Traficul de migranţi

Sentinţă penală 515 din 05.12.2017


Prin sentinţa penală nr. 515 din 5 decembrie 2017 Tribunalul Arad, în baza art. 469  alin. 6 Cod procedură penală a respins cererea formulată de petentul condamnat S.M.S., privind redeschiderea procesului penal ce a făcut obiectul dosarului nr. 1501/108/2015 al Tribunalului Arad.

Pentru a pronunţa această sentinţă, prima instanţă a reţinut următoarele:

Prin cererea înregistrată la această instanţă la data de ….2016, condamnatul S.M.S. a formulat cerere de redeschidere a procesului penal privind pedeapsa de  3 (trei) ani închisoare, aplicată prin  sentinţa penală nr. … din … 2015 a Tribunalului Arad, pronunţată în dosar nr…./2015, definitivă prin neapelare, întrucât nu a avut cunoştinţă de derularea procesului penal. Acesta a precizat că nu a locuit niciodată în România, nu a avut domiciliul în această ţară şi nu a specificat vreo adresă pentru primirea corespondenţei. Totodată a menţionat că a primit sentinţa penală de condamnare când se afla încarcerat în  Penitenciarul Giurgiu.

Procedând la analizarea admisibilităţii în principiu a cererii de redeschidere a procesului penal, potrivit art. 469 alin.1 Cod procedură penală, din conţinutul înscrisurilor depuse la dosarul cauzei, instanţa reţine următoarele:

Prin sentinţa penală nr. … din …. 2015 a Tribunalului Arad pronunţată în dosarul nr. …./2015, inculpatul S.M.S. a fost condamnat la pedeapsa de 3 ani închisoare, cu executarea în regim de detenţie, pentru comiterea infracţiunii prevăzută de art.  263 alin. 1, alin. 2 lit. a  Cod penal şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a, b, c Cod penal, pe o perioadă de 3 ani, după executarea pedepsei principale.

Ca urmare a rămânerii definitive a sentinţei susmenţionate, la data de … 2015 Tribunalul Arad a emis mandatul de executare nr. …/2015 din …. 2015 pe numele condamnatului  S.M.S..

La data de …. 2015 Inspectoratul de Poliţie Judeţean Arad - Serviciul de Investigaţii Criminale a solicitat  emiterea unei cereri de dare în urmărire internaţională a condamnatului întrucât din verificările efectuate a rezultat faptul că acesta a părăsit România, fără a se cunoaşte destinaţia.

La data de ….2016 Tribunalul Arad a emis mandatul european de arestare şi cererea de dare în urmărire internaţională privind pe  numitul S.M.S..

Potrivit art.466 alin.1 Cod procedură penală, „persoana condamnată definitiv care a fost judecată în lipsă poate solicita redeschiderea procesului penal în termen de o lună din ziua în care a luat cunoştinţă, prin orice notificare oficială, că s-a desfăşurat un proces penal împotriva sa.”

Totodată, conform art.466 alin.2 Cod procedură penală, „este considerată judecată în lipsă persoana condamnată care nu a fost citată la proces şi nu a luat cunoştinţă în niciun alt mod oficial despre aceasta, respectiv, deşi a avut cunoştinţă de proces, a lipsit în mod justificat de la judecarea cauzei şi nu a putut încunoştinţa instanţa. Nu se consideră judecată în lipsă persoana condamnată care şi-a desemnat un apărător ales ori un mandatar, dacă aceştia s-au prezentat oricând în cursul procesului, şi nici persoana care, după comunicarea, potrivit legii, a sentinţei penale de condamnare, nu a declarat apel, a renunţat la declararea lui ori şi-a retras apelul.”

În conformitate cu prevederile art.466 alin.3 Cod procedură penală,”persoana condamnată definitiv care a fost judecată în lipsă faţă de care un stat străin a dispus extrădarea sau predarea în baza mandatului european de arestare, termenul prevăzut la alin.(1) curge de la data la care, după aducerea în ţară, i-a fost comunicată hotărârea de condamnare.”

Analizând cauza dedusă judecăţii prin prisma dispoziţiilor legale invocate anterior, instanţa constată următoarele:

Pentru a fi admisibilă o cerere de redeschidere a procesului penal trebuie ca, în primul rând judecarea acelei cauze să se fi realizat în lipsa inculpatului; însă nu orice lipsă a inculpatului e considerată justificată. Adică, dacă acesta a lipsit deoarece a ignorat citarea sa în proces sau a lipsit dar şi-a desemnat un reprezentant, lipsa sa nu este considerată justificată respectiv o cerere ulterioară privitoare la redeschiderea procesului penal nu poate fi nici legală, nici întemeiată.

