Abuz în serviciu

Decizie 49/2019 din 31.01.2019


ÎNCHEIERE FINALA CAMERA PRELIMINARA nr. 49/CP/2019

Şedinţa camerei  de  consiliu  din  31 ianuarie 2019

Completul compus din:

JUDECĂTOR DE  CAMERĂ PRELIMINARĂ  - judecător

Grefier

Ministerul  Public  a  fost  reprezentat  de procuror  A A din  cadrul  Parchetului  de  pe  lângă  Judecătoria  B. 

Pe  rol fiind constatarea legalităţii sesizării instanţei, a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală în dosarul nr. 246/P/2014  al Parchetului de pe lângă Tribunalul  B. , privind pe inculpaţii B A C, inculpat B S I, inculpat C D, inculpat S F D, inculpat P I, inculpat C OF, având ca obiect măsuri şi excepţii dispuse de judecătorul de cameră preliminară .

La apelul nominal făcut nu  se  prezintă  părţile. 

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefiercare învederează că , mersul  dezbaterilor  şi  concluziile părţilor  au  fost  consemnate  în  încheierea  de  şedinţă  din 10 ianuarie 2019 ,încheiere  care  face parte integrantă din prezenta, iar  în  vederea  deliberării  a  fost  amânată  pronunţarea  cauzei  pentru  termenul  de  judecată  din  23  ianuarie  2019 ,  apoi  pentru  termenul  de  astăzi, 31  ianuarie  2019 , când  :

INSTANŢA

Prin rechizitoriul emis în data de 18.10.2018 de Parchetul de pe lângă Judecătoria B. în dosarul nr.246/P/2014 au fost trimişi în judecată, în stare de libertate inculpaţii :

 1.B  S-I  , pentru săvârșirea infracțiunii de abuz in serviciu in formă  continuată, prev. şi ped. de art. 297 alin. 1 C.p., cu aplicarea art. 35 alin. 1 din C.p. rap. la art. 13 ind. 2 din Legea nr. 78/2000;

2.C  D,  pentru săvârșirea infracțiunii de abuz in serviciu în  formă continuată, prev. şi ped.  de  art. 297 alin. 1 C.p., cu aplicarea art. 35 alin. 1 C.p. rap. la art. 13 ind. 2 din Legea nr. 78/2000;

3.S F D, pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu în formă continuată, prev.  şi ped. de art. 297 alin. 1 cu aplicarea art. 35 alin. 1 din C.p., rap. la art. 13 ind. 2 din Legea  nr. 78/2000;

4.B  A C, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la abuz în serviciu in formă  continuată, prev. şi ped. de art. 48 rap. la art. 297 alin. 1 din C.p., rap. la art. 13 ind. 2 din Legea  nr. 78/2000, cu aplicarea art. 35 alin. 1 din C.p.;

5.P  I, pentru săvârșirea infracțiunii de  complicitate la abuz în serviciu in formă continuată, prev.  şi ped. de art. 48 rap. la art. 297 alin. 1 C.p., rap la art. 13 ind. 2 din Legea nr. 78/2000;

6.C OF,  pentru săvârșirea infracțiunii de abuz in serviciu in formă continuată, faptă prev. de art. 13 ind. 2 din Legea nr. 78/2000, rap. la art. 297 alin. 1 Cod penal, cu aplic. art. 35 alin . 1 C. penal.

În actul de sesizare s-a reţinut, în fapt că la data de 24 martie 2011, organele de urmărire penală din cadrul I.P.J. B. — Serviciul de Investigare a Fraudelor s-au sesizat din oficiu despre faptul că inculpatul B Sa comis infracțiunile de abuz în serviciu contra intereselor publice și fals în înscrisuri sub semnătură privată, prin aceea că în calitate de angajat al Primăriei H, în calitate de consilier, și-a îndeplinit în mod fraudulos atribuțiunile de serviciu, întocmind dosare de acordare a ajutorului social fără respectarea condițiilor prevăzute de lege și falsificând acte sub semnătură privată în acest sens.

Prin rezoluția din data de 31.03.2011, în baza art. 228 alin. 3 din fostul Cod de Procedură Penală, organele de poliție judiciară au dispus începerea urmăririi penale față de numitul B S I, pentru comiterea infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor publice și fals în înscrisuri sub semnătură privată, fapte prev. și ped. de art. 248 și art. 290 din fostul Cod Penal, ambele cu aplicarea art. 33 lit. a și art. 41 alin. 2 din fostul C.p. și numita B A C, pentru săvârșirea infracțiunilor de instigare la abuz în serviciu contra intereselor persoanelor și fals în înscrisuri sub semnătură privată, fapte prev. și ped. de art. 25 rap. la art. 248 și de art. 290 din fostul C.p., ambele cu aplicarea art. 33 lit. a și art. 41 alin. 1 din C.p.

S-a reținut faptul că suspectul B S I, în calitate de funcționar al Primăriei H și-a îndeplinit defectuos atribuțiunile de serviciu prin aceea că în perioada ianuarie - februarie 2011 a întocmit un număr de 189 de dosare pentru acordarea venitului minim garantat, în valoare totală de 84248 lei, fără respectarea condițiilor prevăzute de lege. În acest sens a întocmit în fals o parte dintre cererile de acordare a venitului minim garantat ale persoanelor solicitante.

De asemenea, numita B A C, în perioada ianuarie — februarie 2011 1-a determinat pe numitul B S Isă-și îndeplinească în mod defectuos atribuțiunile de serviciu în legătură cu întocmirea unui număr de aproximativ 60-70 de dosare pentru acordarea venitului minim garantat, fără respectarea condițiilor prevăzute de lege, iar în acest sens a întocmit în fals, în numele solicitanților, mai multe cereri pentru acordarea venitului minim garantat.

Rezoluția de începere a urmăririi penale întocmită de către organele de poliție judiciară a fost confirmată de către procurorul de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria B..

Prin ordonanța din data de 09.08.2011 a Parchetului de pe lângă Judecătoria B., urmare a propunerii organelor de poliție judiciară, s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor comise de către inculpații B S Iși B A C, astfel:

Față de inculpatul B S I, din infracțiunile de abuz în serviciu contra intereselor publice și fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. și ped. de art. 248 și art. 290 din C.p., ambele cu aplicarea art. 33 lit. a și art. 41 alin. 2 din C.p., în infracțiunile de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, prev. de art. 248 rap. la art. 248 ind. 1 din C.p. cu aplicarea art. 41 alin. 2 din C.p., fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 290 din C.p., fals intelectual, prev. de art. 289 C.p. și uz de fals, prev. de art. 291 din C.p., toate cu aplicarea art. 33 lit.a din C.p., iar față de inculpata B A C, din infracțiunile de instigare la abuz în serviciu contra intereselor persoanelor și fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. și ped. de art. 25 raportat la art. 248 și de art. 290 din C.p., ambele cu aplicarea art. 33 lit. a C.p. și art. 41 alin. 2 din C.p. în complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, prev. și ped. de art. 26 rap. la art. 248 C.p. cu referire la art. 248 ind. 1 din C.p., cu aplicarea art. 41 alin. 2 din Cp., fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 290 din C.p. și complicitate la fals intelectual, prev. de art. 26 rap. la art. 289 C.p., toate cu aplicarea art. 33 lit. a din C.p.

Prin aceeaşi ordonanță s-a dispus și extinderea cercetărilor față de numiții: C D, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prev. și ped. de art. 248 rap. la art. 248 ind. 1 C.p., art. 25 rap. la art. 290 C.p., art. 25 rap. la art. 289 C.p. și art. 25 rap. la art. 291 C.p.; S F, sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art. 248 rap. la art. 248 ind. 1 din C.p. și P I, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prev. de art. 26 rap. la art. 248 C.p. cu referire la art. 248 ind. 1 din C.p. și art. 26 rap. la art. 289 C.p.

Prin rezoluția din data de 09.08.2011, organele de poliție judiciară au dispus începerea urmăririi penale față de persoanele arătate mai sus, in conformitate cu cele dispuse prin ordonanța procurorului de caz.

Astfel, în sarcina inculpatul B S I s-a reținut că în calitate de funcționar al Primăriei Comunei H, în baza aceleiași rezoluții infracționale, și-a încălcat atribuțiunile de serviciu, prin aceea că, în perioada ianuarie 2010 — februarie 2011, nu a efectuat, cu știință, anchete sociale pentru acordarea venitului minim garantat prevăzut de Legea nr. 416/2001, având ca urmare plata nelegală a sumei de 594.115 lei din bugetul de stat. În realizarea activității infracționale suspectul, la indicațiile inculpaților C D și S F D, a întocmit în mod fictiv, în luna august 2010, anchete sociale și în data de 10.03.2011, a întocmit în fals, în numele mai multor persoane, cereri și declarații pe proprie răspundere, pentru acordarea unor drepturi de asistență socială.

În sarcina inculpatului C D s-a reținut faptul că în calitate de primar al comunei H, în baza aceleiași rezoluții infracționale, și-a încălcat atribuțiile de serviciu, prin aceea că în perioada ianuarie 2010 — februarie 2011, a dispus plata venitului minim garantat, în mod nelegal, deși nu a dat dispoziții pentru efectuarea anchetelor sociale conform prevederilor legale, având ca urmare plata nelegală a sumei totale de 594.115 lei din bugetul de stat. În realizarea rezoluției infracționale inculpatul i-a determinat pe inculpații B S Iși B A C, precum și pe numiții; P M și C I, să completeze și să semneze în fals mai multe cereri și declarații pe proprie răspundere, în numele beneficiarilor de ajutor social.

În sarcina inculpatului S F D s-a reținut că în calitate de secretar al comunei H și-a încălcat atribuțiunile de serviciu, prin aceea că a avizat de legalitate dispozițiile de plată ale primarului comunei H, pentru acordarea venitului minim garantat în perioada ianuarie 2010 — februarie 2011, deși a cunoscut faptul că nu au fost efectuate anchete sociale și nu au fost respectate prevederile Legii nr. 416/2001.

În sarcina inculpatei B A C s-a reținut că în perioada ianuarie 2010 — februarie 2011, l-a ajutat pe inculpatul B S I să-și încalce atribuțiunile de serviciu în legătură cu întocmirea dosarelor pentru acordarea venitului minim garantat, prin aceea că a favorizat obținerea nelegală a adeverințelor necesare de la AJOFM B și AFP T, în numele beneficiarilor de ajutor social. Tot în același scop a întocmit în fals și semnat mai multe cereri și declarații pe proprie răspundere în numele solicitanților, iar în luna august 2010 a întocmit în fals mai multe anchete sociale, împreună cu inculpatul B S I și cu inculpatul P I.

Cu privire la inculpatul P I s-a reținut că în luna august 2010 1-a ajutat pe inculpatul B S I să întocmească în mod fictiv anchete sociale în scopul efectuării plății nelegale a venitului minim garantat.

Prin ordonanța emisă la data de 03.11.2015, s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor săvârșite de suspecții:

1.B SI, în infracțiunile de abuz în serviciu in formă continuată, prev. și ped. de art. 297 alin. I Cp., cu aplicarea art. 35 alin. 1 din Cp. rap. la art. 13 ind. 2 din Legea nr. 78/2000, fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. și ped. de art. 322 alin. 1 Cp., fals intelectual, prev. și ped. de art. 321 C.p. si uz de fals, prev. și ped. de art. 323 Cp., toate cu aplicarea art. 38 alin. 1 din C.p.

