Obligaţia de a face

Prin cererea înregistrată la Tribunalul Bacău -  Secţia a II a civilă, de contencios administrativ şi fiscal,  sub nr. 4300/110/2015 la data de 17.12.2015, reclamantul  C.I. , a chemat in judecata  pârâţii  M.A.I.-C.P.S. şi  I.J.P.  solicitând ca pârâtul  I.J.P. să-i elibereze o adeverinţă  prin reconstituirea veniturilor din premii obţinute in perioada 23.08.1980-31.12.1989, necesara recalculării pensiei iar în ceea ce o priveşte pe pârâta C.P.S. a M.A.I. la recalcularea pensiei pe baza acestei adeverinţe ce va fi eliberata, precum si pe baza Adeverinţelor nr 293228/04.08.2015 si nr 324705/13.10.2015, reprezentând venituri obţinute din premii in perioada 23.08. 1980- 01.12.1994 si care nu au fost luate in calcul la stabilirea pensiei actuale prin Decizia nr 149238/04.09.2013, conform Adeverinţei I.P.J. Bacău nr 206298/26.11.2010. Solicită ca recalcularea sa fie făcută începând cu data naşterii acestui drept.

În motivarea acţiunii se arată, în esenţă, următoarele :

Reclamantul este nemulţumit de  refuzul nejustificat al I.P.J. Bacău de a-i comunica o adeverinţa cuprinzând premiile obţinute in  calitate de fost angajat al acestei instituţii in perioada 23.08.1980-30.10.2007, necesara  la recalcularea pensiei de către C.P.S. a M.A.I. Arată reclamantul că refuzul s-a materializat in faptul ca in perioada 10.03.2014 - 23.10.2015 s-a adresat cu mai multe cereri la care IJP Bacău care a refuzat  sa-i răspundă, astfel că până în prezent nu i-au fost comunicate premiile obţinute pentru perioada  23.08.1980-31.12.1989, fiind astfel în imposibilitate de a se adresa C.P.S. a M.A.I. cu aceasta adeverinţa pentru recalcularea pensiei. Ultimul răspuns a fost formulat cu nr 324705/13.10.2015 si a fost primit la data de 23.10.2015 .

Prin adresa nr 293228/04.08.2015 i s-au comunicat doar premiile obţinute pentru perioada 1990-2007.

Din adeverinţa lipseşte perioada 23.aug.1980-31.12.1989,aceasta aducandu-i prejudicii, fiind lipsit de un drept al său.. Pentru aceasta perioada i s-a comunicat verbal, de către şeful Serv. Resurse Umane "ca nu se găseşte acest dosar" si prin urmare nu au fost identificate premiile. Fata de aceasta situaţie, a  solicitat fostului angajator să reconstituie evidenţa premiilor obţinute,  pe cale administrativa, prin verificarea altor dosare de personal aparţinând altor angajaţi, din aceeaşi perioada .

Fostul angajator invocând diverse motive nu a procedat la reconstituire.

Mai arată  reclamantul că  premiile obţinute de către toti angajaţii M.A.I. in perioada de activitate 1980- 01.12.1994, se evidentiau pe State de Plata de Premiere separat de statele de plata lunare, acestea nefiind cumulate in totalul veniturilor lunare. Aceste state de plata a premiilor aveau ca termen de păstrare  10 ani, dupa regimul actelor de casa, dupa care se distrugeau, asfel ca odată cu intrarea in vigoare a Legii 263/2010, nu au putut fi incluse în calcul toate premiile obţinute pe parcursul activitatii unui angajat al M.A.I., inclusiv al I.PJ. Bacău, Apreciază reclamantul că  veniturile din premii se pot reconstitui pentru aceasta perioada limitată,

Ataşat acţiunii s-au depus înscrisuri : cererea către IPJ Bacău din 10.03.2014si răspunsul cu nr 1250285/04.04.2014; cererea către IPJ Bacău din 03.06.2014 si răspunsul nr 922506/22.08.2014; cererea către IPJ Bacău din 08.10.2014 si răspunsul nr 923525/29.12.2014; cererea către IPJ Bacău din 15.01.2015 si răspunsul nr 291020/19.03.2015; cererea către IPJ Bacu din 24.06.2015 si răspunsul nr 293042/04.08.2015; cererea către C.P.S. din 21.08.2015si răspunsul nr 149238/03.09.2015; cererea către IPJ Bacău din 10.09.2015si răspunsul nr 293758/14.10.2015; cererea către C.P.S. din 21.10.2015; cererea către C.P.S. din 05.11.2015 si răspunsul nr 635967/19.11.2015; decizia nr 149238/22.10.2014 - f. 6-34 ds.

La data de  5 ianuarie 2016, la solicitarea instanţei, reclamantul a depus  motivele de drept şi de fapt ale cererii, f. 40 ,  în care se arată că  motivul de fapt al acţiunii sale este reprezentant de  refuzul nemotivat al celor două instituţii pârâte de a-i elibera o adeverinţă de venituri din premii  şi  de a i se recalcula pensia pe această bază iar în drept a invocat dispoziţiile  art 1 , art. 8 alin 1 si următoarelor din Legea nr 554/2004 privind Contenciosul Administrativ , actualizata , art 127 alin 5 din HG 257/2011 , Adresa MAI 3739580/2012 si Comunicatul 340/02.07.2012 . Legea nr 263/2010.

La data de 8 februarie 2016, pârâtul M.A.I. D.G.J., a depus la dosar întâmpinare, f. 47- 49 dosar, prin care s-a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a M.A.I., motivat de următoarele aspecte:

Deşi din modalitatea de formulare a capetelor de cerere aceasta apare ca fiind o acţiune care are ca obiect obligaţia de a face, solicită a se observa că din motivarea în fapt şi în drept a cererii reiese că obiectul acesteia s-ar circumscrie unui presupus refuz nejustificat. În aceste condiţii, apreciază  că pentru a fi parte în proces trebuie îndeplinite cumulativ următoarele condiţii: calitate procesuală, capacitate procesuală şi existenţa unui interes. Calitatea procesuală pasivă presupune existenţa identităţii între persoana pârâtului (M.A.I.) şi cel despre care se pretinde că este obligat în raportul juridic dedus judecăţii.

