptării comunicaţiilor.

A doua zi, în intervalul orar 1230-1300, inculpatul a sunat-o din nou pe numita (...) şi a anunţat-o că se află în drum spre Piteşti, deoarece trebuie să efectueze unele verificări la Consiliul Judeţean Argeş şi Primăria Bradu şi să ridice documente, prezentând acest prilej şi ca o oportunitate de a se întâlni cu numita (...) , care a acceptat propunerea.

După ora 17 , numita (...) şi inculpatul s-au întâlnit, deplasându-se împreună la un local de pe raza corn. Albota. Inculpatul s-a prezentat ca fiind (...) şi fără să se exprime concret, a lăsat-o pe numita (...) să înţeleagă că deţine o funcţie importantă în Guvernul României. In timpul discuţiei numita (...) nu a manifestat interes pentru funcţia de inspector general, însă şi-a manifestat disponibilitatea de a se lăsa ajutată pentru ocuparea unei funcţii mai importante, fiind dispusă să se mute la Bucureşti. Inculpatul a simţit vulnerabilitatea numitei (...) şi atunci i-a aruncat acesteia că ar putea să lucreze chiar cu el, la Corpul de Control al Guvernului, "în servicii", lăsând-o pe numita (...) să înţeleagă că este vorba de serviciile de informaţii.

Inculpatul i-a creat numitei (...) impresia că este un om cu multă influenţă, general S.R.I., şeful ofiţerilor sub acoperire la nivel de ţară şi a convins-o pe aceasta că îşi va folosi toată influenţa, pentru a o sprijini să ajungă în postul pe care şi-1 doreşte.

De la această întâlnire au urmat discuţii telefonice frecvente între (...) şi inculpat, dublate de întâlniri, în Bucureşti, Craiova sau pe raza judeţului Argeş, întâlniri în urma cărora numita (...) i-a remis inculpatului, mai multe sume de bani, pentru ca acesta să intervină pe lângă membrii comisiilor de concurs, în vederea ocupării postului de ofiţer sub acoperire. O parte din bani au fost remişi de către numita (...) , inculpatului, pentru ca acesta să intervină, pe lângă funcţionarii care ar fi trebuit sa valideze dosarul de numire în funcţia de ofiţer sub acoperire a numitei (...) , sume de bani care nu au fost probate în cursul urmăririi penale.

La finalul lunii iulie 2015, inculpatul a anunţat-o pe numita (...) că şi-a folosit influenţa pentru a-i obţine pentru ea şi o repartiţie de locuinţă de serviciu şi cheltuielile aferente pentru reabilitarea locuinţei, solicitându-i acesteia suma de 3000 de euro, în scopul a o înmâna secretarului de stat responsabil cu repartizarea şi unui funcţionar R.A.P.P.S., cu titlu de recunoştinţă.

Numita (...) a fost nevoită să contracteze un credit ING, în vederea obţinerii sumei de 3000 euro, şi fiindcă creditul nu a fost aprobat repede, inculpatul a crezut că aceasta nu-i va mai da suma solicitată, ceea ce 1-a determinat să-i reproşeze numitei (...) că a ajutat-o şi s-a folosit de toată influenţa lui, fără a cere vreo sumă de bani pentru el, dar pentru că ea s-a dovedit neserioasă îşi va retrage sprijinul şi nu va mai obţine locuinţa de serviciu şi chiar îi va anula numirea de ofiţer sub acoperire.

Numita (...) , ştiind că pe data de 30.08.2015 pleacă, pentru câteva zile din Piteşti, i-a încredinţat inculpatului card-ul său ING şi pin-ul, convenind cu acesta ca în momentul în care banca îi virează banii în cont, să-1 anunţe pe inculpat, iar acesta să aibă posibilitatea să îi retragă imediat.

în dimineaţa zilei de 31.08.2015, ING a virat creditul în contul numitei (...) , care se afla în oraşul Cluj, iar aceasta la rândul său 1-a anunţat pe inculpat că poate să retragă banii din cont.