2.C D, în infracțiunile de abuz în serviciu în formă continuată, prev. și

 ped. de art. 297 alin. 1 Cp., cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cp. rap. la art. 13 ind. 2 din Legea nr. 78/2000, instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. și ped. de art. 47 rap. la art. 322 alin. 1 din Cp., instigare la fals intelectual, prev. și ped. de art. 47 rap. la art. 321 din Cp. și instigare la uz de fals, prev. și ped. art. 47 rap. la art. 323 Cp., toate cu aplicarea art. 38 alin. 1 din Cp.;

3.S FD, în infracțiunea de abuz în serviciu în formă continuată, prev. și ped. de art. 297 alin. 1 cu aplicarea art. 35 alin. 1 din C.P. rap. la art.13ind.2 din Legea nr. 78/2000;

4.B A C, în infracțiunile de complicitate la abuz în serviciu, prev. și ped. de art. 48 rap. la art. 297 alin. 1 din Cp., rap. la art. 13 ind. 2 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 35 alin. 1 din Cp., fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. și ped. de art. 322 alin. 1 din Cp. și complicitate la fals intelectual, prev. și ped. de art. 48 rap la art. 321 Cp., toate cu aplicarea art.38 alin. 1 din Cp.;

5.P I în  infracțiunile de complicitate la abuz în serviciu, prev. și ped. de art. 48 rap. la art. 297 alin. 1 Cp., rap la art. 13 ind. 2 din Legea nr. 78/2000 și complicitate la fals intelectual, prev. și ped. de art. 48 rap. la art. 321 din C.p., ambele cu aplicarea art. 38 alin. 1 din cp.

Prin ordonanța emisă la data de 26.07.2018, s-a dispus extinderea urmăririi penale și efectuarea în continuare a urmării penale față de suspectul C O F, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu (în formă continuată - 37 de acte materiale), prev. de art. 13 ind. 2 din Legea nr. 78/2000, rap. la art. 297 alin. 1 Cod penal, cu aplic. art. 35 alin. 1 C. penal.

Prin ordonanța emisă la data de 21.08.2018, s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale față de inculpatul C O F pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu (în formă continuată - 37 de acte materiale), prev. de art. 13 ind. 2 din Legea nr. 78/2000, rap. la art. 297 alin. 1 Cod penal, cu aplic. art. 35 alin. 1 C. penal. constând în aceea că, în perioada 21.01.2010 — 04.03.2011, în realizarea aceleași rezoluții infracționale, în îndeplinirea funcției și a atribuțiilor de viceprimar al comunei H, deși cunoștea faptul că beneficiarii de ajutor social venitul minim garantat, nu aveau anchetele sociale întocmite și nu erau îndreptățiți la plata acestor drepturi sociale, a aprobat și dispus plata ajutorului social prin semnarea, în substituirea primarului comunei H, a 37 de acte de dispoziție și plată, după cum urmează: ordonanțarea de plată cu nr. 8 din 21.01.2010; ordonanțarea de plată cu nr. 95 din15.03.2010; ordonanțarea de plată cu nr. 95 din15.03.2010; ordonanțarea de plată cu nr. 153 din 15.04.2010; ordonanțarea de plată cu nr. 155 din 16.04.2010; ordonanțarea de plată cu nr. 224 și 225 din 21.05.2010; dispoziția primarului cu nr. 164 din 16.07.2010, pentru aprobarea acordării venitului minim garantat familiilor și persoanelor singure din comuna H, pentru luna iunie 2010, inclusiv anexa nr. 1; ordonanțările de plată cu nr. 265 și 266 din 17.06.2010; ordonanțările de plată cu nr. 293 și 294 din 19.07.2010; ordonanțările de plată cu nr. 333 și 339 din 16.08.2010; anexa nr. 2 privind (199 de persoane) titularii cu drepturi cu caracter social - cod 101, pentru care s-a virat suma de 30.000 lei în data de 24.09.2010, conform dispoziției primarului cu nr. 164/16.07.2010•, ordonanțările de plată cu nr. 392 și 393 din 24.09.2010; anexa nr. 2 privind (198 de persoane) titularii cu drepturi cu caracter social - cod 101, pentru care s-a virat suma de 30.000 lei în data de 13.10.2010, conform dispoziției primarului cu nr. 164/16.07.2010, ordonanțările de plată cu nr. 425 și 427 din 13.10.2010; anexa nr. 2 privind (204 persoane) titularii cu drepturi cu caracter social - cod 101, pentru care s-a virat suma de 30.000 lei în data de 23.11.2010, conform dispoziției primarului cu nr. 164/16.07.2010,  ordonanțările de plată cu nr. 483 și 484 din 22.11.2010; anexa nr. 2 privind (219 persoane) titularii cu drepturi cu caracter social - cod 101, pentru care s-a virat suma de 90.181 lei în data de 21.12.2010, conform dispoziției primarului cu nr.164/16.07.2010;  ordonanțările de plată cu nr. 577 și $79 din 21.12.2010;  6 (șase) borderouri pentru plata venitului minim garantat, emise la data de 11.01.2011, aferente sumelor restante pentru lunile: mai 2010; iunie 2010; iulie 2010; august 2010; septembrie 2010; octombrie 2010; borderoul pentru plata venitului minim garantat, cu nr. 40 emis la data de 14.01.2011, aferent lunii decembrie 2010; dispoziția de plată a primarului cu nr. 70 din 04.02.2011, privind aprobarea venitului minim garantat familiilor și persoanelor singure din comuna H., pentru luna ianuarie 2011; anexa nr. 1 la dispoziția de plată a primarului cu nr. 70 din 04.02.2011; borderoul cu nr. 108 emis la data de 07.02.2011; privind stabilire plăți drepturi noi aferent lunii ianuarie 2011; situație centralizatoare cu nr, 109/07.02.2011 privind plata venitului minim garantat aferent lunii ianuarie 2011, pentru 186 de persoane, în valoare totală de 41.749 de lei; borderoul cu nr. 214 emis la dala de 04.03.2011, privind stabilire plăți drepturi noi aferent lunii februarie 2011.

În fapt ,  se  arată  că în cursul lunii august 2010 lucrătorii Inspectoratului de Muncă al Județului B. au efectuat un control la Primăria Comunei H având drept obiect verificarea respectării prevederilor Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, ocazie cu care au constat următoarele: cazurile de ajutor social nu au fost reevaluate în anul 2010. Anchetele sociale existente în dosare sunt sumar întocmite și nu sunt datate, astfel încât nu se poate preciza exact de cât timp nu au fost reevaluate cazurile.

Întrucât beneficiarii de ajutor social  nu au fost reevaluați semestrial prin anchetă socială și nu se poate preciza de cât timp nu au fost reevaluați, este necesară suspendarea plății ajutorului social până la efectuarea reevaluării şi clarificarea situației actuale a acestora în privința veniturilor și a bunurilor deținute.

Astfel, a fost întocmit raportul de control înregistrat sub nr. 3046/02.08.2010 și au fost formulate următoarele recomandări pentru  care a fost desemnat responsabil Primarul Comunei H:

1.Suspendarea din plata ajutorului social a tuturor beneficiarilor de ajutor social din comuna H până la reevaluarea acestora - termen 30.07.2010.

2.Reevaluarea situație tuturor beneficiarilor de ajutor social de pe raza comunei H termen 20.08.2010.

3.Transmiterea către Inspectoratul Teritorial de Muncă al Județului B. a unei informări cu privire la rezultatele reevaluării beneficiarilor de ajutor social — termen 3 zile după finalizarea reevaluării.

Potrivit Legii 416/2001 (actualizată până la data de 1 ianuarie 2011) privind venitul minim garantat:

Art. 9 (1): Ajutorul social, în condițiile prezentei legi, se acordă pe bază de cerere și declarație pe proprie răspundere, însoțite de acte doveditoare privind componența familiei și veniturile membrilor acesteia.

Art. 11 (1): Cererea de acordare a ajutorului social se soluționează în termen de maximum 30 de zile de la data înregistrării. 

Art. 1 1 (2): In vederea verificării îndeplinirii de către solicitant a condițiilor de acordare a ajutorului social, primarul dispune în mod obligatoriu efectuarea anchetei sociale, în termen de 15 zile lucrătoare de la data înregistrării cererii.

Art. 12 (1): Stabilirea dreptului de ajutor social și a cuantumului acestuia se face prin dispoziție scrisă a primarului.

Art. 12 (2): In termen de maximum 10 zile lucrătoare de la efectuarea anchetei sociale, primarul are obligația să emită dispoziția de acordare sau de respingere a cererii privind ajutorul social.

Art. 12 (5): Primarul și secretarul unității administrativ-teritoriale răspund, în condițiile legii, de realitatea și legalitatea operațiunilor de stabilire a dreptului de ajutor social, inclusiv a cuantumului acestuia.

Art. 14 1 (3): în vederea urmăririi respectării condițiilor de acordare a dreptului la ajutor social, primarii dispun efectuarea de anchete sociale la interval de 3 luni sau ori de câte ori este nevoie.

Art. 141 (6): în cazul în care se constată situații care conduc la modificarea cuantumului, suspendarea sau încetarea dreptului la ajutor social, primarul emite o nouă dispoziție scrisă.

În legătură cu aceste aspecte inculpatul B S I funcționarul Primăriei Comunei H cu atribuții de serviciu în domeniul întocmirii dosarelor de ajutor social a declarat că în luna iulie 2010, dosarele cazurilor sociale au fost solicitate de către Inspecția Muncii pentru efectuarea unui control în legătură cu verificarea respectării prevederilor legale privind venitul minim garantat. Astfel, la data de 26.07.2010 acesta s-a prezentat la sediul Inspectoratului Teritorial de Muncă B. împreună cu viceprimarul comunei, inculpatul C O F, deși persoana invitată alături de acesta era inculpatul S F, secretarul comunei. Cu ocazia controlului efectuat de comisia de inspecție a fost verificat fiecare dosar de ajutor social în parte, un număr de 202 dosare aflate în plată la acea dată, constatându-se că situațiile de ajutor social nu au fost reevaluate în anul 2010, iar anchetele sociale existente în dosar erau sumar întocmite și nedatate, motiv pentru care nu se putea stabili de cât timp nu au fost reevaluate cazurile sociale. În urma acestor constatări, prin raportul de control 3046/02.08.2010 al Inspectoratului Teritorial de Muncă B. s-a recomandat suspendarea din plată a tuturor beneficiarilor de ajutor social până la reevaluarea acestora, fiind stabilit termenul de 30.07.2010 si fiind numit responsabil Primarul Comunei H, recomandându-se totodată și reevaluarea situației tuturor beneficiarilor de ajutor social până la 20.08.2010.

Potrivit inculpatului B S I, raportul de control a fost comunicat primarului comunei, inculpatului C D, singurul îndrituit să dispună suspendarea, dar acesta nu a dispus suspendarea plăților. Cu atât mai mult, inc. C D a dispus efectuarea în continuare a plăților, iar ulterior la data de 11.08.2010 Primăria H a comunicat către Inspectoratul Teritorial de Muncă B. faptul că în urma reevaluării situației beneficiarilor de ajutor social nu au intervenit modificări numerice ale dosarelor aflate în plată față de numărul de dosare prezentat la control și nici a sumelor stabilite pentru plata acestor drepturi, asta deși, conform declarației inculpatului B S I, în realitate nu s-a efectuat nici o reevaluare a cazurilor sociale.

Ulterior, Primăria Comunei H  primit de la Inspectoratul Teritorial de Muncă al Județului B. o comunicare cu privire la efectuarea unui al 2 -lea control cu aceeași tematică în vederea verificării îndeplinirii recomandărilor stabilite la primul control.