În speţă, petentul-inculpat în dosarul nr. …/2015 a fost audiat în cursul urmăririi penale, sens în care a semnat declaraţia consemnată la f. 17,21/dos. up atât în prezenţa apărătorului său cât şi în prezenţa unui interpret de limbă bulgară. De asemenea, instanţa reţine că la data audierii sale petentul şi-a ales domiciliul procesual ales în jud. T…, loc. D… nr…., adresa la care a fost citat pe tot cursul procesului penal.

În ceea ce privesc dispoziţiile alin. 3 ale art. 466 Cod procedură penală, instanţa apreciază că acestea sunt aplicabile abia în ipoteza în care sunt îndeplinite dispoziţiile alin. 1 şi 2; cu alte cuvinte doar dacă e îndeplinită ipoteza judecării unei persoane în lipsă justificată, ceea ce nu este cazul în prezenta speţă, devin incidente dispoziţiile alin. 3 care reglementează termenul în care cererea de redeschidere a procesului penal trebuie formulată pentru a fi admisibilă.

Procedura de judecare a cererii presupune existenţa a două etape: admiterea în principiu şi rejudecarea cauzei după admiterea în principiu a cererii de redeschidere a procesului penal.

Instanţa, procedând la verificarea condiţiilor prevăzute de lege pentru admiterea în principiu a cererii de redeschidere a procesului penal apreciază că acestea nu sunt îndeplinite, după distincţiile mai sus făcute.

Aşadar, se constată neîndeplinirea condiţiilor prevăzute de art. 466 alin.1,2 Cod procedură penală şi pe cale de consecinţă,  în baza art. 469 alin.6 Cod procedură penală, va respinge cererea de redeschidere a procesului penal.

Împotriva sentinţei penale nr. 515 din data de 5 decembrie 2017 pronunţată de Tribunalul Arad, a declarat apel inculpatul S.M.S..

Curtea de Apel Timişoara, prin decizia penală nr. 174/A din 6 februarie 2018, în baza art. 421 alin. 1 pct.2 lit. a Cod procedură penală admite apelul declarat de condamnatul/inculpat S.M.S. împotriva sentinţei penale nr. 515 din 05 decembrie 2017 pronunţată de Tribunalul Arad în dosarul nr. …/2016; desfiinţează sentinţa penală atacată şi rejudecând cauza în baza art. 466 şi art. 408 Cod procedură penală recalifică calea de atac exercitată în faţa Tribunalului Arad împotriva sentinţei penale nr. … din … 2015 pronunţată de Tribunalul Arad din „Redeschiderea  procesului penal în cazul judecării în lipsă a persoanei condamnate”, în „Apel”; în baza art. 38 alin. 2 Cod procedură penală, constată competenţa Curţii de Apel Timişoara să judece apelul declarat de condamnatul/inculpat împotriva sentinţei penale nr. … din … 2015 pronunţată de Tribunalul Arad în dosarul nr. …./2015.

În baza art. 421 alin. 1 pct.2 lit. b) Cod procedură penală admite apelul declarat de inculpatul/condamnat S.M.S. împotriva sentinţei penale nr. … din …. 2015 pronunţată de Tribunalul Arad în dosarul nr. …./2015; desfiinţează sentinţa penală atacată numai faţă de inculpatul S.M.S. şi trimite cauza spre rejudecare Tribunalului Arad în aceste limite.

În baza art. 424 alin. 4 Cod procedură penală constată desfiinţate de drept toate actele procedurale încheiate în faza judecăţii de Tribunalului Arad în dosarul nr. …./2015, faţă de inculpatul S.M.S..

Menţine dispoziţiile sentinţei penale nr. … din …. 2017 pronunţată de Tribunalul Arad privind acordarea onorariului pentru avocatul din oficiu şi de interpret.

Anulează mandatul de executare al pedepsei închisorii nr…./2015 din … 2015, emis de Tribunalul Arad în dosarul penal nr. …/2015 și celelalte forme de executare, emise în baza sentinței penale nr. … din …. 2015 şi dispune punerea în libertate a inculpatului/condamnat de sub efectele acestui mandat de arestare preventivă.

În baza art.420 alin.11; art.238; art.223 alin.2 și art.202 alin.4 lit.e) Cod procedură penală, dispune luarea împotriva inculpatului S.M.S., trimis în judecată prin Rechizitoriul din data de ….2015, emis  în dosarul nr. …/P/2015 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Arad, pentru săvârșirea infracțiunii de „trafic de migranţi”, prevăzută de art. 263 alin. (1), alin. (2) lit. a)  C.pen.; a măsurii arestului preventiv, pentru o durată de 30 de zile, începând de astăzi, 06.02.2018 și până la data de 07.03.2018-inclusiv.