Inculpatul s-a deplasat la un ATM ING, de pe str. (...)  de unde a efectuat două retrageri de numerar, prima în cuantum de 9000 lei şi a doua în cuantum de 4000 lei.

Pe parcursul întâlnirilor cu numita (...) , inculpatul a întrebat-o pe aceasta dacă poate să-i recomande profesori de limba engleză, care doresc să se angajeze ca translatori în cadrul Ministerului Afacerilor Externe.

La începutul lunii iulie 2015, (...) , ştiind că numita (...) este profesoară de engleză a contactat-o pe aceasta şi i-a spus că urmează să fie sunată de o persoană foarte influentă, care o va sprijini să se angajeze pe un post foarte bun, la Bucureşti.

In aceeaşi zi, câteva ore mai târziu, inculpatul a sunat-o pe numita (...) şi s-a recomandat ca fiind (...) , stabilind să se întâlnească a doua zi.

Următoarea zi inculpatul a contactat-o din nou pe (...) şi s-au întâlnit la restaurantul (...) . Inculpatul i-a prezentat numitei (...) oportunitatea de a o angaja în M.A.E., în cadrul Biroului de Informaţii, cu un salariu de 1800 euro, primă de instalare, casă şi maşină de serviciu. întrebat fiind unde lucrează, inculpatul a spus că este general, în Serviciul de Informaţii al M.A.E.

Inculpatul a stabilit cu numita (...) să se întâlnească a doua zi, pentru a-i da un tabel cu rudele şi suma de 1000 lei, bani necesari verificării conduitei sociale a rudelor şi a numitei (...) .

Cei doi s-au întâlnit la acelaşi restaurant, numita (...) predând inculpatului suma de 1000 lei, tabelul şi autobiografia.

La câteva zile distanţă inculpatul a sunat-o din nou pe numita (...) şi i-a transmis că actele nu au fost întocmite bine, va trebui să le refacă şi din nou, a pretins de la aceasta suma de 1000 lei, explicându-i că vor urma nişte examene. Cu acest prilej inculpatul i-a spus numitei (...) că se află în delegaţie la Craiova, nu poate părăsi localitatea invitând-o pe aceasta să se deplaseze la Craiova.

Numita (...) s-a deplasat la Craiova şi a ajuns la un hotel din apropierea aeroportului, unde a fost aşteptată la recepţie de către inculpat. Inculpatul şi (...) au mers în camera de hotel, reţinută de către inculpat, şi ca urmare a îndrumărilor date de către inculpat, (...) a rescris autobiografia. Ulterior, aceasta a fost pusă să scrie o declaraţie pe propria răspundere, un acord cu privire la recoltarea de probe biologice. Inculpatul i-a înmânat acesteia două recipiente din plastic pentru prelevare de probe de salivă şi secreţie vaginală. Numita (...) şi-a recoltat probele solicitate şi le-a înmânat inculpatului, precum şi suma de 1000 lei. Inculpatul i-a spus acesteia că o va contacta imediat ce va şti ceva în legătură cu desfăşurarea examenului.

După două zile inculpatul a sunat-o pe (...) şi a anunţat-o că trebuie să se deplaseze din nou Ia Craiova, să aibă suma de 1500 euro şi 1000 lei şi va trebui să recolteze din nou proba de secreţie vaginală, deoarece proba nu a fost recoltată corect.

Numita (...) s-a deplasat la Craiova şi i-a dat inculpatului suma de 800 de euro, a repetat prelevarea probei biologice, iar peste noapte a rămas în Craiova, deoarece aştepta informaţii în legătură cu desfăşurarea examenului. Inculpatul i-a spus numitei (...) că va aranja, ca la examen să se prezinte în locul său altă femeie, care este pregătită să susţină un asemenea examen, iar banii vor ajunge la comisia de examen. In dimineaţa următoare inculpatul a sunat-o pe (...) şi i-a spus că poate să se întoarcă la Piteşti, asigurând-o că lucrurile decurg bine.