În situaţia de faţă primul capăt al cererii vizează obligarea I.P.J. Bacău la comunicarea către reclamant a unei adeverinţe „prin reconstituirea veniturilor din premii obţinute în perioada 23.08.1980-31.12.1989", context în care trebuie observat că unitatea menţionată, potrivit art. 12 alin. (2) din Legea nr. 218/2002 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, are personalitate juridică, fiind condusă de un inspector şef, cu competenţă deplină de soluţionare a cererii supuse cenzurii instanţei prin acţiunea dedusă judecăţii.

Pe cale de consecinţă, solicitarea de a obliga I.P.J. Bacău să efectueze anumite activităţi ce cad în competenţa sa, care, în prealabil, a făcut obiectul unei cereri extrajudiciare la care nu s-a dat curs, nu se poate judeca decât în contradictoriu cu unitatea despre care se pretinde că nu a soluţionat respectiva cerere în termenul prevăzut de lege, sau că a refuzat nejustificat să soluţioneze cererea şi nu cu autoritatea publică din care aceasta face parte, care, în acest caz, este străină de cauză şi, pe cale de consecinţă, nu i se poate imputa conduita unităţii care a soluţionat efectiv cererea.

De asemenea, ţinând cont de susţinerile reclamantului şi de faptul că aceasta nu şi-a precizat acţiunea faţă de MAI , apreciază că nu se justifică chemarea în judecată în cauză a M.A.I., în calitate de pârât.

Dacă se are în vedere chemare în judecată a M.A.I. pentru soluţionarea celui de al doilea capăt de cerere, apreciază acest pârât că nici din această perspectivă  nu poate avea calitate procesuală pasivă. întrucât atribuţiile M.A.I. sunt strict reglementate în cuprinsul O.U.G. nr. 30/2007, cu modificările şi completările ulterioare, fără însă ca printre acestea să se numere activităţi legate de stabilirea şi plata drepturilor de pensie.

La data de 8 februarie 2016 , I.P.J.B.,  a depus la dosar întâmpinare, f. 57 – 58 ds., solicitând respingerea acţiunii. În  întâmpinare se arată, în esenţă că reclamantul şi-a desfăşurat activitatea la IPJ Bacău în perioada 23.08.1980-.11.10.2007, când şi-a încetat raporturile de serviciu cu Poliţia Română, în conformitate cu prevederile art.69 alin.l lit.a din Legea nr.360/2002 privind Statutul poliţistului.

In aplicarea Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor publicat în Monitorul Oficial nr.441/30.06.2010 şi a HG nr.735/2010, pentru reglementarea modului de recalculare a pensiilor stabilite potrivit legislaţiei privind pensiile militare de stat, a pensiilor de stat ale poliţiştilor şi ale funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor, publicată în Monitorul Oficial nr. 527/28.07.2010, reclamantul, la data de 10.03.2014, a solicitat eliberarea unor adeverinţe din care să rezulte veniturile din premii din toată perioada în care acesta a fost angajat.

Conform procedurilor de lucru, Serviciul Resurse Umane a înaintat o fişă individuală cu locurile de luncă, funcţiile îndeplinite şi poziţiile în statele de organizare ale unităţii, referitor la reclamant, către Serviciul Financiarul, ţinând cont de documentele justificative aflate în arhiva proprie.

Astfel, în data de 04.04.2014, prin adresa nr. 1250285, Serviciul Financiar i-a comunicat reclamantului faptul că pentru perioada ianuarie 1980- noiembrie 1994. premiile au fost achitate prin casieria unităţii, iar actele de casă au o durată de păstrare de 10 ani şi nu se mai deţin astfel de acte. De asemenea, reclamantului i s-a comunicat că din luna decembrie 1994 si până în luna octombrie 2007 premiile acordate se regăsesc în totalul drepturi brute lunare din adeverinţa de venit, comunicată anterior reclamantului, nr. 206298 din data de 26.11.2010.

Ulterior, prin mai multe petiţii, reclamantul solicită eliberarea unei adeverinţe din care să rezulte veniturile obţinute din premii pentru perioada 01.09.1980-noimebrie 1994. De fiecare dată i s-a răspuns acestuia, comunicându-i-se faptul că premiile obţinute în perioada 23.08.1980-01.12.1994 nu sunt incluse în totalul veniturilor brute lunare şi nu au fost incluse nici în adeverinţa cu veniturile individuale nr. 206298/26.11.2010.

Din studiul dosarului de personal, respectiv „Fişa personală"- caracter „SECRET", capitolul „RECOMPENSE", Serviciul Resurse Umane au identificat, în fişa olografă, un număr de 5 premii, ca fiind acordate în perioada 25.03.2006-22.06.2007, conform Ordinelor şefului inspectoratului.

Extinzând verificările, în arhiva serviciului, în volumele cuprinzând Ordine ale şefului inspectoratului prin care au fost acordate premii poliţiştilor, aceştia au identificat, arhivate, în volume diferite (ani diferiţi), 11 premii acordate reclamantului pentru perioada 04.10.1990-04.11.1994. Premiile identificate au fost comunicate Serviciului Financiar, în vederea valorificării. Insă Serviciul Financiar a comunicat Serviciului Resurse umane faptul că aceste premii nu au fost incluse în veniturile brute, motivat şi de faptul că nu au fost oprite contribuţii pentru C.p., drept urmare nu pot fi incluse  în veniturile realizate pentru calculul pensiei. De asemenea, s-a comunicat faptul că doar premiile din perioada 25.03.2006-22.06.2007 au fost incluse în adeverinţa de venit.