In aceste condiții, potrivit declarației inculpatului B S I. primarul C D și secretarul S F au dispus întocmirea urgentă a anchetelor sociale, în sensul că aceștia l-au însărcinat pe el și pe inculpatii B A C și P I să completeze formularele de anchete sociale cu dată anterioară primului control. Inculpatul declară că având în vedere faptul că li s-a impus acest lucru, au procedat la completarea formularelor cu date diferite, respectiv 7-8-9 iunie 2010 (date care au fost stabilite de către inculpații C D și S F), fiind semnate prin imitarea semnăturii solicitanților și fară a se lua legătura cu aceștia. La rubrica întocmit, acestea au fost semnate de către inculpatul B S I, chiar dacă o parte au fost completate de către colegii acestuia, acesta declarând că mențiunile din conținutul anchetelor au fost preluate din anchetele anterioare nedatate și din consultarea anchetelor altor primării, aflate pe internet.

Inculpata B A C, care în perioada 1986 - martie 2011 a ocupat funcția de casier la Primăria Comunei H, confirmă cele relatate de inculpatul B S I, declarând că ulterior anului 2009 nu a fost niciodată în teren să efectueze vreo anchetă socială, dar a întocmit fără a semna anchete sociale, în următorul context: Primăria Comunei H a fost controlată în luna iulie a anului 2010 de către Inspectoratul Teritorial de Muncă B. sub aspectul verificării legalității acordării venitului minim garantat, control în urma căruia, din discuțiile cu colegii, a aflat că s-a dispus suspendarea acordării venitului minim garantat pentru toți beneficiarii și efectuarea anchetelor sociale aferente dosarelor. Aceasta declară că nu cunoaște cum au procedat persoanele din conducerea primăriei, care aveau atribuții în acest sens, cert este faptul că după acest control viceprimarul comunei H inculpatul  C O F a dispus în numele conducerii primăriei ca împreună cu inculpaţii B SI şi P Isă completeze mai multe anchete sociale fără să se deplaseze la locuințele persoanelor cărora le întocmeau actele referitoare la efectuarea anchetelor sociale. Totodată inculpata declară că nu își amintește cu exactitate dacă a si semnat acele anchete sociale.

Inculpatul P I, angajat al Primăriei Comunei H pe funcția de referent agricol, cu prilejul audierii din data de 27.07.2011 a declarat că în perioada 07.06.2010 - 10.06.2010 împreună cu inculpatul B S I a efectuat anchetele sociale la o parte din beneficiarii de venit minim garantat, aceste anchete sociale fiind întocmite cu ocazia vizitei la locuința acestor persoane, pentru ca la de 17.08.2011 acesta să revină asupra celor declarate anterior și să declare că în luna august 2010 a fost rugat de către inculpatul B S Isă îl ajute la întocmirea anchetelor sociale aferente dosarelor de acordare a venitului minim garantat. Acesta a declarat că a completat formularele de anchete sociale fără a se deplasa la locuințele persoanelor cărora le-a întocmit anchetele sociale și fără ca aceste persoane să fie de față completând acele formulare de anchete sociale cu datele din registrul agricol, iar apoi le-a predat inculpatului B S, fără a-și aminti dacă le-a datat sau nu.

Viceprimarul Comunei H, inculpatul C O, a declarat inițial că la începutul lunii august 2010 Primăria Comunei H a fost planificată pentru efectuarea unui control cu privire la legalitatea acordării venitului minim garantat, participând la acel control la dispoziția primarului C D, împreună cu inculpatul BS. După finalizarea controlului,  acesta declară că a prezenta primarului C D neregulile constatate, iar acesta 1-a însărcinat pe inculpatul B S să remedieze acele nereguli, în cel mai scurt timp, astfel încât plata pentru luna viitoare să nu fie afectată.

Martorii L A și S A F au declarat că în cursul anului 2010 au fost desemnate prin Ordinul Prefectului să facă parte din echipa de control formată din angajați ai Inspectoratului de Muncă B., ai Inspecţiei Sociale B. și ai Instituției Prefectului B..

În acest sens au efectuat un control la Primăria Comunei H având drept obiect verificarea respectării prevederilor legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat.

În urma controlului acestea au constatat faptul că dosarele de ajutor social nu au fost reevaluate în cursul anului 2010, iar anchetele sociale existente în dosare au fost sumar întocmite și nedatate, astfel încât nu se putea preciza de cât timp nu au fost reevaluate cazurile de ajutor social.

Totodată, acestea au declarat că la momentul controlului efectuat de către acestea niciunul din cele 202 dosare de venit minim garantat nu îndeplinea condițiile legale pentru efectuarea plăților, nefiind efectuate anchete sociale și că nu cunosc nimic cu privire la formularele de anchetele sociale existente în dosarele de venit minim garantat și datate cu datele 6-10 iunie 2010, indicând cu certitudine că la momentul efectuării controlului în august 2010 acestea nu au existat.

Martorii au precizat totodată că persoana care are obligația de a dispune efectuarea de anchete sociale este primarul comunei personal și nu alt funcționar desemnat de către acesta și că nu cunosc ce s-a întâmplat ulterior controlului cu privire la acordarea ajutorului social la Primăria Comunei H, dacă au fost sau nu respectate recomandările formulate de către echipa de control.

Pentru lămurirea situației de fapt, au fost audiați în calitate de martori mai mulți beneficiari de venit minim garantat printre care numiții: C A, C P, C A, C F și C G, care au declarat că nu a fost niciodată efectuată anchetă socială la domiciliile lor de către funcționarii Primăriei Comunei H.

Din cuprinsul actelor de urmărire penală prezentate anterior rezultă că, în cursul lunii august 2010 inculpații B S I, B A C și P I au întocmit în mod fictiv anchetele sociale aferente dosarelor de acordarea a venitului minim garantat, fără a se deplasa la locuințele beneficiarilor, anchete sociale pe care le-au antedatat cu datele 7-8-9-10-11 iunie 2010,(aspect care rezultă cu precădere din declarațiile inculpaților, din raportul de control din 02.08.2010 în care s-a constatat că niciunul din dosarele de acordare a venitului minim garantat nu conțineau anchete sociale, precum și din declarațiile martorilor L A, S A F, C A, C P, C A, C F, C G).

Inculpatul C D, primarul Comunei H, cel cu atribuții de a emite o dispoziție de suspendare a venitului minim garantat potrivit art. 141 (6) din Legea 416/2001, cu toate că a luat la cunoștință de raportul de control din 02.08.2010, nu a dispus suspendarea din plată a venitului minim garantat pentru beneficiarii de ajutor social. Cu atât mai mult, prin adresa înregistrată la Primăria Comunei H sub nr. 916/11.08.2010 (semnată de către inculpații C D și S FD) a comunicat Inspectoratului Teritorial de Muncă al Județului B. că,  în urma reevaluării situației beneficiarilor de ajutor social nu au intervenit modificări numerice ale dosarelor aflate în plată față de numărul de dosare prezentat la control si nici a sumelor stabilite pentru plata acestor drepturi.

La data de 30.09.2010 reprezentanții Compartimentului Teritorial de Inspecție Socială B. au întocmit procesul-verbal de monitorizare a îndeplinirii recomandărilor cuprinse în procesul-verbal de control înregistrat sub nr. 64/30.09.2010, ocazie cu care s-a constatat că Primăria H a îndeplinit recomandările formulate în raportul de control nr. 3046 din 02.08.2010.

În legătură cu aceste aspecte inculpatul C D a declarat că are cunoștință de prevederile legilor 416 din 2001 și 276/2011 cu privire la venitul minim garantat și că interpretează dispozițiile potrivit cărora în termen de 15 zile lucrătoare de la data înregistrării cererii de ajutor social primarul dispune în mod obligatoriu efectuarea anchetei sociale în sensul că nu el personal ca primar ales, ci instituția primarului prin funcționarul desemnat în acest sens din cadrul instituției, motiv pentru care acesta nu a dispus niciodată în scris efectuarea de anchete sociale.

În urma controlului din luna august 2010, inculpatul C D declară că i-a dispus inculpatului B S I să remedieze deficiențele constatate, fără a-i indica în concret ce are de făcut și potrivit acestuia nu s-a implicat direct în dosarele de ajutor social și nu a dispus niciunui funcționar al Primăriei Hsă întocmească în mod fictiv anchete sociale.

Inculpatul S F-D a declarat că are cunoștință de prevederile legilor 416/2001, 276/2010 și 215/2001, declarând totodată că este obligatoriu avizul de legalitate al secretarului asupra dispozițiilor primarului, în lipsa acestuia nu se poate pune în aplicare dispoziția respectivă. Potrivit acestuia, nu s-a implicat niciodată în stabilirea dreptului de ajutor social, respectiv cuantumul acestuia, deoarece exista un funcționar cu atribuții în acest sens și nici nu a aflat în concret de neregulile constatate ca urmare a controlului din vara anului 2010.

Totodată, inculpatul a declarat că nu a fost informat că anchetele sociale aferente dosarelor de venit minim garantat pentru anul 2010 nu au fost întocmite, după cum acesta a declarat că pentru anul 2011 anchetele sociale nu au putut fi efectuate datorită volumului mare de lucru.

Începând cu luna ianuarie 2011, ca urmare a modificării legilor de acordare a venitului minim garantat, respectiv ca urmare a intrării în vigoare a Legii 276/2010, plata venitului minim garantat nu a mai fost făcută de Primărie, ci de Agenția Județeană pentru Prestații Sociale B., căreia Primăria trebuia să-i depună următoarele documente: situațiile de plată, situația de lucrări pentru persoanele apte de muncă, dispoziția primarului pentru stabilirea plății împreună cu tabelul cu beneficiarii. Sarcina întocmirii dosarelor si a anchetelor sociale rămânea tot în sarcina funcționarilor primăriei.

Conform noii legislații cererile de acordare a venitului minim garantat și declarațiile pe proprie răspundere trebuie reînnoite odată la 3 luni, iar persoanele solicitante trebuiau să facă o nouă cerere până la sfârșitul lunii februarie. Anterior acestei modificări legislative cererile trebuiau reînnoite doar la modificări intervenite în familie. Totodată, beneficiarii de ajutor social trebuiau să depună lunar, personal, adeverințe de la Agenția Județeană de Ocupare a Forței de Muncă filiala B. și trimestrial de la Administrația Finanțelor Publice a Comunei T..

În acest sens, inculpatul B S I, a declarat că pe parcursul lunii februarie 2011 a primit aproximativ 120 de cereri și declarații pe proprie răspundere de la solicitanții de venit minim garantat, precum și adeverințele necesare, deși persoanele și familiile care beneficiau de ajutor social până în acel moment erau în număr de 190. Potrivit acestuia, la începutul lunii martie 2011, învinuita B A C, i-a înmânat un număr de 70 de adeverințe de la Agenția Județeană de Ocupare a Forței de Muncă filiala B. și de la Administrația Finanțelor Publice T., adeverințe pe care le-a primit la rugămințile acesteia și la indicațiile inculpatului S F D pe care 1-a anunțat de acest fapt.

La data de 4 martie 2011 inculpatul a înaintat către Agenția Județeană pentru Prestații Sociale B. situația de plăți pentru luna februarie, pentru un număr de 189 de dosare, asta deși nu aveau decât pentru aproximativ 120 documentele necesare. Potrivit acestuia, a procedat în acest fel la dispoziţia  verbală a Primarului C D şi a secretarului S F D urmând ca până la data de 11.03.2011 termenul limită, să fie depuse și celelalte documente printre care și cererile și declarațiile pe proprie răspundere.

Datorită faptului că la data de 10.03.2011 inculpatul mai trebuia să primească aproximativ 70 de cereri de la persoanele solicitante, persoane pentru care inculpata B A C a adus adeverințele necesare, iar la data de 11.03.2011 era termenul limită pentru depunerea documentelor, inculpatul B S declară faptul că primarul C D a dat o dispoziție ca până la momentul când sunt finalizate toate dosarele acesta împreună cu următorii colegi: B A C, F I C, P M, C E M, C I, P Iși S I D să nu plece acasă, să finalizeze dosarele, în  sensul să xeroxeze documentele necesare să întocmească cererile în numele solicitanților.