În motivarea deciziei de desfiinţare s-au reţinut următoarele:

Prin sentinţa penală nr. … din … 2015 a Tribunalului Arad pronunţată în dosarul nr. …./2015, inculpatul S.M.S. a fost condamnat la pedeapsa de 3 ani închisoare, cu executarea în regim de detenţie, pentru comiterea infracţiunii prevăzută de art.  263 alin. 1, alin. 2 lit. a  Cod penal şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a, b, c Cod penal, pe o perioadă de 3 ani, după executarea pedepsei principale.

La data de … 2015 Tribunalul Arad a emis mandatul de executare nr. …/2015 din … 2015 pe numele condamnatului  S.M.S.

La data de ….2015 Inspectoratul de Poliţie Judeţean Arad - Serviciul de Investigaţii Criminale a solicitat emiterea unei cereri de dare în urmărire internaţională a condamnatului întrucât din verificările efectuate a rezultat faptul că acesta a părăsit România, fără a se cunoaşte destinaţia.

La data de ….2016 Tribunalul Arad a emis mandatul european de arestare şi cererea de dare în urmărire internaţională privind pe  numitul S.M.S.

Condamnatul a fost predat de Statul Bulgar, autorităţilor române la data de ….2016 în vederea executării pedepsei de 3 ani închisoare conform adresei Penitenciarului Timişoara .

La data de ….2016 condamnatul S.M.S. a înregistrat o cerere la Tribunalul Arad prin care a solicitat „o nouă examinare a procesului penal cu participarea mea personală ca să fiu în măsură să-mi exercit dreptul la apărare”.

Cererea condamnatului a fost înregistrată sub nr. de dosar …./2016, fiind calificată din oficiu de către Tribunalul Arad ca cerere de redeschidere a procesului penal în cazul judecării în lipsă a persoanei condamnate în condiţiile art. 466 şi următoarele C.p.pen. şi a fost respinsă prin sentinţa penală apelată în prezenta cauză.

Apelul declarat în prezenta cauză este formulat de către condamnat. Apelul condamnatului, fără rezerve, are efect devolutiv integral in rem cât şi in personam instanţa având posibilitatea şi totodată obligaţia de a examina întreaga cauză fără însă a-i agrava situaţia inculpatului (non reformatio in peius).

Curtea reţine că în sensul art. 466 alin. 2 C.p.pen. nu se consideră judecat în lipsă inculpatul care şi-a desemnat un apărător ales ori un mandatar, dacă acesta s-a prezentat oricând în cursul procesului; la fel nu se consideră judecat în lipsă inculpatul care după comunicarea personală potrivit legii a sentinţei nu a declarat apel, a renunţat la declararea lui ori şi-a retras apelul. Sub acest ultim aspect nu se consideră judecat în lipsă inculpatul care a primit personal comunicarea minutei sentinţei penale. În cazul în care copia minutei nu a fost comunicată în mod legal, inculpatul se află în continuare în termenul de declararea a apelului putând uza de calea ordinară de atac, iar nu de calea extraordinară de atac, prin urmare în această situaţie instanţa poate pune în discuţie din oficiu recalificarea cererii formulate din calea extraordinară a redeschiderii procesului penal, în calea ordinară de atac a apelului. Dacă hotărârea primei instanţe a rămas definitivă prin neapelare iar inculpatului judecat în absenţă nu i-a fost comunicată personal copia minutei sentinţei deşi procedura de comunicare se consideră a fi legal îndeplinită (de exemplu s-a afişat o înştiinţare cu privire la comunicarea minutei neurmată de ridicarea acesteia de la sediul instanţei de inculpat) acesta poate exercita direct calea extraordinară de atac, nefiind necesar ca în prealabil să fi formulat un apel care să fi fost respins ca tardiv de către instanţă; de asemenea nu este necesar ca în prealabil formulării căii extraordinare de atac inculpatul să fi solicitat repunerea în termenul de apel. Dacă apelul nu a fost formulat personal de inculpatul judecat în lipsă ci de avocatul său din oficiu care a uzat de prevederile art. 409 alin. 2 C.p.pen. atunci inculpatul va putea în continuare uza de exercitarea căii extraordinară de atac nefiind îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 466 alin. 2 teza II – a ipoteza finală C.p.pen. În ipoteza în care inculpatul a solicitat potrivit art. 364 alin. 4 C.p.pen. judecata în lipsă renunţând în acest caz în mod neechivoc la dreptul garantat de art. 6 din Convenţia EDO de a participa personal la proces, asumându-şi consecinţele judecăţii în lipsă, acesta indiferent dacă la data formulării cererii se afla în stare de libertate ori era privat de libertate în altă cauză nu mai are dreptul de a solicita redeschiderea procesului în condiţiile art. 466 şi următoarele C.p.pen.