Astfel, prin adresa nr.923525 din 29.12.2014 a Serviciului Resurse Umane, reclamantului i s-a comunicat toate premiile obţinute de către acesta în anii în care a fost angajat al IPJ Bacău.

Se mai arată în întâmpinare  că pentru perioada 1980-1989 nu au identificate , în arhiva serviciului, alte înscrisuri din care să rezulte premii obţinute de către reclamant, deoarece statele de plată au un termen de păstrare de 10 ani.

La data de 23 februarie 2016 reclamantul a depus la dosar , f. 62, răspuns la întâmpinare prin care a arătat că a solicitat prin acţiunea principală judecata  în contradictoriu şi cu  C.p. a M.A.l. care este o structura cu personalitate juridica si asigura reprezentarea in fata instanţelor de judecata in litigiile in care sunt parte .

Se mai arată că a solicitat chemarea în judecată a MAI , deoarece C.P.S. a M.A.l. refuza nemotivat să-i recalculeze pensia la cererile nr 293228/04.08.2015 si nr 324705/13.10.2015 pe baza adeverinţei înaintate si a celei ce urmează a fi eliberata de I.J.P. si pentru perioada 1980-1989.

Se mai arată în răspunsul la întâmpinare că  I.P.J. Bacău poate dispune prin ordin/ dispoziţie sau chiar trimite corpul de control pentru a verifica la Arhiva Serviciului Resurse Umane unde ar trebui sa se afle si Volumul I al Dosarului meu personal din perioada 1980-1989 , volum care nu s-a regăsit, pentru completarea adeverinţei nr 293758 din 14.10.2015 (care conţine premierea numai din perioada 1990-01.12.1994) si sa dispună masuri legale dupa caz de refacere /reconstituire a Ordinelor de zi pe unitate privind premierea din acea perioada .

Cu privire la M.A.I. a solicitat judecata pentru ca aceasta sa-si exprime poziţia privind procedura de evidenta in Dosarele personale ale cadrelor/angajaţilor a Ordinelor de zi pe unitate privind evidenţierea premierii acestora in perioada 1980-1989 , precum si asupra dreptului de a-şi studia dosarul personal.

Cu privire la poziţia în cauză a Casei de Pensii a M.A.I. si I.P.J. Bacău , apreciază că aceste instituţii pot emite ordine in scopul aplicării legii; in cazul poliţiştilor s-a emis Comunicatul nr 340/02.07.2012 al Direcţiei Informare si Relaţii Publice si Adresa Secretariatului General al M.A.I. nr 3739580/29.06.2012 privind recalcularea pensiilor foştilor angajaţi ai M.A.I. in baza Legii nr 263/2010, in care vor trebui incluse si veniturile obţinute din premii si drepturile salariale obţinute in urma acţiunilor din instanţele de judecata.

Cu privire  întâmpinarea depusă de pârâtul I.P.J.B., cu nr 421370/03.02.2016 reclamantul a solicitat, prin răspunsul depus la fila 66 ds,  sa fie respinse apărările invocate, admiterea lor însemnand incalcarea unui drept al său, mentinandu-şi cererea asa cum a fost formulata si nefiind dispus sa renunţe la un drept.

Se mai arată în răspunsul la întâmpinarea IPJ Bacău că dupa sase intervenţii  in perioada 10.03.2014-10.09.2015,  a cerut paratului I.P.J. Bacău sa-i comunice toate premiile obţinute in perioada de activitate 01.09.1980-11.10.2007. Dupa aceasta perioada de timp, nejustificat de lunga, a primit doar parţial Adeverinţa nr 293758/14.10.2015 cu premiile din perioada 1990-2009, iar pentru perioada 1980-1989 nu a primit. Consecinţa fiind lipsirea de un drept legal care i se cuvine, prin neluarea in calcul a veniturilor aferente acestor venituri la cuantumul pensiei.

În luna ianuarie 2015 a fost invitat la sediul I.P.J. Bacău Serviciul Resurse Umane si i s-a adus la cunoştinţa ca dosarul  personal vol. I pentru perioada 1980-1989 nu se găseşte in arhiva, întocmindu-se si un proces verbal in acest sens, care a rămas la dosar.

Cu privire la motivele întarzierii/refuzului acestui răspuns , cum ca aceste premii s-au arhivat doar pentru 10 ani, dupa care s-au distrus , ca acestea nu ar fi fost impozitate si de aceea nu au fost incluse in totalul veniturilor, aceste motive , apreciază că nu îl privesc,  nu are nici o culpa in acest sens , acestea sunt culpa paratului , precum si a paratului M.A.I. care a coordonat modalitatea tinerii evidentelor financiar contabile/fiscale etc.

La data de  24.03.2016 - C.P. SECTORIALĂ a M.A.I.,  a depus la dosar întâmpinare, f. 70 -71 ds.,  prin care arată că potrivit art. 127 alin. 5 din H.G. nr. 257/2011 „pentru persoanele prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. I lit. c) din lege, pentru perioadele lucrate anterior datei de 1 ianuarie 2011, veniturile brute/nete, după caz, realizate lunar, ce se utilizează la calculul punctajului lunar, cuprind drepturile salariale şi cele asimilate acestora, ÎNCASATE de beneficiari potrivit legislaţiei în vigoare la data acordării lor, respectiv:

a) retribuţia tarifară lunară/salariul de bază lunar/solda lunară/salariul de bază de încadrare lunar, inclusiv indexări, compensaţii, indemnizaţii de conducere/comandă, salarii/solde de merit şi alte drepturi similare prevăzute de legislaţia în vigoare Ia acea dată;

b) sporurile şi indemnizaţiile acordate în sume fixe sau sub formă de procent din retribuţia tarifară lunară/salariul de bază lunar/solda lunară/salariul de bază de încadrare lunar ori din salariul funcţiei de bază/salariul funcţiei îndeplinite/solda de funcţie/solda funcţiei de bază, potrivit legislaţiei în vigoare la acea dată;

c) primele/premiile din cursul anului şi cele anuale, acordate potrivit legislaţiei în vigoare la acea dată;

În condiţiile în care legiuitorul menţionează sintagma „ÎNCASAT", angajatorul are obligaţia culegerii acestor venituri numai din statul de plată, singurul document care atestă de altfel, încasarea sumelor de către angajat.