Inculpatul a luat legătura telefonic zilnic cu numita (...) , a convins-o pe aceasta că a promovat examenul şi a început să insiste ca aceasta să îi dea restul de 700 euro şi 1000 lei, anunţând-o totodată rezultatul analizei probei biologice nu a ieşit bine, motiv pentru care va trebui repetă recoltarea.

Numita (...) s-a deplasat la Bucureşti, unde s-a întâlnit cu inculpatul, căruia i-a dat suma de 700 euro şi 1000 lei şi recipientul cu probele prelevate.

Câteva zile mai târziu inculpatul a sunat-o pe numita (...) , anunţând-o că rezultatul analizei nu a ieşit cum trebuie, iar numita (...) , fiind descurajată de această situaţie şi-a arătat disponibilitatea de a abandona angajarea sa la M.A.E. In replică, inculpatul i-a spus că pentru o sumă de 200-300 euro, pe care îi va da unei asistente medicale, de Ia laboratorul care lucrează analiza va putea aranja ca rezultatul să iasă bine, însă vreo săptămână-două vor fi nevoiţi să aştepte, pentru că asistenta respectivă se află în concediu. La data de 10.08.2015, inculpatul a sunat-o pe numita (...) şi i-a spus că se va rezolva şi problema cu analiza, urmând să o sune a doua zi pentru a-i comunica localitatea în care se vor întâlni, pentru a primi banii ce trebuiau daţi asistentei de la laborator.

A doua zi inculpatul a sunat-o din nou pe (...) şi i-a spus că asistenta medicală nu i-a răspuns la telefon, însă imediat ce-i va răspunde la telefon o va anunţa şi să aibă pregătiţi 400-500 lei.

Numita (...) , la data de 11.08.2015 s-a prezentat la Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeş şi a denunţat fapta, ceea ce a condus la organizarea flagrantului.

La data de 13.08.2015, în intervalul orar 0920-1020, numita (...) s-a întâlnit cu inculpatul, în apropierea hotelului (...)  situat pe drumul Piteşti - Slatina şi după o discuţie cu privire la angajarea acesteia în M.A.E. i-a dat inculpatului suma de 500 lei, sumă care trebuia să ajungă la o asistentă medicală de la laboratorul care lucra analiza, în scopul de a modifica rezultatul şi a obţine un rezultat compatibil cu cerinţele angajării. In urma înregistrării în mediul ambiental, din discuţiile purtate între inculpat şi (...) a rezultat că acesta a recunoscut că a primit de la numita (...) , în mai multe etape, suma de 10000 lei, bani pe care i-a dat mai departe, membrilor din comisia de examen, pe lângă care a intervenit ca să-i asigure promovarea.

Ulterior, organele judiciare l-au oprit în trafic pe inculpat şi în interiorul autovehiculului acestuia a fost descoperită suma de 500 lei, sumă de bani folosită de organele judiciare în scopul realizării flagrantului.

Situaţia de fapt a fost  reţinută întocmai ca în rechizitoriu , întrucât probatoriul administrat o confirmă.

Situaţia de fapt a fost dovedită cu actele întocmite de către organele de urmărire  penală, probe ce se coroborează cu depoziţiile  martorilor (...) , (...) , (...) , (...) şi (...) , audiaţi în cauză.

Inculpatul nu a recunoscut  săvârşirea faptelor , constituindu-şi o apărare proprie, în sensul că cele două denunţătoare i-au fost prietene, iar sumele de bani primite de la acestea reprezentau de fapt restituirea unor împrumuturi.

Cu depoziţia martorului (...) inculpatul a încercat să dovedească faptul că banii folosiţi la flagrant îi aparţineau şi ăi remisese la Bucureşti martorei (...)  . În acest scop, inculpatul a prezentat o însemnare dintr-o agendă, ce a fost ridicată iniţial de către  organele de urmărire penală, fiindu-i apoi restituită şi în care , susţine  el şi-a notat chiar în ziua remiterii , seriile  bancnotelor, de faţa fiind şi martorul care a semnat pentru conformitatea însemnării.