În condiţiile art. 2 şi art. 6 C.p.pen procesul penal se desfăşoară cu respectarea principiului legalităţii şi cu obligaţia organelor judiciare de a afla adevărul în cauză. În acest caz particular instanţa de fond avea obligaţia legală de a evita un formalism excesiv, respectiv avea obligaţia de a nu încadra cererea condamnatului ca o cale de atac extraordinară pe care mai apoi să o respingă ca inadmisibilă. Instanţa de fond avea obligaţia de a-şi asuma un rol activ în soluţionarea cauzei şi a încadra cererea condamnatului în normele legale ce îi permiteau acestuia  a beneficia de cea mai eficientă cale de atac împotriva sentinţei penale de condamnare; mai ales că cel în cauză nu este cetăţean român, situaţie în care acesta mult mai greu îşi poate face o apărare corespunzătoare în procesul penal în raport cu un cetăţean român, datorită diferenţelor de limbă, şi chiar a instituţiilor juridice cu care acesta este familiarizat în statul său de provenienţă.

Curtea, reţine că legalitatea căilor de atac presupune faptul că o hotărâre judecătorească nu poate fi supusă decât căilor de atac prevăzute de lege şi nu se pot folosi alte mijloace procedurale în scopul de a se obţine reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătoreşti. Recunoaşterea unei căi de atac în alte situaţii decât cele prevăzute de legea procesuală ori extinderea competenţei atribuite prin lege constituie o încălcare a principiului legalităţii căilor de atac, precum şi a principiului constituţional al egalităţii în faţa legii (Decizia penală nr. 1.780 din data de 25 iunie 2015 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie).

Chiar dacă soluţia instanţei de fond apare corectă sub aspectul modului de soluţionare a cererii de „redeschidere a procesului penal în cazul judecării în lipsă a persoanei condamnate”; această soluţie apare ca nelegală în raport cu împrejurarea că nu a pus în discuţie condamnatului calificarea cererii sale ca şi apel( cale ordinară de atac), în raport cu actele de la dosarul cauzei din care rezultă că cel în cauză a fost judecat în lipsă de instanţa de fond, fiind privat de libertate în Bulgaria pe întreaga perioadă a procesului penal desfăşurat iniţial în faţa Tribunalului Arad şi în raport cu împrejurarea că comunicarea hotărârii penale de condamnare nu s-a realizat în mod legal faţă de cel în cauză, nefiindu-i tradusă în limba bulgară minuta hotărârii de condamnare; situaţie în care condamnatul era în termenul de apel la data înregistrării cererii sale la Tribunalul Arad; context în care după calificarea de către prima instanţă a cererii condamnatului ca apel, judecata  acestuia trebuia declinată Curţii de Apel Timişoara.

În sensul celor de mai sus Curtea reţine că S.M.S. a fost audiat în calitate de suspect, apoi de inculpat, prin interpret de limbă bulgară, în cursul urmăririi penale în dosarul …/P/2015 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Arad (f. … dos. up.). Conform cărţii de identitate (fila … dos. up.), apelantul S.M.S. este cetăţean bulgar.

Conform înscrisului eliberat de către Procuratura din Sofia - Bulgaria (aflat la fila … dosar …./2016 al Tribunalului Ilfov), apelantul S.M.S. a fost condamnat la o pedeapsă de 1 an şi 6 luni închisoare la data de ….2016 de Tribunalul Regional Ruse în cazul penal de natură generală …/2015, pentru o faptă săvârşită în data de ….2015 la punctul de trecere a frontierei în România ce a fost calificată ca fiind comisă în complicitate cu S.A.T. şi a reprezentat încercarea de a trece persoane peste frontiera de stat fără permisiunea autorităţilor competente. Din acelaşi înscris rezultă că S.M.S. a fost plasat în stare de reţinere din 08.06.2015, ispăşindu-şi pedeapsa într-o închisoare din oraşul Sofia până la data de 13.10.2016. Tribunalul Ruse a luat în considerare în executarea pedepsei cu închisoarea timpul de reţinere a lui S.M.S. de la ….2015 până la intrarea în vigoare a acordului nr. 11 aprobat la data de 19.01.2016 a Tribunalului Regional Ruse în cauza penală de natură generală …/2015.