Apreciază acest pârât  că valorificarea „adeverinţei" privind primele cu care reclamantul a fost recompensat emisă de către unitatea angajatoare nu întruneşte condiţiile prevăzute de lege.

Din conţinutul „adeverinţei" se observă că angajatorul nu a menţionat că sumele respective au fost „extrase din dosarul de cadre, conform statelor de plată" şi că  instituţia , conform legii, a utilizat, toate veniturile pe care legea permite să fie luate în calcul certificate de documentele contabile, ce au fost transmise de unităţile în care reclamantul, până la încetarea . raporturilor de serviciu, a activat conform legii.

Apreciază că , în cauză sunt incidente  dispoziţiile art. 25 din Legea nr. 82/1991 a contabilităţii, cu modificările şi completările ulterioare care menţionează că statul^ / de plată/ statul de salarii se păstrează în arhiva unităţilor angajatoare timp de 50 de ani.

Totodată, conform Ordinului ministrului economiei şi finanţelor nr. 3512/2008 privind documentele financiar contabile, documentul justificativ de înregistrare în contabilitate şi pentru calculul drepturilor băneşti cuvenite salariaţilor, precum şi al contribuţiilor şi al altor sume datorate, precum şi efectuarea plăţii sumelor cuvenite îl reprezintă statul de plată şi adeverinţele eliberate potrivit statului de plată, astfel că susţinerile reclamantului în sensul evidenţierii sumelor în state de plată, sunt nefondate şi nesusţinute de argumente.

În concluzie, câtă vreme unitatea angajatoare nu poate certifica prin state de plată sau alte documente rezultate ca urmare a aplicării statului de plată sumele primite de către reclamant, care de altfel sunt singurele documente ce pot atesta sumele încasate de către un angajat, apreciază  că solicitarea reclamantului cu privire la valorificarea premiilor este nesusţinută, aceasta excedând cadrului legal existent.

Neîndeplinirea condiţiei minimale prevăzute de legiuitor cu privire la evidenţierea în statele de plată a sumelor primite de reclamant, conduce în mod indubitabil la eludarea cadrului legal, iar prin această modalitate se poate produce o îmbogăţire fără just temei a patrimoniului reclamantului.

Prin răspunsul dat întâmpinării formulate de C.p. Sectorială, depus la fila 75 ds., reclamantul a solicitat respingerea in totalitatea  punctului de vedere al paratei, arătând că , C.P.S. a M.A.I.  îi recunoaşte  dreptul la acţiune, si anume, ca in baza art 6 alin 1 lit.c  din H.G. nr 257/2011 si art. 127 alin 5 din acelaşi act normativ, la calculul punctajului lunar sunt cuprinse: Primele/premiile din cursul anului si cele anuale, acordate potrivit legislaţiei in vigoare la acea data.

Afirmaţia paratei precum ca angajatorul nu a menţionat ca sumele din adeverinţa au fost extrase din dosarul de cadre, conform statelor de plata, si altfel nu ar îndeplini condiţiile prevăzute de lege, nu este verosimila, deoarece se presupune fara tăgada ca orice suma, pentru a putea fi achitata cu titlu de drepturi salariale, trebuie sa poarte semnătura celui care o primeşte; altfel casierul nu se poate descarcă de gestiunea sumelor înscrise pe statul de plata.

Dupa anii 2000, statele de plata nu se mai semnează, plata făcându-se in format electronic; simpla existenta a extraselor de cont dovedesc plata drepturilor salariale. Documentele care au stat la baza adeverinţei eliberate de IPJ Bacău, sunt înscrisuri asemeni celor de mai sus, care dovedesc ca  a primit aceste sume de bani.

Faptul ca statele de premiere in cauza nu s-au păstrat, nu poate fi culpa sa având drept consecinţa privarea de un drept; fiind suficient sa probeze ca a primit aceste sume de bani, cu semnătura Sefului Inspectoratului Judeţean de Politie Bacău pe Ordinul de Zi pe unitate si stampila instituţiei, prin care a fost premiat.

In astfel de situaţie s-ar pune la îndoiala toate sumele achitate ca premii ale căror state de plata nu se mai găsesc sau păstrează. In aceste Ordine de Zi pe Unitate sunt trecute toate cadrele din I.P.J. Bacău premiate in luna si anul respectiv, acest document întocmindu-se in conformitate cu prevederile legale si nu oricum, având caracterul unui document secret de serviciu; ori, conform afirmaţiilor paratei, sumele achitate drept premiere nefiind justificate, ar însemna un prejudiciu adus angajatorului I.P.J.Bacau de către persoanele ce au administrat aceste sume de bani; dar nu suntem intr-o astfel de situaţie.

Prin încheierea de şedinţă din data de  18 mai 2016  s-a admis excepţia necompetenţei materiale funcţionale a Tribunalului Bacău – Secţia a II a şi s-a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bacău – Secţia I  civilă.

La Secţia I a civilă a Tribunalului Bacău, cauza a fost înregistrată sub acelaşi număr la data de  30.05.2016.

În şedinţa de judecată de la termenul  din data de  27 ianuarie instanţa a pus în discuţia părţilor excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului M.A.I. ,  excepţie cu care contestatorul a fost de acord.  Astfel,  prin aceeaşi încheiere excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a  M.A.I. a fost admisă.