Astfel, potrivit acestuia, pe parcursul acelei zile, funcționarii primăriei au completat și semnat un număr de aproximativ 70 de cereri în numele solicitanților. Cererile solicitanților au fost înregistrate cu data de 31 ianuarie 2011.

Inculpata B A C, a confirmat cele declarate de inculpatul B S Iși a declarat că la începutul lunii martie 2011, datorită faptului că Primăria trebuia să depună la Agenția Județeană de Prestații Sociale B. documentele aferente situațiilor de plăți comunicate și datorită faptului că o parte din dosarele de acordare a venitului minim garantat nu erau complete, neexistând cereri din partea solicitanților sau alte documente, au fost chemați de primarul comunei C D, care le-a spus acesteia și celorlalți colegi prezenți  să îl ajute pe inculpatul B S I la întocmirea dosarelor de ajutor social, fără a se preciza în mod concret cu ce anume, iar după acea ședință, viceprimarul C O a dispus în numele conducerii ca nimeni să nu plece acasă până nu vor fi finalizate dosarele de acordare a venitului minim garantat.

Astfel, inculpata declară că în data de 10.03.2011 împreună cu mai mulți colegi au stat peste program și au întocmit diferite acte. Potrivit inculpatei aceasta a completat cereri și declarații pe proprie răspundere pentru mai multe persoane, pe baza diferitelor documente care erau la dosar.

Aceste cereri au fost completate fără ca niciuna din aceste persoane în numele cărora au fost completate cererile să fie de față.

Inculpatul P I, a declarat că în data de 10.03.2011 a fost solicitat de viceprimarul C O să rămână peste program, împreună cu mai mulți colegi, ca să-1 ajute pe inc. B S I să finalizeze dosarele de acordare a venitului minim garantat.

În acea zi, respectiv 10.03.2011, acesta declară că a xeroxat mai multe documente din dosare și a completat anumite mențiuni din cererile și declarațiile pe proprie răspundere ale persoanelor beneficiare de venit minim garantat, fără ca vreuna din acele persoane să fie prezentă.

Martorul C I, angajată a Primăriei Comunei H pe funcția de consilier, a declarat că în data de 10.03.2011 a fost anunțată de viceprimarul Comunei, C O că trebuie să rămână la lucru peste program împreună cu mai mulți colegi, deoarece dosarele de ajutor social nu erau finalizate, în sensul, că trebuiau xeroxate mai multe acte din aceste dosare și înaintate către Agenția Județeană de Plăți B. până la data de 11.03.2011 la ora 16:00.

In acea zi aceasta a rămas la lucru de la ora 16:00 până la ora 19:00, 19:30, perioadă în care potrivit acesteia, s-a ocupat exclusiv de xeroxarea cererilor de acordare a ajutorului social.

În data de 11.03.2011, aceasta a declarat că a fost chemată de către conducerea primăriei în sala de ședință împreună cu mai mulți colegi și i s-a solicitat să îl ajute pe inculpatul B SI să finalizeze dosarele de acordare a venitului minim garantat. În acea zi aceasta a xeroxat în continuare documente din dosarele de ajutor social și a completat unele cereri și declarații de proprie răspundere pentru acordarea de drepturi de asistență socială, aceste cereri fiind completate în lipsa persoanelor numele cărora completau cererile si fără solicitarea acestora.

Martorul declară că a procedat în acest fel, chiar dacă a fost revoltată că a rămas peste program cu o zi înainte, datorită faptului că trebuia să respecte dispozițiile conducerii primăriei.

Martorul C E-M, angajată a Primăriei Comunei H pe funcția de referent contabil a declarat că în data de 10.03.2011 la fost anunțată de viceprimarul comunei,  C O că trebuie să rămână la lucru împreună cu mai mulți colegi , deoarece dosarele de ajutor social nu erau finalizate, în sensul că trebuiau xeroxate mai multe acte din aceste dosare și înaintate către Agenția Județeană de Plăți B. până la data de 11.03.2011 la ora 16:00, în caz contrar, i s-a spus că persoanele beneficiare de ajutor social nu și-ar fi putut primi banii.

In acea zi a rămas la lucru de la ora 16:00 până la ora 19:00, perioadă în care s-a ocupat exclusiv de xeroxarea cererilor de acordare a ajutorului social și fișele de calcul.

Martorul P M, angajat a Primăriei Comunei H pe funcția manager RECL a declarat că în data de 10.03.2011 a fost anunțat de viceprimarul comunei, C O că trebuie să rămână la lucru peste program împreună cu mai mulți colegi, deoarece dosarele de ajutor social nu erau finalizate și că trebuia să-1 ajute pe inculpatul B S să pregătească actele, fără a-i precizeze în concret în ce consta acest ajutor.

Potrivit acestuia, în acea zi a rămas la lucru de la ora 16:00 până la aproximativ ora 20:00, perioadă în care a completat mai multe cereri și declarații pe proprie răspundere pentru acordarea unor drepturi de asistență socială, fără a fi solicitat în acest sens de către persoanele în numele cărora a completat cererile și fără ca aceste persoane să fie de față.

Totodată acesta a declarat, că nu a semnat nicio astfel de cerere, iar după ce le-a completat le-a lăsat pe masă de unde le-a luat învinuitul B S. Potrivit acestuia în data de 11.03.2011 s-a ocupat exclusiv de copierea la xerox a anumitor documente din dosarele de ajutor social.

Viceprimarul Comunei H, inculpatul C O, a declarat inițial că în data de 10.03.2011 conducerea primăriei a fost informată de inculpatul BS I că sunt probleme cu dosarele de ajutor social în sensul că acestea_nu sunt finalizate, iar aceste dosare trebuiau depuse la Agenția Județeană de Prestații Sociale B. până a 2 a zi, 11.03.2010, la ora 16:00.

Luând în considerare aceste aspecte, conducerea primăriei a decis ca pentru a finaliza dosarele, mai mulți funcționari, respectiv B A, F C, P M, C E, S I, C I și P I să rămână peste program în acea zi și să-1 ajute pe inculpatul B S în a finaliza dosarele, fiind anunțați în acest sens de către inculpatul C O F.

Inculpatul C D, cu privire la aceste aspecte, a declarat că la data de 04.03.2011 a înaintat către Agenția Județeană de Prestații Sociale B. situația de plăți pentru luna februarie pentru un număr de 189 dosare, după cum i-a spus inculpatul B S, care a și întocmit-o, fiind doar semnată de inculpatul C D. Inculpatul a declarat că B S i-a comunicat că trebuie xeroxate anumite documente din dosare, iar acesta i-a spus să roage câțiva colegi să îl ajute în acest sens.

Inculpatul C D a declarat că nu a dispus niciodată nici unui funcționar din primăriei să rămână peste program și să-1 ajute pe B S cu dosarele de venit minim garantat, după cum nu a dispus niciunui funcționar să întocmească și să semneze în numele  beneficiarilor de venit minim garantat cererile și declarațiile pe proprie răspundere.

Inculpatul S F-D, a declarat că în data de 10.03.2011,  acesta împreună cu primarul inc. C D și viceprimarul inc. C O au decis  la solicitarea inculpatului B S I, ca mai mulți funcționari din cadrul primăriei să îl ajute pe acesta să finalizeze dosarele de venit minim garantat, fără a cunoaște în concret în ce a constat acest ajutor.

Cu privire la cele aproximativ 70 de adeverințe de la Agenția Județeană de Ocupare a Forței de Muncă Filiala B. și de la Adminisfrația Finanțelor Publice T., pe care inculpatul B S Ideclară că le-a primit la începutul lunii martie 2011 de la inculpata B A C, aceasta a declarat că a dorit să îi ajute pe beneficiarii de ajutor social obținând acele adeverințe pentru ei.

In acest sens, au fost audiați martorii T M, C O Iangajați ai Administrației Finanțelor Publice a Comunei T., M N, șefa a Administrației  Finanțelor Publice a Comunei T, rezultând următoarea situație de fapt: la începutul lunii februarie 2011, martorul M N a fost contactată telefonic de către inculpata B A C care a întrebat-o dacă este de acord ca aceasta să se prezinte la sediul Administrației Finanțelor Publice a Comunei T. în vederea obținerii adeverințelor si certificatelor fiscale necesare acordării venitului minim garantat pentru mai multe persoane din Comuna H, pentru a ajuta acele persoane să nu se deplaseze personal la T.. La câteva zile ulterior acestei discuții telefonice inculpata B A C s-a prezentat la sediul Administrației Finanțelor Publice a Comunei T. unde a luat legătura cu martorul C O căruia i-a dat aproximativ 50 de cereri de eliberare a adeverințelor și certificatelor fiscale și cărțile de identitate, în original, ale solicitanților, achitând taxa de timbru de 2 lei pentru toate aceste persoane. La câteva zile după, inculpata s-a prezentat din nou la sediul Administrației Finanțelor Publice a Comunei T., ocazie cu care a ridicat personal adeverințele și certificatele fiscale pentru cele aproximativ cele aproximativ 50 de persoane.

Procedura de eliberare a adeverințelor de venit și a certificatelor fiscale, necesare pentru acordarea venitului minim garantat, era următoarea: solicitantul trebuia să se prezinte personal cu cartea de identitate, completa o cerere,  achita taxa de timbru în valoare de 2 lei, cererea era înregistrată la registratura subunității,  după care adeverința și certificatul fiscal erau eliberate solicitantului.

Martorii B S și F E, angajate a Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă, punct de lucru B., au declarat următoarele: începând cu primele luni ale anului 2010 inculpata B A C, prin intermediul diferitor persoane trimitea martorilor o listă cuprinzând numele persoanelor, aproximativ 70, pentru care trebuia să elibereze adeverințe necesare acordării, venitului minim garantat. Au fost eliberate aceste adeverințe, în pofida faptului că procedura legală presupunea ca solicitantul să se prezinte personal cu cartea de identitate, să completeze o cerere și să prezinte adeverințe de la medicul de familie si adeverințe de venit de la Administrația Finanțelor Publice.

Adeverințele erau înmânate intermediarului care aducea lista de la inculpată.

Martorii L V, C A, C A, C A au declarat că de obținerea adeverințelor necesare dosarelor de venit minim garantat de la Administrația Finanțelor Publice T. și Agenția Județeană de Ocupare a Forței de Muncă B. s-a ocupat inculpata B A C, iar pentru aceste favoruri aceștia îi dădeau diferite sume de bani cuprinse între 1-și 50 de lei. 

Cu privire la acest aspect, inculpata B A C a declarat că a ajutat o parte din beneficiarii de venit minim garantat să obțină adeverințe de la Administrația Finanțelor Publice T. si de la Agenția Județeană de Ocupare a Forței de Muncă B., iar o parte din aceste persoane îi dădeau la diferite intervale de timp anumite sume de bani pentru a le cumpăra produse alimentare sau pentru a le achita diferite amenzi.

La data de 05 aprilie 2011, în baza autorizației Judecătoriei B. a fost efectuată o percheziție la locuinţa inculpatei B A C, ocazie cu care au fost găsite printre altele, cartea de identitate, în original,aparţinând numitului C I lista electorală permanentă privind circumscripţia electoralănr. 5,13 carduri bancare împreună cu formularele cu codul pin aparținând diferitor persoane, statele de plată privind venitul minim garantat, în original, copii ale cărților de identitate ale diferitor persoane. Cu privire la cardurile bancare, inculpata B A C a declarat că aparțin unor cunoștințe care i le-au înmânat pentru a retrage lunar alocațiile copiilor nou-născuți, copiile cărților de identitate le-a primit pentru încheierea contractelor și polițelor de adeziune, iar statele de plată le-a luat acasă pentru a le îndosaria în vederea arhivării.