Faţă de conţinutul comunicării anterior menţionate rezultă că, apelantul S.M.S. pe toată durata judecăţii în dosarul …/2015 al Tribunalului Arad s-a aflat privat de libertate; ori în aceste circumstanţe în condiţiile art. 364 alin. 1 Cod procedură penală era obligatorie aducerea inculpatului în faţa instanţei, cu excepţia situaţie în care acesta în condiţiile alin. 4 al art. 364 Cod procedură penală ar fi cerut judecata în lipsă. În oricare din ipotezele anterior menţionate în condiţiile art. 353 alin. 1 Cod procedură penală citarea inculpatului deţinut se impunea a se realiza pentru fiecare termen la locul de detenţie, conform art. 259 alin. 7 Cod procedură penală.

Necitarea legală a inculpatului la judecata procesului său în primă instanţă atrage nulitatea procedurii sale de citare care se răsfrânge şi asupra hotărârii pronunţate şi care are ca efect incidenţa art. 421 alin. 1 pct. 2 lit. b), respectiv instanţa de apel într-o astfel de situaţie are obligaţia legală de a admite apelul declarat şi a dispune rejudecarea cauzei de către instanţa a cărei hotărâre a fost desfiinţată. Astfel se reţine că viciul de procedură cu inculpatul atrage nulitatea relativă a procedurii de citare, care prin excepţie de la reglementarea art. 282 alin. 2 Cod procedură penală poate fi invocat şi din oficiu de către instanţa de judecată în apel.

În raport cu cele anterioare Curtea reţine că sentinţa penală nr. …/….2015 pronunţată în dosarul …./2015 al Tribunalului Arad este afectată de nulitate relativă faţă de inculpatul S.M.S., în urma viciului de procedură în citarea acestui inculpat ceea ce impune rejudecarea cauzei faţă de acest inculpat, de către instanţa de fond.

Analizând în continuare dacă apelul inculpatului S.M.S. este în termen faţă de data pronunţării sentinţei penale nr. …/….2015 pronunţată în dosarul …/2015 al Tribunalului Arad, Curtea reţine următoarele:

În condiţiile art. 407 alin. 1 C.p.pen. după pronunţare, o copie a minutei hotărârii judecătoreşti se comunică inculpatului în vederea exercitării căii de atac; când inculpatul nu înţelege limba română o copie a minutei hotărârii se comunică acestuia în limba pe care o înţelege.

În cazul de faţă inculpatul/condamnat S.M.S. este cetăţean bulgar, care nu cunoaşte limba română şi căruia conform actelor de la dosarul cauzei nu i-a fost comunicată o copie a minutei în limba bulgară şi care totodată a fost predat autorităţilor române în baza unui mandat european de arestare emis de autorităţile române.

Necomunicarea în mod legal a minutei sentinţei penale nr. …/….2015, către inculpatul S.M.S., face ca faţă de acesta să nu curgă încă termenul de apel al sentinţei anterior menţionate.

Nelegalitatea comunicării derivă în principal din netraducerea minutei în limba bulgară, care mai apoi să fie comunicată în condiţii procedurale inculpatului. În acest sens se reţine de către Curte că nu există la dosarul cauzei dovada traducerii minutei sentinţei penale nr. …/….2015, înainte de comunicarea acesteia către inculpat; cu toate că traducerea minutei era obligatorie în condiţiile codului de procedură penală, chiar dacă această comunicare se realizează prin afişare la uşa instanţei în condiţiile art. 259 alin. 3 Cod procedură penală.

Mai mult Curtea observă că Tribunalul Arad nu şi-a îndeplinit obligaţia ce derivă din art. 92 din legea 302/2004 şi care prevede:

“(1) Atunci când persoana condamnată nu a fost prezentă la judecată, instanţa emitentă verifică lucrările dosarului, pentru a constata dacă:

a) persoana condamnată a fost încunoştinţată în timp util, prin citaţie scrisă înmânată personal sau prin notificare telefonică, fax, e-mail sau prin orice alte asemenea mijloace, cu privire la ziua, luna, anul şi locul de înfăţişare şi la faptul că poate fi pronunţată o hotărâre în cazul în care nu se prezintă la proces; sau

b) având cunoştinţă de ziua, luna, anul şi locul de înfăţişare, persoana condamnată l-a mandatat pe avocatul său ales sau desemnat din oficiu să o reprezinte, iar reprezentarea juridică şi apărarea în faţa instanţei de judecată au fost realizate în mod efectiv de către avocatul respectiv; sau

c) după ce i s-a înmânat personal hotărârea de condamnare şi i s-a adus la cunoştinţă că, potrivit legii, cauza poate fi rejudecată sau că hotărârea este supusă unei căi de atac şi că poate fi verificată inclusiv pe baza unor probe noi, iar în eventualitatea admiterii căii de atac, poate fi desfiinţată, persoana condamnată fie a renunţat în mod expres la rejudecarea cauzei ori la exercitarea căii de atac, fie nu a solicitat rejudecarea ori nu a declarat, în termenul prevăzut de lege, respectiva cale de atac.