Apreciem că aceasta încercare de a  dovedi provenienţa banilor nu este credibilă, în  primul rând pentru că dacă însemnarea ar fi existat în momentul când agenda a fost ridicată  de către organele de urmărire penală, s-ar fi făcut vorbire despre ea ca element probator, ar fi fost  fotocopiată şi depusă la dosar.

De aceea, considerăm că respectiva însemnare a fost întocmită ulterior restituirii agendei, seriile bancnotelor fiind uşor de aflat din procesul verbal de flagrant, inculpatul studiind în mai multe rânduri dosarul cauzei.

 De asemenea, martorul (...)  a relatat despre un împrumut primit de la inculpat şi pe care l-a restituit după câteva luni, aspect ce nu interesează cauza.

Prin urmare, prin probele pe care le-a propus în apărare, inculpatul a probat o altă situaţie de fapt decât cea dovedită de  probele existente la dosar.

Astfel, din procesele verbale de redare a înregistrărilor comunicaţiilor, rezultă că la data de 12.08.2015, inculpatul a  contactat-o telefonic pe numita (...) , stabilind cu aceasta să se întâlnească a doua zi la hotelul (...) , în apropierea localităţii Scorniceşti, în scopul de a-i remite inculpatului suma de 500 lei pentru a o da, la rândul său, persoanei de la laboratorul de analize medicale.

Declaraţia martorei (...)  se coroborează cu recunoaşterea inculpatului din înregistrare a sumei primite şi a scopului pentru care a primit-o.

În legătură cu denunţătoarea (...) , din declaraţia martorei (...)  rezultă că în cursul lunii februarie 2015, aflându-se la serviciu la şcoala gimnazială din Bradu a răspuns la telefonul fix unui bărbat care s-a recomandat (...) , de la Corpul de Control al Guvernului  şi a cerut să vorbească cu directoarea şcolii.

Din probe rezultă acelaşi mod de operare ca în cazul martorei (...) , aceleaşi localităţi alese de inculpat pentru a se întâlni cu martorele , respectiv Bucureşti, Craiova şi localităţile limitrofe Piteştiului, aceeaşi modalitate de a solicita sumele de bani, în mai multe tranşe.

În plus din procesele verbale de transcriere a convorbirilor telefonice dintre  inculpat şi cele două martore , rezultă că au fost daţi banii şi scopul în care au fost daţi.

Având în vedere situaţia de fapt reţinută, tribunalul apreciază că faptele inculpatului întrunesc elementele constitutive a două infracţiuni de trafic de influenţă prev.de art.291 alin.1 C.p, text în baza căruia se vor pronunţa condamnările.

Din fişa de cazier judiciar a inculpatului rezultă că acesta a comis faptele în stare de recidivă prev.de art.41 alin.1 C.p, primul termen al recidivei constituindu-l pedeapsa de 4 ani închisoare, aplicată prin sentinţa penală nr.15/17.01.2011 a Tribunalului Arad.

Întrucât inculpatul a comis două fapte mai înainte de condamnarea definitivă pentru vreuna dintre ele, se vor reţine şi disp.art.8 alin.1 C.p privind concursul real de infracţiuni.

La stabilirea pedepselor vor fi avute în vedere criteriile generale de individualizare prev.de art.74 C.p, reţinându-se ca împrejurări şi modalitatea de comitere a infracţiunilor faptul că inculpatul avea un mod de  operare bine pus la punct, că prin săvârşirea  infracţiunilor s-a creat o stare de pericol suficient de ridicată pentru valoarea  ocrotită, că scopul urmărit era acela de a  obţine în mod facil sume de bani, că  inculpatul este recidivist, iar pe parcursul procesului penal a avut o atitudine nesinceră, încercând să inducă ideea că este victima unor înscenări.