În aceeaşi şedinţă, f. 9 ds., contestatorul a precizat că obiectul acţiunii îl reprezintă eliberarea unei adeverinţe care să  conţină  veniturile primite ca premii în perioada  23.08.1980 – 31.12.1989,  cu precizarea că pentru perioada 1.01.1990 – 1.12.1994 i s-au comunicat aceste premii. S-a mai arătat de către contestator că solicită recalcularea pensiei  cu luarea în considerare a  adeverinţei nr. 293228 din data de  04.08.2015 care priveşte perioada 4.10.1990 – 1994 care se regăseşte la fila 17 ds. Se mai arată că această adeverinţă a fost valorificată parţial, respectiv că din aceasta i s-au luat în calcul numai premiile obţinute în perioada  25.03.2006 – 22.06.2007.

În cauză s-a administrat  proba cu înscrisuri.

Potrivit art. 248 Cod procedură civilă instanţa urmează a se pronunţa cu prioritate asupra excepţiilor invocate în cauză, respectiv  excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului M.A.I., invocată prin întâmpinare, excepţie care a fost admisă prin încheierea de şedinţă din data de  27 ianuarie 2017,  motivat de următoarele argumente :

 În raport cu pretenţia reclamantului, instanţa constată că atribuţiile MAI sunt strict reglementate în cuprinsul O.U.G. nr. 30/2007 privind organizarea şi funcţionarea M.A.I., cu modificările şi completările ulterioare, fără însă ca printre acestea să se numere activităţi legate de stabilirea, revizuirea şi plata drepturilor de pensie.

Totodată, potrivit prevederilor art.139 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, colectarea şi virarea contribuţiilor de asigurări sociale, precum şi stabilirea si plata drepturilor de pensie reprezintă atributul exclusiv al caselor de pensii sectoriale.

De asemenea, art.132 din acelaşi act normativ reglementează următoarele:

„(1) Casele de pensii sectoriale se înfiinţează în subordinea Ministerului Apărării Naţionale, M.A.I. şi Serviciului Român de Informaţii, după caz, ca structuri cu personalitate juridică şi cu sediul în municipiul Bucureşti. Casele de pensii sectoriale prevăzute la alin. (1) sunt succesoare de drept ale structurilor organizatorice responsabile cu pensiile din instituţiile menţionate la alin. (1).Activitatea caselor de pensii sectoriale prevăzute la alin. (1) este coordonată metodologic de C.N.P.P.".

Mai mult decât atât, potrivit prevederilor art. 139 lit. 1) din Legea nr. 263/2010, cu modificările şi completările ulterioare, C. de Pensii S. a M.A.I. „asigură reprezentarea în fata instanţelor judecătoreşti în litigiile în care sunt parte ca urmare a aplicării dispoziţiilor prezentei legi".

In situaţia de faţă, solicitarea reclamantului vizează operaţiunile specifice de plată, respectiv cea de revizuire a drepturilor de pensie efectuate, potrivit prevederilor OUG nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, de către C.p. S. a M.A.I.

Instanţa constată că o instituţie publică poate avea calitatea de pârât în cadrul unui proces civil numai în măsura în care prin exercitarea atribuţiilor conferite de lege (categorie în care se înscriu şi operaţiunile de revizuire şi de plată a pensiilor de serviciu) pot leza, cel puţin din punct de vedere subiectiv, drepturile şi interesele legitime ale reclamantului.

Or, în situaţia de faţă, pretenţiile reclamantului pot fi dezbătute în cadrul unui proces civil doar în contradictoriu cu instituţia care are atribuţii specifice conferite de lege în acest sens, respectiv cu C.p. S. a M.A.I.

Este de reţinut6 că revizuirea drepturilor de pensie ale reclamantului de către C.p. Sectorială a M.A.I. potrivit O.U.G. nr. 1/2011 nu a determinat naşterea vreunui raport juridic de drept administrativ sau de drept al muncii între acesta şi M. Administraţiei şi Internelor, întrucât această instituţie nu este ţinută, prin prisma actelor normative sus-menţionate, să răspundă unor pretenţii aflate în strânsă legătură cu atribuţiile altor persoane juridice.

Participarea instituţiei în acest litigiu nu se justifică nici prin prisma faptului că pârâta C.p. Sectorială a M.A.I. se află în subordinea M.A.I., întrucât, în ceea ce priveşte stabilirea, plata, precum şi revizuirea drepturilor de pensie ale reclamantului, instituţia în cauză beneficiază de competenţă deplină, nefiind necesară aprobarea sau avizarea acestor operaţiuni de către M.A.I. (cu atât mai mult cu cât activitatea Casei de Pensii Sectorială a M.A.I. este „coordonată metodologic de CNPP", potrivit art. 1.32 alin. 3).

 Raportat la situaţia de faţă, capacitatea de a sta în nume propriu în instanţă în calitate de pârât a unei instituţii publice nu este condiţionată de faptul că aceasta se află sau nu într-un raport de subordonare sau coordonare cu alte autorităţi, această calitate putând fi apreciată doar în raport cu capacitatea administrativă a instituţiei, respectiv cu atributul acesteia de a efectua operaţiuni administrative în regim de putere publică.

Pe cale de consecinţă, cererea de chemare în judecată al cărei obiect constă în obligarea unei instituţii să efectueze anumite activităţi ce cad în competenţa sa, nu se poate judeca decât în contradictoriu cu instituţia care are atribuţii legale în domeniul de referinţă, şi nu cu alte autorităţi publice ierarhic superioare acesteia, care, în acest caz, sunt străine de cauză şi, pe cale de consecinţă, nu li se poate imputa conduita unităţii subordonate.

Analizând probele administrate în cauză, în raport de dispoziţiile legale aplicabile, instanţa retine că acţiunea de faţă nu este întemeiată, pentru următoarele considerente:

Situaţia de fapt reţinută de instanţă : Reclamantul este pensionar al C.P.S. a M.A.I. de la data de 11.10. 2007 , in baza Legii nr 179/2004 .