Martorul B E, locuitoare a satului L, comuna H, a declarat că știe cu certitudine faptul că numeroși locuitori din L, beneficiari de venit minim garantat, au fost plecați din țară și le-au fost întocmite dosare de ajutor social de inculpata B A-C, care ridica în numele drepturile bănești.

Martorul S A - D, locuitoare a satului L, comuna H, a declarat faptul că are cunoștință că o parte din locuitorii satului L beneficiază de venit minim garantat în mod nelegal, că inculpata B A-C obține pentru aceștia adeverințele necesare de la Administrația Finanțelor Publice T. și de la Agenția Județeană de Ocupare a Forței de Muncă B., iar pentru aceste favoruri percepe și primește diferite sume de bani, aspecte care au fost confirmate și de către martorul MA I.

La data de 01.06.2011 Inspectoratul de Poliție Județean B. a solicitat Agenției Județene de Prestații Sociale B. efectuarea unei verificări de specialitate la dosarele de acordare a ajutorului social ale Primăriei Comunei H, cu referire la perioada ianuarie 2010 - februarie 2011 având următoarele obiective:

-să se stabilească dacă dosarele de acordare a venitului minim garantat îndeplineau  condițiile legale pentru efectuarea plăților;

-să se stabilească cuantumul sumelor acordate beneficiarilor reprezentând venit minim garantat, cu încălcarea prevederilor legale în vigoare.

In urma verificărilor a fost întocmit procesul-verbal de control nr. 156 /20.06.2011, fiind constatate următoarele:

Dosarele verificate aferente perioadei ianuarie - decembrie 2010, nu îndeplineau condițiile legale de acordare a ajutorului social întrucât:

-cererile și declarațiile pe proprie răspundere necesare întocmirii dosarului pentru acordarea ajutorului social nu sunt completate. Conform legii 416/2001 privind venitul minim garantat, art. 9 alin. (1) ajutorul social se acordă pe bază de cerere și declarație pe propria răspundere, însoțite de acte doveditoare privind componența familiei și veniturile membrilor acesteia și alin. (3), conform căruia cererea și declarația pe proprie răspundere prevăzute la alin.

(1) se semnează și se înaintează de către reprezentantul familiei.

-lipsesc actele doveditoare privind veniturile membrilor familiei.

-pentru perioada ianuarie 2010 - decembrie 2010 există o anchetă socială sumar întocmită și nedatată, așa cum este menționat și în Raportul de Control privind inspecția operativă efectuată la Primăria Comunei H în data de 26.07.2010.

Dosarele verificate aferente perioadei ianuarie - februarie 2011, nu îndeplineau condițiile legale de acordare a ajutorului social întrucât:

-nu există anchete sociale.

-conform prevederilor legii 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificările și completările ulterioare, art. 11 alin. (2), în vederea verificării îndeplinirii de către solicitant a condițiilor de acordare a ajutorului social, primarul dispune în mod obligatoriu efectuarea anchetei sociale în termen de 15 zile lucrătoare de la data înregistrării cererii.

-Conform prevederilor legii 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificările și completările ulterioare, art. 11 alin. (4), ancheta socială constituie proba legală pentru instanțele judecătorești în legătură cu deschiderea dreptului sau respingerea cererii.

Luând în considerare cele menționate mai sus, Compartimentul Teritorial de Inspecție Socială B. prin verificarea efectuată a constatat că Primăria Comunei H nu a aplicat corect prevederile legii 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificările și completările ulterioare.

Astfel, din cuprinsul actelor de urmărire penală efectuate în cauză rezultă că sumele de bani reprezentând venit minim garantat au fost achitate de Primăria Comunei H solicitanților în perioada ianuarie 2010 - februarie 2011  în mod abuziv și cu încălcarea prevederilor legale.

Potrivit adresei nr. 543 din 28.04.2011 a Primăriei Comunei Hcuantumul sumelor acordate reprezentând venit minim garantat, în perioada ianuarie 2010 - noiembrie 2010 este de 464.496 lei , iar potrivit adresei nr. 7269/02.05.2011 suma reprezentând venit minim garantat, acordată beneficiarilor din Comuna H în perioada decembrie 2010 - februarie 2011 este de 129.619 lei. Astfel, prejudiciul cauzat de funcționarii Primăriei Comunei Hprin plata nelegală a venitului minim garantat în perioada ianuarie 2010 - februarie 2011 este în cuantum de 594.115 lei.

Se constată că , au fost formulate cereri şi excepţii de către inculpaţii B S I , B A C  și  P I privind legalitatea actelor de urmărire penală efectuate şi a probelor administrate în dosarul nr. 246/P/2014 al Parchetului de pe lângă Tribunalul  B.  .

 Inculpaţii  B  A  C  şi P I  solicită  Judecătorului  de  cameră preliminară să dispună excluderea tuturor probelor administrate în cauză şi  constatarea  nulității  absolute a rechizitoriului  întocmit la  data  de 17.10.2018 în  condiţiile  în care acesta  nu  cuprinde  descrierea  faptelor  şi  a actelor  materiale  imputate  inculpaţilor. Solicită  de  asemenea  ca  judecătorul  de  cameră  preliminară  să constate că  nu  există o ordonanţă de efectuare  în  continuare a  urmăririi penale. De  asemenea, solicită a se  constata  nulitatea absolută a ordonanţelor de  delegare  din datele de 06.11.2014, 22.06.2016 şi  03.03.2017 şi să se constate nulitatea absolută a tuturor actelor de urmărire penală  subsecvente şi a probelor derivate administrate  ulterior emiterii  ordonanței; a se dispune restituirea  cauzei  la  Parchet  în  temeiul  dispoziţiilor art.  346  alin. 3  lit. a, b C. pr.penală  în  vederea  reluării  urmăririi  penale  şi  a  efectuării  acesteia  de  către organul  de  urmărire  penală  competent. Solicită a se constata nulitatea absolută a  actelor de  urmărire penală  efectuate  de  organele  judiciare  necompetente  anterior  datei  de 15 mai 2012 . Arată  că  în  anul 2014  a intervenit o modificare legislativă cu  aplicabilitate imediată, astfel că  trebuia  să  existe o ordonanţă  de  extindere  la  persoane, ceea ce  nu  există în  dosarul  de urmărire  penală. Începând cu  data  de 01.02.2014 toate  actele  de urmărire penală  sunt nule, astfel  că solicită a se constata nulitatea absolută a ordonanţelor de delegare din datele de 06.11.2014, 22.06.2016  şi  03.03.2017 .

Potrivit art. 22,  din  L.  78/2000 în cazul infracțiunilor prevăzute în prezenta lege, urmărirea penală se efectuează în mod obligatoriu de către procuror.

În  ceea  ce  priveşte  nulitatea absolută a rechizitoriului rechizitoriul întocmit în data de 17.10.2018 nu cuprinde descrierea faptelor, precum nici descrierea, enumerarea actelor materiale.

Verificarea regularității actului de sesizare presupune o examinare detaliată a rechizitoriului, exclusiv sub aspectul condițiilor de formă și de conținut al acestui act, judecătorul de cameră preliminară urmând să se raporteze la dispozițiile art. 328 și art. 329 NCPP, care stabilesc în detaliu care este conținutul obligatoriu al rechizitoriului  printre altele, figurând datele privitoare la fapta reținută în sarcina inculpatului și încadrarea juridică a acesteia, probele și mijloacele de probă.

Rechizitoriul trebuie să cuprindă o descriere într-o manieră rezonabilă a faptelor reținute în sarcina inculpatului, întrucât potrivit art. 371 NCPP.

Solicită  a  se  observa  faptul că rechizitoriul întocmit în prezenta cauză nu cuprinde o descriere suficientă a faptelor, lipsind cu desăvârșire enumerarea și descrierea actelor materiale care compun infracțiunea de complicitate la abuz în serviciu în formă continuată de a cărei presupusă săvârșire sunt  cercetaţi inculpaţii.

Această interpretare a instituției complicității adusă de reprezentanții Ministerului Public reprezintă o gravă atingere adusă drepturilor fundamentale ale persoanei respectiv drept la un proces echitabil și exercițiul liber al dreptului la apărare. Chiar și presupunând existența dovedită a unui număr de 200 de acte materiale în sarcina autorului, acest lucru nu echivalează cu atribuirea automată a acestui număr de acte materiale în sarcina celor  doi  inculpaţi, în lipsa argumentării și dovedirii unei legături subiective dintre autor și complice cu privire la presupusa săvârșire a tuturor actelor materiale.

Referitor la indicarea numărului actelor materiale ale infracțiunii sub formă continuată, se poate accepta, că este corect întocmit doar în situația în care s-ar fi descris toate împrejurările de loc, timp, mijloace, mod, scop în care a fost săvârșită fapta (fiecare act material) pentru că numai așa se poate observa cine, când și în ce împrejurări a contribuit la săvârșirea faptei.

Prin actele procurorului s-a încălcat regula generală a urmăririi penale prevăzută de art. 100 NCPP, prin care organul de urmărire penală strânge și administrează probe atât în favoarea, cât și în defavoarea suspectului sau a inculpatului, în prezenta cauză neadministrându-se probe nici în favoarea nici în defavoarea subsemnatului, organele de cercetare limitându-se la a presupune o conduită infracțională și neanalizând latura subiectivă sau obiectivă a infracțiunii.

Mai mult, prin modalitatea în care este întocmit rechizitoriul este încălcat grav dreptul la apărare al inculpaţilor , cât timp se  află în imposibilitatea de a li face o apărare, neștiind în concret faptele care li se impută.

În cuprinsul rechizitoriului se aduc acuzații privind subzistența  infracțiunii de abuz în serviciu constând în sarcina inculpaților B și C reținându-se că primul a întocmit actele de acordare a ajutorului social fără respectarea condițiilor prevăzute de lege și falsificând acte sub semnătură privată în acest sens.

În concret acuzațiile sunt generale arătându-se că s-au întocmit în fals o parte dintre cererile de acordare a ajutorului de către inculpata B A C și l-ar fi ajutat pe numitul B S să-și îndeplinească în mod defectuos atribuțiunile în legătură cu întocmirea unui număr aproximativ de 60-70 de dosare sau că ar fi întocmit în fals mai multe cereri pentru acordarea venitului (toate acestea cuprinse în pagina doi).

Se pune problema câte și care sunt aceste cereri în condițiile în care acuratețea unei acuzații presupune descrierea extensivă faptei imputate pentru a permite exercitarea dreptului la apărare. Termene precum „aproximativ 60-70 de cereri” fără identificarea lor sau „mai multe cereri” nu pot circumscrie reproșul penal făcut inculpatei B sau P.

De asemenea în cuprinsul actului de sesizare se fac referire la operațiuni precum „întocmit în mod fictiv anchete sociale” fără a se arăta în ce constă fictivitatea și respectiv falsul pentru că în cuprinsul întregului rechizitoriu nu este descrisă situația persoanelor indicate în anchetele sociale ca fiind diferită de cea faptică.

La fel se arată că unele persoane (n.n. inculpați) au completat altele, au semnat anchetele sociale în condițiile în care există o diferență de tratament penal între persoanele care au completat sau au și semnat (asumându-și prin semnătură  corectitudinea datelor) aceste anchete sociale.

Este imperios necesar a se stabili activitatea materială a fiecărui presupus participant pentru a întregi și determina reproșul penal adus acestuia, în condițiile în care pentru completarea unui act este suficient a cunoaște personal datele cu privire la care actul se completează, semnarea lui constituind o cu totul și cu totul altă conduită ilicită.