Faţă de aceste circumstanţe, tribunalul consideră că scopul sancţiunii penale va fi realizat numai prin condamnarea inculpatului la pedepse cu închisoarea în cuantum mediu, date fiind limitele prevăzute de lege,m cu executare în condiţii privative de libertate, potrivit art.60 C.p

Întrucât faptele sunt concurente, în baza art.39 alin.1 lit.b C.p vor fi contopite pedepsele , urmând ca inculpatul să o execute pe cea mai grea , sporită cu 1/3 din cealaltă pedeapsă, rezultantă urmând să se execute prin privare de libertate.

Din dosarul de urmărite penală rezultă că inculpatul a fost arestat în cauză, motiv pentru care în baza art. 72 Cp se va deduce din pedeapsă perioada executată, iar în baza art. 399 alin.1 C.p.p se va  menţine starea sa de arest.

Pentru a se dispune astfel se constată că se menţin şi la acest moment temeiurile care au determinat luarea acestei măsuri, întrucât pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea imputată inculpatului este închisoarea mai mare de 5 ani, iar restrângerea libertăţii  acestuia este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică şi pentru atingerea scopului prevăzut de art. 202 alin. 1 Cod procedură penală.

Este adevărat că inculpatul beneficiază de prezumţia de nevinovăţie, însă  această garanţie nu este înlăturată odată cu plasarea în stare de detenţie preventivă a acestuia, deoarece  privarea de libertate în cauză nu are vreun rol sancţionator, ci doar preventiv.

Din însăşi natura faptelor deduse judecăţii rezultă fără echivoc pericolul concret pentru ordinea publică, iar important în aprecierea periculozităţii nu sunt atât calitatea persoanei, cât riscul ca aceasta să comită în viitor un delict similar, având în vedere trecutul său infracţional..

Potrivit art.291 alin.2 C.p, banii , valorile sau orice alte bunuri primite sunt supuse confiscării, iar când acestea nu se găsesc , se dispune confiscarea prin echivalent.

Cum banii primiţi de către inculpat nu s-au găsit, s-a instituit sechestru asigurător asupra unui autoturism în vederea confiscării prin echivalent.

Prin urmare, în baza art.291 alin.2 rap.la art.112 alin.5 C.p confiscă de la inculpat autoturismul sechestrat, până la concurenţa sumelor de 16.000 lie şi 1500 Euro.

Văzând şi dispă.art.274 C.p.p.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Condamnă pe inculpatul  (...) la :

-4 ani  închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă, prev. de art. 291 alin. 1 C.pen. cu aplic. art. 41 alin. 1 C.pen.

-4 ani  închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă, prev. de art. 291 alin. 1 C.pen. cu aplic. art. 41 alin. 1 C.pen.

In baza art. 39 alin. 1 lit. b C.pen., contopeşte pedepsele, urmând ca inculpatul să o execute pe cea mai grea, de 4 ani închisoare, sporită cu 1 an şi 4 luni, reprezentând 1/3 din cealaltă pedeapsă, în total 5 ani şi 4 luni închisoare, în condiţii privative de libertate, potrivit art. 60 C.pen.

In baza art. 72 C.pen. deduce din pedeapsă perioada executată, începând cu data de 13.08.2015 la zi,  iar în baza art. 399 alin. 1 C.p.pen. menţine starea de arest a inculpatului.

In baza art. 291 alin. 2 rap. la art. 112 alin. 5 C.pen. confiscă de la inculpat autoturismul marca (...) cu nr. de înmatriculare (...) asupra căruia a instituit sechestrul penal, până la concurenţa sumelor de 16.000 lei şi 1.500 euro.

Obligă pe inculpat la 5.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care 4.000 lei în faza de urmărire penală.

Onorariile de avocat din oficiu în sumă de 520 lei  pentru faza de  urmărire penală şi de 260 lei, potrivit împuternicirii nr. 4229/23.11.2015,  în faza de judecată, vor fi suportate din fondurile MJLC.

Cu apel. Pronunţată în şedinţa publică de la 01 februarie 2016, la Tribunalul Argeş Secţia penală.

Domenii speta

Spete similare