Odată cu intrarea in vigoare a noii legi a pensiilor, Legea 263/2010 , art.2 lit c si d , care are ca temei calcularea pensiilor pe principiul contributivitatii ,, in baza OUG nr 1/2011 angajatorul I.P.J.B. a comunicat prin Adeverinţa nr 206298/26.11.2010 veniturile lunare individuale obţinute de reclamant in perioada 23.08.1980 - 11.10.2007.

Deoarece in aceasta adeverinţa nu au fost incluse si veniturile din premii din perioada 23.08.1980 - 01.12.1994 , celelalte premii fiind incluse in veniturile individuale nete , s-a adresat angajatorului I.P.J.Bacău , sa-i elibereze o adeverinţa cu aceste premii si pe baza căreia Casa Sectoriala de Pensii a MAI sa-i recalculeze pensia .

Premiile din perioada 23.08.1980 - 01.12.2004 nu au fost incluse in Adeverinţa nr 202298/26.11.2010, deoarece in aceasta perioada premiile se achitau pe liste de plată întocmite numai pentru premiere, acestea având caracter de acte de casa si termen de păstrare 10 ani , dupa care erau distruse , si nu se adăugau la statele de plata lunare care aveau ca termen de păstrare 50 ani.

După data de 01.12.2004, statele de premiere se cumulau cu drepturile salariale lunare si se regăsesc in statele de plata, ele regasindu-se deci in adeverinţa ce a stat la baza calculării actualei pensii.

Desi listele de premiere nu se mai găsesc sub aceasta forma din motivele invocate mai sus, dovada întocmirii lor in acea perioada s-ar afla la dosarul personal al reclamantului, pe care il păstrează Serviciul Resurse Umane al IPJ Bacău pentru fiecare angajat in parte, sub forma unui ORDIN DE ZI PE UNITATE , el conţinând: gradul, numele si prenumele si suma acordata (premiul), cu semnătura de aprobare a Şefului Inspectoratului pentru toti premiaţii din inspectorat; premierea având caracter de recompensa; in dosar, printre altele, se consemnau si recompensele si sancţiunile .

Începând cu data de 10.03.2014, reclamantul s-a adresat I.J.P. Bacău cu mai multe cereri ( f. 7, 9, 11, 13,ds. ) prin care solicita să-i elibereze aceasta adeverinţa cu veniturile din premii pentru perioada 23.08.1980 -01.12.2004.

Fostul angajator IPJ Bacău a emis astfel  adeverinţa nr. 293228 din data de  04.08.2015, f. 17 ds.,  în care sunt  evidenţiate  veniturile individuale realizate din premii în  perioada  1980 – 2007 , cu menţiunea că pentru perioada 23.08.1980 – 31.12.1989  nu au  fost identificate premii.

Reclamantul este  nemulţumit de faptul că această adeverinţă i-a fost valorificată parţial astfel :

- pentru perioada 23.08.1980 – 31.12.1989 nu au  fost identificate premii  drept pentru care solicită IPJ  să-i reconstituie aceste premii din dosarele de personal ale altor colegi ;

- pentru perioada 4.10.1990 – 4.11.1994  nu i s-au luat în calcul aceste premii şi solicită ca pârâta C.S.P.  să i le valorifice :

- pentru perioada  25.03.2006 – 22.06.2007  reclamantul a arătat că acestea au fost avute în vedere la stabilirea pensiei.

Faţă de aceste nemulţumiri legate de  conţinutul  adeverinţei mai sus indicate,  instanţa reţine dispoziţiile legale incidente astfel :

Art. 40 litera h din Codul Muncii, angajatorul are obligaţia “ să elibereze, la cerere, toate documentele care atestă calitatea de salariat a solicitantului”.

Art.125 din HG 257/2011:,, Angajatorii sau orice alţi deţinători de arhive sunt direct răspunzători, în condiţiile legii, de legalitatea, exactitatea şi corectitudinea datelor, elementelor şi informaţiilor pe care le înscriu, în baza documentelor deţinute, în adeverinţele pe care le eliberează în vederea stabilirii, recalculării sau revizuirii drepturilor de pensie”.

Art. 25 din Legea nr. 82/1991 – Legea contabilităţii actualizată 2017

(1) Registrele de contabilitate obligatorii şi documentele justificative care stau la baza înregistrărilor în contabilitatea financiară se păstrează în arhiva persoanelor prevăzute la art. 1 timp de 10 ani, cu începere de la data încheierii exerciţiului financiar în cursul căruia au fost întocmite, cu excepţia statelor de salarii, care se păstrează timp de 50 de ani.

(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1) se pot stabili, în mod justificat, prin ordin al ministrului finanţelor publice, registrele de contabilitate şi documentele justificative care se păstrează timp de 5 ani*).

Soluţia instanţei :

Cu privire la perioada 23.08.1980 – 31.12.1989 pentru care nu au  fost identificate premii  şi pentru care se solicită ca IPJ  să fie obligată să-i reconstituie aceste premii din dosarele de personal ale altor colegi şi să îi emită o nouă adeverinţă cu premiile şi recompensele încasate, în condiţiile în care acesta i-a eliberat deja adeverinţa nr. 293228 din data de  04.08.2015, f. 17 ds., prin care s-au menţionat toate recompensele în bani  (premiile) cu care acesta figurează în arhiva unităţii, nu poate fi primită. Menţiunile din adeverinţă au la bază fila ,,recompense” din dosarul de personal al reclamantului, aflată în arhiva angajatorului. Însuşi reclamantul a recunoscut că  premiile nu erau trecute pe statele de plată, că acestea erau  plătite direct din casierie, că veniturile menţionate în acea adeverinţă sunt corecte pentru alte perioade, nemulţumirea sa fiind în legătură cu faptul că lipseşte perioada  23.08.1980 – 31.12.1989.

Instanţa constată că în această adeverinţă se menţionează  că datele din care au fost extrase informaţiile sunt în arhiva acestui serviciu iar angajatorul şi-a asumat acest înscris, fiind semnat de către şeful inspectoratului, de către seful serviciului Resurse Umane, purtând şi ştampila unităţii.