În pagina a 3-a a rechizitoriului se arată că inculpata B a favorizat obținerea nelegală a adeverințelor necesare la AJOFM B., fără să se arate însă în ce a constat acea „favorizare” și fără să se reține conduita culpabiliza a vreunui funcționar din cadrul AJOFM B..

Plasarea unor supoziții în cuprinsul unui act de sesizare al instanței nu își are sensul în condițiile în care nu se reproșează în drept o conduită nelegală. O asemenea aserțiune reprezintă o afirmație gratuită contrară principiului loialității.

In cuprinsul filei 6 a rechizitoriului se reproșează inculpatei B A C că nu a fost niciodată în teren să efectueze vreo ancheta socială și cu toate acestea  a întocmit fără a semna anchetele sociale.

Nu se arată însă care ar fi fost obligația de serviciu în efectuarea anchetei sociale, precum și norma de drept încălcată prin completarea unui formular de anchetă socială fără deplasarea la fața locului în măsura în care situația de fapt a locuitorilor comunei respectivă era arhicunoscută tuturor funcționarilor primăriei.

In cuprinsul actului de sesizare nu se arată în niciun moment că persoanele respective nu erau îndrituite la obținerea ajutorului social și se reproșează completarea doar din birou acestor cereri, fapte în sine nu constituie un fals sau o complicitate la abuzul în serviciu câtă vreme consemnările din cadrul anchetei sociale reflectă realitatea, iar latura subiectivă și rezoluția infracțională comună lipsesc a fi descrise.

Desigur s-ar putea avea în vedere că acestea ar fi simple apărări de fond ce vor fi dezbătute odată cu fondul cauzei, însă întrunirea elementelor constitutive ale infracțiunii și descrierea faptei este foarte importantă pentru a stabili limitele judecății și exercițiul dreptului la apărare, precum și a identifica norma legală care se pretinde a fi fost încălcată pentru a subzista abuzul în serviciu, iar acest aspect ține în mod indisolubil de formularea acuzații și de legalitatea actului de sesizare.

Înșiruirea unui număr de legi de trei legi (o simplă enumerarea acestora acte normative) respectiv legea 416/2001, 276/2010 și 215/2001 nu echivalează cu indicarea norme de drept încălcată pentru a putea reține subzistența infracțiunii prin prisma deciziei Curții Constituționale.

In cuprinsul rechizitoriului se arată că, pentru perioada ianuarie-decembrie 2010 dosarele verificate nu îndeplineau condițiile de acordare a ajutorului social, întrucât cererile și declarațiile pe proprie răspundere nu erau completate sau lipsesc actele doveditoare, iar ancheta socială este sumară și nedatată.

Toate aceste acțiuni negative nu pot constitui o complicitate imputabilă inculpaţilor B sau P și pe cale de consecință , care a fost ajutorul dat de către inculpaţi în săvârșirea unei fapte prin omisiune sau respectiv întocmirea neconformă prin raportare la aceste lipsuri a dosarelor de ajutor social, în condițiile în care reproșul adresat inculpatei trebuie să fie unul determinat.

Pentru perioada ianuarie-februarie 2011 se reproșează că nu există anchete sociale în condițiile în care exista obligativitatea de a se efectua aceste anchete. Nici aici nu se identifică o conduită culpabilă a inculpaţilor B și P ce să constituie o complicitate la infracțiunea de abuz în serviciu

Subsecvent pe un număr de 110 pagini (poate din dorința de a plictisi cititorul) rechizitoriul descrie conținutul fiecărui dosar, fără a se face precizări cu privire la identificarea persoanei care a completat cererile respective sau a se administra probatoriu grafologic în acest sens.

Cu privire la constatarea nulității absolute a ordonanțelor de delegare din data de 06.11.2014,  22.02.2016  apreciază că aceasta este nulă în condițiile în care pagini suplimentare au fost adăugate acesteia. Astfel potrivit contorului automat ordonanța a avut 2 pagini, dar cu toate acestea s-a ajuns la pagina 7 (a se vedea inscripția pagina 7 din 2)

De asemenea formatul este diferit în condițiile în care prima pagină nu cuprinde un asemenea contor.

Situația este identică și în ceea ce privește ordonanța din 22.02.2016

Cu privire la constatarea nulității absolute a ordonanței de delegare din data de 03.03.2017, apreciază că aceasta este nulă în condițiile în care nu conține semnătura organului de urmărire penală fila 19-20 vol. II UP.

Pe cale de consecință, se impune constatarea nulității absolute a tuturor actelor de urmărire penală subsecvente și a probelor derivate administrate ulterior emiterii ordonanțelor indicate, cu consecința excluderii acestora.

Lipsa unor mențiuni sau modificarea conținutului ordonanței determină nulitatea actului, nerespectarea cerinței legale aducându-se o vătămare drepturilor părților ori ale subiecților procesuali principali, care nu poate fi înlăturată altfel decât prin desființarea actului. Consideră faptul că, vătămarea cauzată este evidentă și constă în schimbarea nelegală a statutului procesual al inculpatului în persoană trimisă în judecată.

Așa cum s-a definit și doctrinar , vătămarea este acea consecință negativă a încălcărilor dispozițiilor ce reglementează desfășurarea procesului penal care constă în crearea posibilității unei soluționări greșite a cauzei fie prin neasigurarea exercitării drepturilor părților, fie prin încălcarea altor valori procesuale, ceea ce s-a întâmplat și în prezenta cauză.

Inexistența unei Ordonanțe de efectuare în continuare a urmăririi penale ca efect al modificărilor legislative intervenite prin intrarea în vigoare a Noului Cod Penal, se impunea emiterea unei ordonanțe de efectuare în continuare a urmăririi penale, în lipsa căreia emiterea unei ordonanțe de punere în mișcare a acțiunii penale sau a rechizitoriului este de neconceput.

Se impune astfel anularea tuturor actelor organelor de urmărire penală efectuate ulterior datei de 01.02.2014, ca fiind efectuate în lipsa unei Ordonanțe, care în fapt nu există, impunându-se anularea tuturor actelor de procedura ulterioare ca urmare a aplicării principiului fundamental accesorium sequitur  principale.

Inculpatul B  S I ,  invocă aspecte de  nelegalitate,  ale  actelor  de  urmărire  penale .

Astfel ,  arată că lipsește Ordonanța  de  extindere  ,  astfel  că  urmează a fi înlăturate  toate  probele  după  data  de  01.02.2014 având  în  vedere  că  acestea  au  fost  instrumentate  de  către  lucrători  ai  Ministerului  de  Interne  şi  nu  de  procuror  . 

Înțelege  să  invoce  neregularitatea actului de sesizare a instanţei sub aspectul

condiţiilor de fond ,neregularitatea de conținut a actului de sesizare, în cuprinsul

acestuia nefiind descrisa in mod concret fapta ce constituie obiectul acuzării.

Arată că, în actul de sesizare se retine ca inculpatul  B  S

I,  în  calitate de funcționar al Primăriei comunei  H, în realizarea aceleiași

rezoluții infracționale, in perioada ianuarie 2010 - februarie 2011 nu  a efectuat cu

știință  anchetele sociale pentru  acordarea venitului  minim garantat  prevăzut de

Legea nr. 416/2001, având  ca urmare plata nelegala a sumei totale de 594,115 lei din

bugetul de stat. De asemenea,  se reține ca inculpatul, la indicațiile inculpaţilor C

D și S F  D a întocmit  în mod fictiv in luna august 2010 anchete sociale și în data de 10.03.2011 a întocmit in fals în numele mai multor persoane cereri și declarații pe proprie  răspundere  pentru  acordarea  unor drepturi  de  asistenta sociala, reținându-se  că inculpatul a întocmit fictiv 206 anchete sociale şi a  întocmit pentru 189 de persoane fişa de calcul al ajutorului social.

Se susţine că, faptele inculpatului  B  S I  astfel  cum

au  fost descrise,  „fiecare  act material", întrunesc  elementele constitutive ale

infracţiunii de abuz in serviciu în forma continuata - 395 de acte materiale.

Or,  din descrierea faptei  rezulta ca elementul material al laturii obiective a

infracţiunii de abuz în serviciu reţinută in sarcina inculpatului ar consta in:

 (i) neefectuarea, cu ştiinţă, in perioada ianuarie 2010 - februarie 2011  a

anchetelor sociale pentru acordarea venitului  minim garantat  prevăzut

de Legea  nr. 416/2001, având ca urmare plata nelegală a sumei totale

de 594.115 lei din bugetul de stat;

 (ii) întocmirea in mod  fictiv a 206 anchete sociale;

 (iii)  întocmirea  pentru  189 de persoane a fisei de calcul al ajutorului social.

 În  primul  rând, solicită  a  se  constat că ,  deşi inculpatului i  se  imputa

comiterea infracţiunii de  abuz in serviciu, prin rechizitoriu nu se indica care sunt

normele legale perimare  încălcate , or, având in vedere decizia nr. 405/2016 a Curţii

Constituţionale era obligatoriu ca în actul de sesizare sa fie indicate in mod expres

care erau atribuțiile prevăzute de legislația primara pe care inculpatul le-a încălcat.

 Pe de alta parte, apreciază că faptele reţinute în sarcina sa nu sunt indicate cu suficienta  precizie, astfel încât sa rezulte  concordanţă  cu norma de incriminare, fiind  astfel încălcat dreptul inculpatului la un proces echitabil.

 Spre exemplu,  nu se precizează de ce întocmirea  fiselor de calcul al ajutorului

social poate constitui o  modalitate a elementului material al infracţiunii de abuz in

serviciu, respectiv o defectuoasa îndeplinire a atribuțiilor de serviciu.

 Pe de alta parte, inculpatului i se imputa întocmirea în mod fictiv a anchetelor

sociale, însă aceasta întocmire  a avut loc ulterior controlului de la ITM si respectiv

ulterior plății ajutorului social.

 Totodată,  solicită  a  se  constata  că nu s-a precizat modul în care s-a stabilit

prejudiciul care i se imputa  inculpatului, respectiv care este raționamentul  pentru

care s-a  ajuns  ca tuturor inculpaţilor sa li se  impute acelaşi prejudiciu, nefiind

precizat, cu privire la care dosar de ajutor social in parte, care este suma de care au

beneficiat persoanele menţionate  în rechizitoriu pe baza actelor întocmite şi nici dacă

acestea ar fi îndeplinit condiţiile pentru a beneficia de acesta.

 Consideră  că  este necesara o indicare exactă a cuantumului prejudiciului ce i

se  impută, a modului în care acesta a fost calculat, tocmai pentru ca să decidă , în cunoştinţă de cauză, care va fi poziția procesuala pe care o va adopta în cauza.

 Potrivit art. 6 paragraful  3 lit, a) din Convenția europeană  a  drepturilor

omului, acuzatul are dreptul  de a fi informat in mod  amănunțit  asupra naturii şi

cauzei acuzației aduse împotriva sa,  pentru a i se asigura posibilitatea de a-si pregăti

o apărare efectiva si eficienta.

 De asemenea,  respectarea dreptului la un  proces  echitabil al inculpatului

implica si stabilirea in mod  previzibil a obiectului judecăţii, stabilirea limitelor

judecăţii având a importanta  majora  si pentru aducerea la cunoştinţă a acuzațiilor de

care instanţa în temeiul art. 374 alin. (2) Cod  procedura penala pentru ca inculpatul

să îşi manifeste in deplina  cunoştinţă de cauza opțiunea pentru  judecata potrivit

procedurii  de drept comun sau  potrivit procedurii abreviate a recunoaşterii

învinuirii, cu atât mai mult cu cat inculpatul a avut a poziție de recunoaştere in faza

de  urmărire.