(2) Atunci când din lucrările dosarului rezultă că persoanei condamnate nu i s-a înmânat personal hotărârea de condamnare, instanţa emitentă informează autoritatea judiciară de executare că:

a) în termen de 10 zile de la primirea, după caz, în centrele de reţinere şi arestare preventivă care se organizează şi funcţionează în subordinea Ministerului Afacerilor Interne sau în penitenciar a persoanei predate, hotărârea de condamnare va fi comunicată personal acesteia, în condiţiile Codului de procedură penală;

b) la momentul înmânării hotărârii de condamnare, persoanei predate i se va aduce la cunoştinţă că are dreptul, după caz:

i) la exercitarea unei căi de atac, potrivit Codului de procedură penală; sau

(ii) la rejudecarea cauzei, potrivit Codului de procedură penală.

(3) Totodată, când din lucrările dosarului rezultă că persoana condamnată nu a primit în prealabil nici o informare oficială cu privire la procedurile penale împotriva sa, ulterior transmiterii mandatului european de arestare, instanţa emitentă va comunica, la cererea autorităţii judiciare de executare, o copie a hotărârii de condamnare traduse, dacă este cazul, în limba pe care persoana condamnată o înţelege, pentru a fi adusă la cunoştinţa acesteia. Transmiterea hotărârii de condamnare nu va fi considerată o comunicare în sensul alin. (2) şi nici nu va produce efecte cu privire la termenul în care aceasta poate fi atacată, făcându-se exclusiv cu titlu informativ.

(4) Constatările făcute potrivit alin. (1) şi (2) vor fi trecute la lit. d) din formularul prevăzut la art. 86 alin. (2). Atunci când sunt incidente dispoziţiile prevăzute la alin. (1) lit. b), dacă conţinutul mandatului încredinţat avocatului ales sau desemnat din oficiu nu rezultă din lucrările dosarului, instanţa poate solicita avocatului care a asigurat apărarea persoanei condamnate o declaraţie cu privire la relaţia dintre acesta şi clientul său, fără ca prin aceasta să se considere că se aduce atingere secretului profesional ori principiului confidenţialităţii. Declaraţia va fi folosită exclusiv în scopul prezentului articol şi nu este destinată publicităţii.”

Curtea reţine că Tribunalul Arad a încălcat prevederilor art. 92 din legea 302/2004 atunci când nu i-a comunicat inculpatului S.M.S. în termen de 10 zile de la depunerea în penitenciar, hotărârea de condamnare, personal, în condiţiile Codului de procedură penală (respectiv cel puţin minuta hotărârii traduse în limba bulgară); totodată Tribunalul Arad nu i-a adus la cunoştinţă în acelaşi termen dreptul, după caz: la exercitarea unei căi de atac, potrivit Codului de procedură penală; sau la rejudecarea cauzei, potrivit Codului de procedură penală; în contextual în care celui în cauză anterior nu-i fusese înmânat personal hotărârea de condamnare în condiţiile codului de procedură penală.

Faţă de cele anterioare Curtea reţine că nefiindu-i comunicată hotărârea inculpatului S.M.S., în condiţii procedurale, acesta se află în termenul de apel faţă de sentinţa penală nr. … din ….2015, iar Tribunalul Arad în baza rolului activ trebuia să califice cererea sa înregistrată la data de 22.12.2016, ca apel şi să o înainteze Curţii de Apel Timişoara spre competentă soluţionare.

Demersul instanţei de fond - de a califica cererea condamnatului S.M.S. ca o cerere de „redeschidere a procesului penal în cazul judecării în lipsă a persoanei condamnate” reglementată de art. 466 Cod procedură penală, iar mai apoi respingerea cererii ca inadmisibile; încalcă condamnatului dreptul la un proces echitabil garantat de art. 6 din Convenţia  EDO care conferă fiecărei persoane dreptul de a se adresa unui tribunal independent.