În conformitate cu dispoziţiile legale mai sus enunţate,  angajatorului nu i se poate solicita, prin urmare, decât eliberarea datelor care rezultă din evidenţele aflate în posesia sa, or, în acest caz, acesta a arătat că nu se mai regăsesc în arhiva sa evidenţa premiilor  achitate în perioada  23.08.1980- 31.12.1989  – reclamantul neproducând dovada contrară.

In aceasta situaţie, instanţa constată ca nu poate fi vorba despre reaua voinţa din partea paratei de a comunica toate veniturile din premii pe care reclamantul le-a solicitat, fiind vorba despre o imposibilitate obiectiva de a le mai deţine si comunica, mai ales ca unitatea unde a lucrat reclamantul a păstrat aceste  evidenţe de plată a premiilor timp de 10 ani, conform art. 25 alin.1 din legea nr.82/1991. fiind respectat termenul legal de păstrare mai sus menţionat.

Instanţa considera ca parata si-a îndeplinit in mod legal obligaţia de a comunica reclamantului acele documente cu veniturile din premii pe care reclamantul le-a obţinut,  din propria arhiva, nefiind vorba despre o rea voinţa in a  necomunica cele solicitate, ci doar de o imposibilitate obiectiva in acest sens prin nedeţinerea acestor acte.

Cu privire la solicitarea reclamantului ca angajatorul să reconstituie pe cale ad-tivă  înscrisurile în care s-ar fi evidenţiat premiile obţinute, instanţa , în virtutea rolului active a solicitat pârâtului IPJ Bacău să procedeze la verificări în dosarele de personal ale rezerviştilor indicaţi de reclamant, respectiv d-nii  N.A., P.V. şi M.G.. Prin răspunsul înaintat instanţei, depus la fila  48 ds.,  pârâtul IPJ Bacău a  comunicat că în urma verificărilor efectuate în dosarele de personal ale rezerviştilor N.A., P.V. şi M.G., există menţiuni consemnate pe fişele matricole, la rubrica “ recompense” cu privire la acordarea de premii în perioada de  referinţă 1980 – 1989 astfel :  pt. N.V.  în 1980, 1981, 1982, 1983, pentru d-l P.V. în 1980, 1081, 1982, pt. d-l M.G. în 1980 , 1981 şi 1982. De asemeni instanţa reţine că pârâta a procedat la verificarea altor dosare  de personal ale  altor lucrători  care şi-au desfăşurat în aceeaşi structură cu reclamantul, respectiv d-l S.G. şi d-l G.M. . În toate aceste dosare  nu s-a identificat niciun document tip tabel sau similar, însoţit sau nu de alte acte din care să rezulte acordarea de  premii în bani reclamantului pentru perioada 1980 – 1989.

Cu privire la  perioada 4.10.1990 – 4.11.1994  pentru care nu i s-au luat în calcul aceste premii,  solicitând ca pârâta C.S.P.  să  fie obligată să  le valorifice, instanţa reţine că  nici această cerere nu poate fi primită.

Instanţa reţine că prin  Decizia nr. 19 din 10 decembrie 2012 cu privire la interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 2 lit. e) si art. 164 alin. (2) si (3) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale si pct. V din anexa la Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurarilor sociale de stat, cu referire la sporurile si veniturile suplimentare utilizate la determinarea punctajelor anuale pentru perioadele anterioare intrarii in vigoare a dispozitiilor Legii nr. 19/2000, in procedura de stabilire si recalculare a drepturilor de pensie, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, obligatorie pentru instanţe potrivit art. 517 al.(4) Cod procedură civilă , s-a  statuat că :

“Contributia pentru asigurarile sociale de stat a fost instituita in sarcina angajatorilor, initial prin Hotararea Consiliului de Ministri nr. 4.161/1953, iar ulterior prin Decretul nr. 389/1972, iar potrivit acestor acte normative contributia se aplica asupra castigului brut realizat de salariati.

Cu alte cuvinte, atat angajatorul, cat si salariatul contribuiau la sistemul de asigurari sociale de stat, sistem contributiv dualist care se regaseste si in reglementarea actuala.

Sub acest aspect este de retinut ca nu poate fi primita teoria potrivit careia s-ar face o aplicare retroactiva a Legii nr. 19/2000 in ceea ce priveste principiul contributivitatii, pentru persoanele ale caror drepturi de pensie s-au nascut anterior datei de 1 aprilie 2001.

Sistemul public modern de pensii si alte drepturi de asigurari sociale instituit prin Legea nr. 19/2000 are la baza principiile unicitatii, egalitatii, solidaritatii sociale, obligativitatii, contributivitatii, repartitiei si autonomiei, conform art. 2 din lege, iar aceste principii pot fi identificate intr-o forma sau alta si in legislatia aplicabila anterior intrarii in vigoare a acestei reglementari.

In privinta sporurilor si veniturilor suplimentare utilizate la determinarea punctajelor anuale pentru perioadele anterioare intrarii in vigoare a Legii nr. 19/2000, art. 10 din Legea nr. 3/1977 privind pensiile de asigurari sociale de stat si asistenta sociala, in forma sa initiala, prevedea ca baza de calcul al pensiei o constituie retributia tarifara, iar prin Legea nr. 49/1992 acest text de lege a fost modificat in sensul ca la stabilirea drepturilor de pensie erau avute in vedere salariul de baza si o serie de sporuri cu caracter permanent, care nu intrasera anterior in aceasta baza.