 În consecinţă,  solicită  a  se  constata  neregularitatea actului de sesizare in

ceea ce priveşte elementele  de fond  intrinseci, sub aspectul clarității acuzației ce i se

aduce  inculpatului.

Mai întâi, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei B.  reţine că obiectul procedurii de cameră preliminară este descris explicit în cuprinsul dispoziţiilor art.342 C.pr.pen. care statuează neechivoc asupra prerogativelor judecătorului de a verifica, după trimiterea în judecată, chestiuni punctuale, enumerate limitativ: competenţa instanţei sesizate prin rechizitoriu, legalitatea sesizării instanţei, legalitatea administrării probelor şi legalitatea efectuării actelor de către organele de urmărire penală.

În consecinţă, conform art.342 C.pr.pen., judecătorul de cameră preliminară examinează:

a) competenţa instanţei;

În cadrul acestei evaluări, judecătorul de cameră preliminară verifică în cauză respectarea legii, respectiv dacă instanța a fost sesizată cu o faptă care să atragă competența respectivei instanțe (iar nu temeinicia acuzației);

b) legalitatea sesizării;

Verificarea rechizitoriului ca act de sesizare a instanţei poartă asupra actului de sesizare propriu-zis, asupra îndeplinirii condiţiilor prevăzute de lege cu privire la conţinutul actului de sesizare şi asupra respectării dispoziţiilor art. 328 Cod procedură penală, iar nu asupra modului în care au fost respectate dispoziţiile legale care reglementează efectuarea urmăririi penale, criteriu care este analizat subsecvent. Examinarea modului în care au fost respectate dispoziţiile legale care reglementează efectuarea urmăririi penale este o activitate distinctă de examinarea regularității actului de sesizare, distincție care rezultă în prezent din modul de redactare al art. 342 Cod procedură penală.

Instanţa verifică în cadrul acestui criteriu şi claritatea acuzației (descrierea faptei cu suficiente elemente încât să rezulte concordanța cu norma penală şi să facă înţeles obiectul judecăţii). Acuzaţiile trebuie să fie formulate într-o manieră suficient de clară, încât să dea posibilitatea persoanei inculpate să înţeleagă, chiar beneficiind de sprijinul unor specialiști ai dreptului (avocați, consilieri juridici) ce anume i se reproşează de către autorități şi care este semnificația penală a conduitei sale (încadrare juridică şi implicit tratament sancționator).

c) legalitatea administrării probelor de către organele de urmărire penală;

În cadrul acestui criteriu, urmează a fi examinată respectarea condiţiilor de contradictorialitate şi a dreptului la apărare, respectiv incidența cazurilor de nulitate absolută sau relativă, astfel cum sunt reglementate de art.281 alin.1 lit. e şi f ,art.282 Cod procedură penală.

d) legalitatea efectuării actelor de către organele de urmărire penală;

În cadrul procedurii de cameră preliminară urmează a fi stabilit dacă au fost parcurse etapele obligatorii în urmărirea penală, şi, în cazul în care acestea există, concordanța între actele efectuate şi dispoziţiile legale ce reglementează modul în care sunt efectuate actele de către organul de urmărire penală, conform art.286 C.pr.pen., art.281 alin.1 lit. e, f C.pr.pen., art. 282 C.pr.pen. şi actele propriu zise.

Rechizitoriul  nu  este  un  act  de  urmărire  penală  , ci  actul  de  sesizare  al  instanţei  efectuat  după  terminarea  urmăririi  penale .De  aceea  ,  verificarea regularității  acestuia  se  va  efectua după  criteriile  de  legalitate  şi  regularitate  proprii  acestui  act ,  validitatea  lui  fiind  independentă  de  legalitatea  ori de  sancțiunile  aplicate actelor  de  urmărire  penală . Prin  urmare , nelegalitatea  actelor  de  urmărire  penală nu  este  de  natură  să  atragă  prin  ea  însăși  nelegalitatea sesizării  instanţei . Sub  acest  aspect  îşi  mențin  deplin  valabilitatea  considerentele  jurisprudențiale ,  potrivit  cărora  „ regularitatea  sesizării  priveşte  exclusiv  aspecte  de  formă şi  de  fond  , intrinseci  actului  de  investire  ,  orice  alte  aspecte  de  legalitate  privind  modul  de  efectuare  a  urmăririi  penale  , nu  vizează  regularitatea  investirii ,  ele  urmând  a  fi  cenzurate  şi  sancționate  de  instanţă  în  afara cadrului  prevăzut  de  art.  300  C.pr. penală” .

De asemenea, trebuie  făcută distincție între noțiunea de  neregularitate şi  nelegalitate. Astfel, prin  nelegalitate  se  înţelege  orice  încălcare  a  vreuneia  dintre  dispoziţiile  legale , care  reglementează  emiterea  rechizitoriului  şi  sesizarea  instanţei,  iar  prin  neregularitate , orice  aspect  care  determină  inaptitudinea  rechizitoriului  de  a  sesiza  valabil  instanţa ,  fie  că  este  vorba  de  un  aspect  de  nelegalitate  propriu  zisă,  fie  că  este  vorba  de  un  aspect  ținând  de  întocmirea  necorespunzătoare  a  actului  de  sesizare  .

În  ceea  ce  priveşte  corectitudinea  încadrării  juridice  ,  aspect  invocat  în  cadrul  măsurilor  şi  excepțiilor cu  care  a  fost  sesizat  judecătorul  de  cameră  preliminară , date  faptelor  de  către  procuror  nu  face  în  principiu  obiectul verificării ,  întrucât  acest  aspect  al  acuzației  ţine  de  judecarea  ei , nu  de  aptitudinea  rechizitoriului  de  a  investi  instanţa .

Având  în  vedere  cele  mai  sus  arătate, consideră judecătorul de cameră  preliminară că, în  ceea ce priveşte cererile şi excepţiile  invocate  de  inculpaţi  cu  privire  la nedescrierea  în  concret  a  faptei  reţinută în  sarcina  inculpaţilor , raportat  la  faptul că nu  s-a  indicat  numărul  actelor  materiale  ale  infracţiunii , că nu  au  fost  indicate  normele legale  primare  încălcate  raportat  la  Decizia  Curţii Constituţionale  nr.  405/2016 şi  că ,  nu  s-a  precizat  modul  în  care  s-a  stabilit  prejudiciul  care  se  impută  inculpaţilor  sunt nejustificate. Are  în  vedere  judecătorul  de  cameră  preliminară că, în  cuprinsul  rechizitoriului  au  fost respectate  dispoziţiile art. 342 C.pr .penală în ceea  ce  priveşte  legalitatea  sesizării  instanţei , rechizitoriul cuprinde datele referitoare la faptă, încadrarea juridică, la profilul moral şi de personalitate ale inculpaţilor, la actele de urmărire penală efectuate, la trimiterea în judecată şi cheltuielile judiciare ,  fiind indicate normele  legale  încălcate  , respectiv  Legea  nr.  416/2001 ce  reglementează  venitul  minim  garantat .

În ceea ce priveşte  numărul  actelor  materiale  reţinute  în  sarcina inculpaţilor  ,  judecătorul  de  cameră  preliminară  are  în  vedere  faptul  că  în  Rechizitoriu  s-a  menţionat  în ceea  ce  priveşte  inculpatul  B S  I  a întocmit pentru un  număr  de  189  persoane , fişa  de calcul  al  ajutorului  social , fiind  indicat  numele  persoanelor,  a întocmit  fictiv 206  anchete  sociale  aferente  dosarelor  privind plata  ajutorului  social fiind  indicat  de asemenea  numele persoanelor; pentru inculpatul P I  s-a  menţionat  că  a  întocmit  73  anchete  sociale  fiind  indicat  numele  persoanelor, iar  în  ceea ce o priveşte  pe  inculpata  B A  C, aceasta a întocmit  un  număr  de  67  anchete  sociale indicându-se  numele  persoanelor şi  tot  atâtea  acte  materiale . Astfel ,  excepţiile  invocate  de  către  cei  trei  inculpaţi  nu  sunt  întemeiate  sub  acest  aspect ,  dreptul  la  apărare  nu  a  fost  încălcat  ,  aceştia  având  posibilitatea  să  verifice şi  să-şi formuleze  apărarea  în  mod  concret  raportat  la învinuirea  ce  li  se aduce.

Astfel, cu privire la actele de urmărire penală, sancţiunea ce poate interveni este nulitatea. Conform art. 280 alin. 1 Cod procedură penală, „încălcarea dispoziţiilor legale care reglementează desfăşurarea procesului penal atrage nulitatea actului în condiţiile prevăzute expres ce prezentul cod". Pentru a opera nulitatea, se cer a fi întrunite cumulativ trei condiţii de fond: să existe o încălcare a legii la momentul efectuării actului respectiv (procedural sau procesual); să se fi produs o vătămare a drepturilor părţilor sau subiecților procesuali; vătămarea să nu poată fi înlăturată altfel decât prin desființarea actului.

În cazul nulității relative, trebuie dovedite - de către cel ce o invocă - nu doar încălcarea legii, dar şi existenţa vătămării şi împrejurarea că vătămarea nu ar putea fi înlăturată decâtprin desființarea actului respectiv. Simpla invocare a nerespectării legii - cu ocazia efectuării unui act de urmărire penală - nu este, așadar, suficientă pentru a opera sancţiunea procesuală decât dacă acea încălcare este sancţionată cu nulitatea absolută, aplicabilă în unul dintre cazurile arătate la art. 281 alin. 1 Cod procedură penală. În cazul celorlalte încălcări, sancţiunea nulității relativeintervine, în cursul procedurii de cameră preliminară, doar în măsura în care cel ce o invocă face dovada şi a existenței vătămării şi a necesității de desființare a actului.

Odată constatată, nulitatea produce aceleaşi consecințe, indiferent de caracterul ei relativ sau absolut, şi anume desființarea actului, lipsirea acestuia de efecte juridice. Mai mult, în cazul actelor procesuale sau procedurale aflate în interdependență, potrivit art. 280 alin. (2) Cod procedură penală, „actele îndeplinite ulterior actului care a fost declarat nul sunt la rândul lor lovite de nulitate, atunci când există o legătură directă între acestea şi actul declarat nul".

Prin urmare, efectuând verificarea în cursul procedurii de cameră preliminară, judecătorul, atunci când constată incident vreunul dintre cazurile de nulitate relativă sau absolută, sancționează actul/actele menţionate cu nulitatea, aspect în legătură cu care procurorului nu i se cere a efectua vreo remediere în această fază procesuală, ci, even¬tual, doar de a decide dacă îşi menţine sau nu decizia de trimitere în judecată, fază în care ar urma să se analizeze exclusiv actele de urmărire penală valide, nesancționate cu nulitatea.

În  speţa  de  faţă  au  fost  invocate  excepţii  cu  privire  la  constatarea  nulităţii  absolute a  ordonanţelor  de delegare  din  datele  de  06.11.2014 ,22.02.2016 şi 03.03.2017  şi  respectiv  constatarea  nulităţii  absolute  a  tuturor  actelor  de  urmărire  penală  subsecvente  şi  a  probelor  derivate  administrate  ulterior  emiterii  ordonanţei ,  cu  consecinţa  excluderii  acestora  .

În motivarea nulităţii  primelor două ordonanţe  ,  respectiv  din  06.11.2014 şi 22.02.2016 s-a  invocat faptul că , au  fost  adăugate  pagini  suplimentare  deoarece  potrivit  contorului  automat  ordonanţa  a  avut  2  pagini ,  dar  cu  toate  acestea  s-a  ajuns  la  pagina  7 ,  iar  formatul  este  diferit .