În limita în care cererea condamnatului este respinsă ca inadmisibilă se încalcă în substanţă dreptul acestuia la un proces echitabil în contextul în care acesta a solicitat de la început o „nouă examinare a procesului penal” fără însă a califica cererea sa ca o cerere de rejudecare în condiţiile art. 466 Cod procedură penală; calificarea juridică dată de instanţa de fond cererii condamnatului fiind de natură a restricţiona dreptul legal al celui în cauză de a exercita o cale de atac efectivă împotriva hotărârii de condamnare.

În limita în cererea condamnatului nu ar fi recalificată de către instanţa de apel în acord cu voinţa persoanei condamnate există riscul ca acestuia să i se închidă toate căile de atac împotriva hotărârii de condamnare, împrejurare ce ar echivala cu negarea dreptului de acces la un tribunal independent şi imparţial.

În acest sens, în jurisprudenţa C.E.D.O. s-a statuat că limitarea dreptului de acces la un tribunal nu este compatibilă cu prevederile art. 6 alin. 1 din Convenţie, decât dacă prin aceasta se urmăreşte un scop legitim şi dacă există un grad rezonabil de proporţionalitate între mijloacele utilizate şi scopul vizat.

În explicitarea acestui drept, în jurisprudenţa Curţii, dreptul de acces la un tribunal este înţeles ca un drept de acces concret şi efectiv, care presupune ca justiţiabilul „să beneficieze de o posibilitate clară şi concretă de a contesta atingerea adusă drepturilor sale”.

Efectivitatea dreptului de acces la o instanţa impune ca exercitarea dreptului în cauză să nu fie împiedicată de existenta vreunui obstacol de drept sau de fapt ce ar putea afecta însăşi esenţa dreptului.

Chestiunea de faţă nu priveşte interpretarea unor norme de drept material, ci a unor reguli procedurale, a căror aplicare ar împiedica analiza în fond a cererii condamnatului, implicând riscul încălcării protecţiei efective a drepturilor sale.

Pe cale de consecinţă, Curtea apreciază că pentru a se evita încălcarea art. 6 din Convenţie şi privarea condamnatului de dreptul la acces la instanţă, datorită calificării greşite de către instanţa de fond a căii de atac exercitate de condamnat se impune a se judeca cererea acestuia în acord cu calificarea juridică de natură a produce efectele juridice dorite de către condamnat (respectiv o nouă examinare a procesului penal); drept pentru care, după admiterea în prezenta cauză a apelului împotriva sentinţei penale nr. …/….2017, cererea condamnatului depusă la Tribunalul Arad va fi recalificată ca apel care va fi judecat de către prezenta Curte; iar în judecata apelului împotriva sentinţei penale nr. … din ….2015 acesta va fi admis şi cauza trimisă spre rejudecare, conform considerentelor de mai sus.

Admiţând apelul împotriva sentinţei penale nr. … din ….2015 se vor anula şi formele de executare a pedepsei de 3 ani închisoare, respectiv va înceta starea de detenţie a apelantului.

Sub aspectul necesităţii privării de libertate a inculpatului S.M.S., Curtea apreciază necesară luarea față de acesta a unei măsuri preventive, și anume a măsurii arestării preventive, pentru a asigura buna desfășurare, în continuare, a procesului penal, pentru a împiedica sustragerea inculpatului de la judecată și pentru prevenirea săvârșirii unor alte infracțiuni.

Astfel, se constată că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 202 și art. 223 Cod procedură penală, existând probe din care rezultă suspiciunea rezonabilă că apelantul a comis infracţiunea reținută în sarcina sa, în acest sens sunt inclusiv declaraţia de recunoaştere date de inculpat în faţa instanţei de apel.

Totodată sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 223 alin. 2 Cod procedură penală, din probe rezultând suspiciunea rezonabilă că apelantul a săvârșit o infracțiune de „trafic de migranţi” prevăzută de art. 263 alin. 1 şi 2 lit. a Cod penal, pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 5 ani ori mai mare (de la 3 la 10 ani şi interzicerea unor drepturi) și, pe baza evaluării gravității faptei, a modului și a circumstanțelor de comitere a acesteia, a anturajului și a mediului din care provine inculpatul, a antecedentelor penale și a altor împrejurări privitoare la persoana acestuia, se constată că privarea sa de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică.