Ulterior, prin art. 164 din Legea nr. 19/2000, s-a prevazut ca la determinarea punctajelor anuale pentru perioada anterioara intrarii in vigoare a Legii nr. 19/2000, in procedura de stabilire si recalculare a drepturilor de pensie, se iau in calcul salariile brute sau nete, in conformitate cu modul de inregistrare in carnetul de munca, sporurile care au facut parte din baza de calcul al pensiilor conform legislatiei anterioare si sunt inregistrate in carnetul de munca si sporurile cu caracter permanent care, dupa data de 1 aprilie 1992, au facut parte din baza de calcul al pensiilor conform legislatiei anterioare si care sunt inregistrate in carnetul de munca sau dovedite cu adeverinte eliberate de unitati, conform legislatiei in vigoare.

Prin pct. V din anexa la Ordonanta de urgena a Guvernului nr. 4/2005 au fost enumerate sporurile cu caracter permanent, cu mentiunea ca aceste sporuri se utilizeaza la determinarea punctajuluimediu anual, atat pentru perioadele anterioare, cat si pentru cele ulterioare datei de 1 aprilie 1992, iar la pct. VI al acestui act normativ sunt mentionate expres sporurile, diurnele si alte drepturi care nu sunt luate in calcul la stabilirea punctajului mediu anula, intrucat nu au facut parte din baza de calcul al pensiilor conform legislatiei anterioare datei de 1 aprilie 2001.

Cu referire la interpretarea acestui articol, prin Decizia nr. 19 din 17 octombrie 2011 pronuntata in recursul in interesul legii, Inalta Curte de Casatie si Justitie a statuat ca dispozitia normativa mentionata este in contradictie atat cu prevederile anterioare din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 4/2005, cat si cu Legea nr. 19/2000, deoarece incalca principiul fundamental al contributivitatii anterior datei de 1 aprilie 2001.

In acelasi sens este de precizat ca, prin Decizia Curtii Constitutionale nr. 736 din 24 octombrie 2006, respingandu-se exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor mentiunii prevazute la pct. VI din anexa la Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurarilor sociale de stat, Curtea a precizat ca posibilitatea valorificarii veniturilor enumerate in mod exhaustiv de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 4/2005 nu este exclusa de plano.

In alti termeni, includerea sau neincluderea acestor venituri in baza de calcul si incasarea sau neincasarea contributiei de asigurari sociale pentru veniturile prevazute de textele legale care au generat o practica neunitara constituie o problema de fapt, specifica fiecarui caz.

Prin urmare, aplicarea principiului contributivitatii impune luarea in calcul a sporurilor si veniturilor suplimentare utilizate la determinarea punctajelor medii anuale pentru perioade anterioare Legii nr. 19/2000, in masura in care acestea au facut parte din baza de calcul al pensiilor, au fost inregistrate in carnetul de munca sau rezulta din adeverinta, conform legislatiei in vigoare, si s-a platit contributia de asigurari sociale.

In aceste conditii, neluarea in considerare a unor sume pentru care s-au platit contributiile de asigurari sociale echivaleaza cu o incalcare a principiului contributivitatii, avand drept finalitate nerealizarea scopului avut in vedere de legiuitor, astfel cum de altfel a statuat Inalta Curte de Casatie si Justitie si prin Decizia nr. 19 din 17 octombrie 2011 pronuntata in recurs in interesul legii privind interpretarea dispozitiilor art. 2 lit. e), art. 78 si art. 164 alin. (1) si (2) din Legea nr. 19/2000 si ale art. 1 si 2 din Ordonanta de urgena a Guvernului nr. 4/2005.

In plus, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a stabilit in jurisprudenta sa ca drepturile de asigurari sociale cuvenite in baza contributiilor de asigurari sociale platite constituie un bun patrimonial in sensul art. 1 din Protocolul nr. 1 al Conventiei pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, ratificata de statul roman prin Legea nr. 30/1994.

Cu titlu de exemplu este de mentionat Hotararea Curtii Europena a Drepturilor Omului nr. 7 februarie 2012, pronuntata in Cauza Ana Maria Frimu s.a. impotriva Romaniei, prin care Curtea, desi a respins cererea ca inadmisibila, a reafirmat faptul ca art. 1 din Protocolul nr. 1 la Conventie garanteaza plata prestatiilor sociale pentru persoanele care au achitat contributii la bugetul asigurarilo sociale (relevanta in acest sens este si Cauza Constantin Abaluta s.a. impotriva Romaniei).

De asemenea, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a decis ca drepturile de asigurari sociale sunt legate de plata contributiilor de asigurari sociale specifice, considerandu-se ca dreptul la alocatia de urgenta (pentru care reclamantul platise contributia specifica) reprezinta un drept patrimonial in sensul art. 1 paragraful 1 din Protocolul nr. 1 la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, Hotararea in Cauza Gaygusuz impotriva Austriei din 16 septembrie 1996.

In concluzie, principalul element obiectiv apt sa conduca la o justa si legala stabilire si reactualizare a pensiilor provenind din fostul sistem de asigurari sociale de stat il reprezinta contributiile de asigurari sociale platite, astfel ca la stabilirea si reactualizarea drepturilor de pensie trebuie luate in calcul toate sporurile si alte venituri de natura salariala pentru care angajatorul/angajatul a platit contributia pentru asigurarile sociale de stat.”

 În speţa de faţă, instanţa constată că din adeverinţa care se solicită a fi valorificată, nr. 923228/4.08.2015, f. 17 dosar secţia II civilă,  nu există menţiune din partea  angajatorului că  pentru aceste sume s-au plătit contribuţii. Mai mult , prin întâmpinarea depusă la dosar, angajatorul, f. 58, arată că aceste premii nu au fost incluse în  veniturile brute, motivat şi de faptul că , din aceste premii nu au fost oprite contribuţii , drept urmare nu pot fi incluse  în veniturile realizate pentru calculul pensiilor.

Pentru argumentele mai sus expuse, instanţa  va respinge acţiunea formulată împotriva MAI faţă de lipsa calităţii procesuale pasive, va respinge ca nefondată acţiunea formulată împotriva IPJ B. şi C.S.P. a MAI.

Domenii speta

Spete similare