Judecătorul  de  cameră  preliminară ,  verificând  cele  două  ordonanţe  a  constatat  că , într-adevăr menţiunile  de  pe  acestea  sunt  în  partea  de  jos 2 din 3 ,  2  din  4 ...2 din  7 , însă  aceste  menţiuni  apar  şi  cu  privire  la  alte de  urmărire  penală , respectiv 22.03.2016 ,  filele 24-26 vol. III din  dosarul de  urmărire  penală ; ordonanţă  din 22.03.2018  filele  21-23  acelaşi  volum , astfel  că  aceste  menţiuni  vor  fi  considerate  de  instanţă nu  ca  şi  adăugiri  ci  ca  o  caracteristică  de tehnoredactare , motiv  pentru  care  va  respinge  şi această  excepţie .

În ceea ce priveşte  constatarea  nulităţii absolute a ordonanţei de delegare din  03.03.2017,  raportat  la  faptul  că  aceasta nu  a fost  semnată  de  către  organul  de urmărire  penală, judecătorul de  cameră preliminară are în vedere faptul că, Ordonanţa  mai  sus arătată  este  depusă la filele 424-426, volumul  II  al  dosarului  de  urmărire  penală  şi  este  semnată  de  către  organul  de urmărire penală, respectiv procuror B G, motiv  pentru  care  va  respinge  şi  această excepţie .

Cu privire la inexistența  unei  ordonanţe  de  efectuare în continuare a urmăririi  penale , ca  efect  al  modificărilor  legislative  intervenite  prin  intrarea  în  vigoare  a  noului  cod  penal , precum şi  nulitatea absolută a actelor de urmărire penală  efectuate  de  organelor  judiciare  necompetente  anterior  datei  de  15 mai 2012, judecătorul  de  cameră  preliminară  are  în  vedere  că,  prin  rezoluţia  din  15.05.2012  emisă  de  către  procurorul  din  cadrul  Parchetului  de  pe  lângă Judecătoria  B. ,  filele 26-28 ,  s-a  constatat  că  s-au  sesizat  din  oficiu  organele  de  poliţie  din  cadrul  Inspectoratului  de  poliţie  al  Judeţului  B.  ,  pentru  săvârşirea  infracțiunilor de  abuz  în  serviciu  contra  intereselor  publice  şi  fals  în  înscrisuri  sub  semnătură  privată ,  fapte  prevăzute  şi  pedepsite  de  art.  248 Cod  penal şi  290 Cod  penal fără  a  fi  reţinut  la  momentul  respectiv (cel  al sesizării  din  oficiu  ) dispoziţiile  Legii  nr.  78/2000. Ca  urmare  a  faptului că ,  prin  rezoluția  mai  sus  menționată  procurorul  a  constatat şi  incidența  legii  nr.  78/2000  pentru  prevenirea  , descoperirea  şi  sancționarea  faptelor  de  corupție  a  dispus  , potrivit art. 209  alin. 3  Cod  penal ,  raportat  la  art. 22  din  L. 78/2000  , ca  urmărirea  penală  în cauză să fie  efectuată  de  procuror .

Consideră astfel, judecătorul  de  cameră preliminară, că până la momentul  15.05.2012  nu  se  impunea  ca  urmărirea  penală,  potrivit  art.  22  din Legea  78/2000 să  fie  efectuată  de  către  procuror ci de  către organele  judiciare, iar  după  acel  moment, când  s-a  constatat  incidenţa  Legii mai  sus  menţionate,  au fost  respectate  de către  organele  de  urmărire  penală ,  dispoziţiile  legale,  urmărirea  fiind  efectuată  de  către  procuror .

Mai mult  decât  atât, la  filele 29-45  din volumul I  al  dosarului de urmărire  penală,  există  referatul cu  propunere de  declinare  a  competenţei  întocmit  de organul de  urmărire  penală şi  prin  care  s-a  propus  declinarea  competenţei  de  soluţionare  a cauzei în  favoarea  Parchetului de  pe  lângă Judecătoria  B. , în  temeiul art.  22  din  L. 78/2000 , art.  25  C.pr.  penală , art. 45  C.pr.  penală şi  art.  45  alin. 1 C.pr. penală .

Având  în  vedere  aceste  aspecte  consideră  judecătorul de  cameră  preliminară  că  nici  aceste  excepţii  nu  sunt  întemeiate .

Ca atare, judecătorul de cameră preliminară, constată că organele de urmărire penală nu au încălcat cadrul legal al începerii urmăririi penale, a efectuării actelor şi a administrării probelor, urmărirea penală s-a realizat cu respectarea garanțiilor procesuale recunoscute părților în cadrul menționat, nu s-a dovedit de către inculpaţi că au  fost  încălcate  dispoziţiile  art.  280 şi  281  C.pr. penală, ce  reglementează  nulităţile  absolute  şi  nulităţile relative .

În raport cu cele mai sus menţionateîn temeiul art. 345 alin. 1 şi 2 C. proc. pen.judecătorul de  cameră  preliminară  va  respinge  cererile formulate de inculpații B S I, B A C și P I privind legalitatea actelor de urmărire penală efectuate şi a probelor administrate în dosarul nr. 246/P/2014 al Parchetului de pe lângă Tribunalul  B.  şi în consecință:

În baza art. 346 alin.2 C. proc. pen., judecătorul de  cameră  preliminară  va constata  legalitatea sesizării instanţei cu  rechizitoriul emis în data de 18.10.2018 în dosarul nr. 246/P/2014 al Parchetului de pe lângă Tribunalul  B., privind pe inculpații :

1. B  S-I,  , pentru săvârșirea infracțiunii de abuz in serviciu in formă  continuată, prev. şi ped. de art. 297 alin. 1 C.p., cu aplicarea art. 35 alin. 1 din C.p. rap. la art. 13 ind. 2 din Legea nr. 78/2000;

2.  C  D,  ,  pentru săvârșirea infracțiunii de abuz in serviciu în  formă continuată, prev. şi ped.  de  art. 297 alin. 1 C.p., cu aplicarea art. 35 alin. 1 C.p. rap. la art. 13 ind. 2 din Legea nr. 78/2000;

3. S F D, , pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu în formă continuată, prev.  şi ped. de art. 297 alin. 1 cu aplicarea art. 35 alin. 1 din C.p., rap. la art. 13 ind. 2 din Legea  nr. 78/2000;

4.B  A C, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la abuz în serviciu in formă  continuată, prev. şi ped. de art. 48 rap. la art. 297 alin. 1 din C.p., rap. la art. 13 ind. 2 din Legea  nr. 78/2000, cu aplicarea art. 35 alin. 1 din C.p.;

5.P  I, , pentru săvârșirea infracțiunii de  complicitate la abuz în serviciu in formă continuată, prev.  şi ped. de art. 48 rap. la art. 297 alin. 1 C.p., rap la art. 13 ind. 2 din Legea nr. 78/2000;

6.C O-F,  , pentru săvârșirea infracțiunii de abuz in serviciu in formă continuată, faptă prev. de art. 13 ind. 2 din Legea nr. 78/2000, rap. la art. 297 alin. 1 Cod penal, cu aplic. art. 35 alin . 1 C. penal.

Judecătorul de  cameră  preliminară  va dispune  începerea judecăţii cauzei privind pe inculpații B S-I, C D, S F D, B A C, P  I , C O-F .

În  baza  art.272 C.pr.penală va  obliga  Ministerul Justiţiei să plătească din fondurile sale suma de  câte  230 lei, onorar de avocat din oficiu, pentru av. P D, având delegaţie pentru asistenţă judiciară obligatorie nr.3657/25.10.2018  din cadrul Baroului B.,  pentru av. Z A, având delegaţie pentru asistenţă judiciară obligatorie nr.3658/25.10.2018  din cadrul Baroului B., pentru av. B C, având delegaţie pentru asistenţă judiciară obligatorie nr.3659/25.10.2018  din cadrul Baroului B., pentru av. C M, având delegaţie pentru asistenţă judiciară obligatorie nr.3660/25.10.2018  din cadrul Baroului B., pentru av. H I, având delegaţie pentru asistenţă judiciară obligatorie nr.3661/25.10.2018  din cadrul Baroului B. ,pentru av. C B M având delegaţie pentru asistenţă judiciară obligatorie nr.3662/25.10.2018  din cadrul Baroului B..

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DISPUNE

În temeiul art. 345 alin. 1 şi 2 C. proc. pen. resping cererile formulate de inculpații B S I , B AC  și  P Iprivind legalitatea actelor de urmărire penală efectuate şi a probelor administrate în dosarul nr. 246/P/2014 al Parchetului de pe lângă Tribunalul  B.  şi în consecință:

În baza art. 346 alin.2 C. proc. pen., constat legalitatea sesizării instanţei cu  rechizitoriul emis în data de 18.10.2018 în dosarul nr. 246/P/2014 al Parchetului de pe lângă Tribunalul  B., privind pe inculpații :

7.B  S-I  , pentru săvârșirea infracțiunii de abuz in serviciu in formă  continuată, prev. şi ped. de art. 297 alin. 1 C.p., cu aplicarea art. 35 alin. 1 din C.p. rap. la art. 13 ind. 2 din Legea nr. 78/2000;

8.  C  D,  ,  pentru săvârșirea infracțiunii de abuz in serviciu în  formă continuată, prev. şi ped.  de  art. 297 alin. 1 C.p., cu aplicarea art. 35 alin. 1 C.p. rap. la art. 13 ind. 2 din Legea nr. 78/2000;

9. S F D, pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu în formă continuată, prev.  şi ped. de art. 297 alin. 1 cu aplicarea art. 35 alin. 1 din C.p., rap. la art. 13 ind. 2 din Legea  nr. 78/2000;

10.B  A C, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la abuz în serviciu in formă  continuată, prev. şi ped. de art. 48 rap. la art. 297 alin. 1 din C.p., rap. la art. 13 ind. 2 din Legea  nr. 78/2000, cu aplicarea art. 35 alin. 1 din C.p.;

11.P  I , , pentru săvârșirea infracțiunii de  complicitate la abuz în serviciu in formă continuată, prev.  şi ped. de art. 48 rap. la art. 297 alin. 1 C.p., rap la art. 13 ind. 2 din Legea nr. 78/2000;

12.C O-F,  , pentru săvârșirea infracțiunii de abuz in serviciu in formă continuată, faptă prev. de art. 13 ind. 2 din Legea nr. 78/2000, rap. la art. 297 alin. 1 Cod penal, cu aplic. art. 35 alin . 1 C. penal.

Dispun începerea judecăţii cauzei privind pe inculpații B S-I, C D, S F D, B A C, P I , C  O-F .

În  baza  art.272 C.pr.penală obligă Ministerul Justiţiei să plătească din fondurile sale suma de  câte  230 lei, onorar de avocat din oficiu, pentru av. P D, având delegaţie pentru asistenţă judiciară obligatorie nr.3657/25.10.2018  din cadrul Baroului B.,  pentru av. Z A, având delegaţie pentru asistenţă judiciară obligatorie nr.3658/25.10.2018  din cadrul Baroului B., pentru av. B C, având delegaţie pentru asistenţă judiciară obligatorie nr.3659/25.10.2018  din cadrul Baroului B., pentru av. C M, având delegaţie pentru asistenţă judiciară obligatorie nr.3660/25.10.2018  din cadrul Baroului B., pentru av. H I, având delegaţie pentru asistenţă judiciară obligatorie nr.3661/25.10.2018  din cadrul Baroului B. ,pentru av. C B M, având delegaţie pentru asistenţă judiciară obligatorie nr.3662/25.10.2018  din cadrul Baroului B..

Cu contestaţie în termen de 3 zile de la comunicarea încheierii cu inculpații, părţile civile  şi procurorul, ce se depune la Judecătoria B..

Dată şi pronunţată în camera de consiliu azi  31 ianuarie  2019.