Sub acest aspect Curtea remarcă că inculpatul a mai executat pentru o infracţiune asemănătoare o pedeapsă de un an şi 6 luni închisoare pe teritoriul Bulgariei, este cetăţean bulgar fără o reşedinţă pe teritoriul României, conform propriei declaraţii din apel; ori punerea sa în libertate în raport şi cu antecedenţa infracţională a acestuia creează riscul sustragerii inculpatului de la procedura judiciară desfăşurată împotriva sa de către autorităţile române; totodată, activitate infracțională anterioară a inculpatului, precum și natura și gravitatea faptei ce face obiectul cauzei, coroborate și cu celelalte elemente ce caracterizează persoana apelantului, pune în lumină starea de pericol pentru ordinea publică pe care lăsarea în libertate a acestuia ar determina-o.

Măsura arestării preventive este justificată prin imperativul protejării comunității împotriva unor fapte de natura celor de care apelantul este acuzat; interesul societății de a se afla în siguranță și de a elimina, măcar temporar, elementele care prezintă un grad de pericol social crescut fiind primordial și trebuind să fie plasat înaintea unui posibil prejudiciu personal ce s-ar cauza inculpatului prin privarea sa temporară de libertate.

Se mai reține că în cauză nu este suficientă luarea vreunei alte măsuri preventive față de apelantul/inculpat, având în vedere starea de pericol pentru ordinea publică determinată de presupusa activitate infracțională a acestuia, reliefată de natura și gravitatea faptei imputate, coroborate și cu activitate infracțională ce alcătuiește antecedența penală a apelantului, ținând cont și de starea de neliniște și neîncredere pe care ar genera-o în societate lăsarea în libertate a acestuia, organele judiciare trebuind să dea dovadă de fermitate în combaterea acestui tip de criminalitate, pentru păstrarea unui climat de încredere și siguranță publică.

Faţă de aceste considerente, în baza art. 421 alin. 1 pct.2 lit. a Cod procedură penală va admite apelul declarat de condamnatul/inculpat S.M.S. împotriva sentinţei penale nr. … din … 2017 pronunţată de Tribunalul Arad în dosarul nr. …/2016; va desfiinţa sentinţa penală atacată şi rejudecând cauza în baza art. 466 şi art. 408 Cod procedură penală recalifică calea de atac exercitată în faţa Tribunalului Arad împotriva sentinţei penale nr. … din … 2015 pronunţată de Tribunalul Arad din „Redeschiderea procesului penal în cazul judecării în lipsă a persoanei condamnate”, în „Apel”; în baza art. 38 alin. 2 Cod procedură penală, va constata competenţa Curţii de Apel Timişoara să judece apelul declarat de condamnatul/inculpat împotriva sentinţei penale nr. … din …. 2015 pronunţată de Tribunalul Arad în dosarul nr. …./2015.

În baza art. 421 alin. 1 pct.2 lit. b Cod procedură penală va admite apelul declarat de inculpatul/condamnat S.M.S. împotriva sentinţei penale nr. … din …. 2015 pronunţată de Tribunalul Arad în dosarul nr. …./2015; va desfiinţa sentinţa penală atacată numai faţă de inculpatul S.M.S. şi va trimite cauza spre rejudecare Tribunalului Arad în aceste limite.

În baza art. 424 alin. 4 Cod procedură penală va constata desfiinţate de drept toate actele procedurale încheiate în faza judecăţii de Tribunalului Arad în dosarul nr. …/2015, faţă de inculpatul S.M.S.. Sub acest aspect Curtea reţine că rejudecarea cauzei în ceea ce îl priveşte pe inculpatul S.M.S. va începe în condiţiile art. 371 şi următoarele Cod procedură penală numai din faza de judecată a procesului penal, respectiv nu din faza camerei preliminare.

Va menţine dispoziţiile sentinţei penale nr. … din … 2017 pronunţată de Tribunalul Arad privind acordarea onorariului pentru avocatul din oficiu şi de interpret.

Va anula mandatul de executare al pedepsei închisorii nr…./2015 din …. 2015, emis de Tribunalul Arad în dosarul penal nr. …./2015 și celelalte forme de executare, emise în baza sentințe penale nr. … din … 2015 şi va dispune punerea în libertate a inculpatului/condamnat de sub efectele acestui mandat de arestare preventivă.

În baza art.420 alin.11; art.238; art.223 alin.2 și art.202 alin.4 lit.e Cod procedură penală, va dispune luarea împotriva inculpatului S.M.S., trimis în judecată prin Rechizitoriul din data de ….2015, emis  în dosarul nr. …/2015 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Arad, pentru săvârșirea infracțiunii de „trafic de migranţi”, prevăzută de art. 263 alin. (1), alin. (2) lit. a)  Cod penal; a măsurii arestului preventiv, pentru o durată de 30 de zile, începând de astăzi, 06.02.2018 și până la data de 07.03.2018-inclusiv.