Uzucapiune

DOSAR NR. ..................

ROMÂNIA

TRIBUNALUL BUCUREŞTI SECŢIA A IV-A CIVILĂ

DECIZIA CIVILĂ NR. ………

ŞEDINŢA PUBLICĂ DIN DATA DE ………..

TRIBUNALUL CONSTITUIT DIN:

PREŞEDINTE: ……………

JUDECĂTOR: ………………

GREFIER: …………………….

Pe rol soluţionarea apelului formulat de apelanta-reclamantă .................. împotriva sentinţei civile nr. ..................pronunţată de ..................în dosarul nr. .................. în contradictoriu cu intimatul-pârât .................., cererea având ca obiect ...................

La apelul nominal făcut în şedinţă publică se prezintă apelanta-reclamantă, prin avocat cu împuternicire avocaţială la dosar, lipsind intimatul-pârât.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

 S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedință, după care;

 Apărătorul apelantei-reclamante depune la dosarul cauzei dovada achitării taxei judiciare de timbre aferentă apelului formulat.

Apărătorul apelantei-reclamante solicită încuviinţarea probei cu înscrisurile aflate la dosarul cauzei şi proba cu martori pentru a dovedi atitudinea subiectivă a apelantei-reclamante faţă de aprecierile instanţei de fond cu privire la ce atitudine ar fi trebuit să aibă apelanta-reclamantă.

Tribunalul, deliberând, încuviinţează în parte probele solicitate de apelanta-reclamantă, respectiv proba cu înscrisurile aflate la dosar, această probă fiind administrată şi respinge proba testimonială ca nefiind utilă cauzei faţă de teza probatorie invocată.

Nemaifiind cereri de formulat, excepţii de invocat sau probe de administrat, tribunalul acordă cuvântul pe fondul apelului, acesta fiind în stare de judecată.

Apărătorul apelantei-reclamante solicită admiterea apelului, schimbarea sentinţei civile apelate. Arată că instanţa de fond a invocat faptul că terenul a fost solicitat în temeiul Legii nr.10/2001, însă din actele dosarului rezultă că Primăria … a făcut o afirmaţie generală, nu se ştie dacă terenul solicitat se suprapune cu terenul apelantei-reclamante. Mai arată că cineva pretinde restituirea întregii zone reprezentate de ………., însă nu se ştie care este situaţia terenului notificat în temeiul Legii nr.10/2001, situaţia fiind reţinută injust şi nelegal de către instanţa de fond. Menţionează că apelanta-reclamantă a ştiut că terenul nu este al său, însă începând cu anul 1975 l-a uzucapat, a amenajat alei betonate, a ridicat gard, a făcut grădină. Totodată, învederează că nedepunerea din nou la dosar a raportului de expertiză pentru care s-a dat aviz favorabil de către OCPI nu este imputabilă apelantei-reclamante. Solicită acordarea cheltuielilor de judecată reprezentate de taxa judiciară de timbru achitată, urmând ca onorariul de avocat să fie recuperat pe cale separată.

Tribunalul reţine dosarul în pronunţare.

TRIBUNALUL

Prin sentinţa civilă nr. .................., pronunţată de Judecătoria ..................s-a respins,  ca neîntemeiată, excepţia lipsei calităţii sale procesual –pasive invocată de către pârâtul .................., s-a respins cererea de chemare în judecată formulată de către reclamanta  ..................,  în contradictoriu cu pârâtul .................., s-a respins cererea reclamantei privind acordarea cheltuielilor de judecată ,fără alte cheltuieli de judecată .

Pentru a decide astfel prima instanţă a reţinut că în ceea ce priveşte excepţia lipsei calităţii sale procesual –pasive invocată de către pârâtul .................., raportat la obiectul cererii ( constatarea dreptului de proprietate asupra terenului în suprafaţă de aproximativ 100 m.p. situat în municipiul .................., raportat la conţinutul adresei  nr. ..................dosar, dar şi la conţinutul  adresei nr. ..................emisă de Primăria .................. –fila nr. 24 dosar, precum şi în condiţiile în care, potrivit extrasului de carte funciară  nr. .................. –filele 129-130 dosar, din totalul terenului în suprafaţă de 2.971,00 m.p.,  doar o suprafaţă de 519 m.p. a fost achiziţionată prin vânzare –cumpărare de către .................., iar ..................figurează ca şi proprietar anterior în Partea a II –a sub B.1. Instanţa de judecată a respins-o, ca neîntemeiată, întrucât, în ansamblu, restul  imobilului situat în .................., constituie proprietate privată a Statului .

În ceea ce priveşte fondul cererii, instanţa de judecată a respins-o, ca neîntemeiată, întrucât, potrivit adresei nr. ..................emisă de .................. - fila nr. 36 vol.II , imobilul de la adresa poştală .................., reprezintă o secţiune din fosta tarla  nr. .................. a ..................( astăzi ..................) din judeţul ………. , comuna …………, proprietatea …………, iar, ,, potrivit  evidenţelor informatizate deţinute de instituţie, pentru întreaga parcelare  ………. sau ………. astăzi  ……………. ) din judeţul Ilfov, comuna …….., proprietatea D-lui ..................a fost depusă cerere de revendicare în baza prevederilor Legii nr. 10/2001,,.

Potrivit aceleiaşi adrese –fila nr. 36 verso vol .II dosar, în ceea ce priveşte istoricul adresei poştale a imobilului din  .................., ,, potrivit evidenţelor cadastrale ale  Oraşului Bucureşti din anul 1986 este consemnat imobilul cu ................... Facem precizarea  că unei secţiuni din imobilul consemnat la nivelul anului 1986 cu .................., i s-a atribuit nr. 100 pe .................., în baza certificatului de ..................nr. .................., la cererea proprietarului, în baza actelor de proprietate,, .

În altă ordine de idei, potrivit Deciziei ..................- fila nr. 11 vol. I dosar, terenul ce formează obiectul prezentei cereri a fost dat în folosinţa soţului reclamantei, în temeiul disp. Legii nr. 59/1974, HCM nr. ..................şi a Deciziei nr...................a Consiliului Popular al ..................,  doar în vederea cultivării acestuia  cu legume şi, astfel, în vederea valorificării integrale a parcelelor situate pe raza sectorului 1 al ...................

De altfel, în aceeaşi ordine de idei, potrivit declaraţiilor judiciare ale  martorilor, ce au  administrate în prezenta cauză – filele 27 şi 28 vol.II dosar, este de notorietate că acest teren, ce formează obiectul prezentului litigiu,  a fost doar cultivat de reclamantă şi soţul său, fiind îndeobşte cunoscut că a fost atribuit  de administraţia publică exclusiv în acest scop.

Astfel, potrivit declaraţiilor judiciare ale martorilor ,, nu ştiu cui a aparţinut acest teren, probabil Primăriei. Precizez că reclamanta mai foloseşte terenul şi astăzi; în toată această perioadă  destinaţia terenului  a  fost de grădină, fiind cultivat cu ceapă, roşii, vinete, a avut şi un mic solar,, - fila nr. 27 vol. II, iar ,, reclamanta deţine un teren atribuit de Primărie  pentru cultivare, ştiu asta pentru că şi eu,  la rândul meu, am deţinut un asemenea teren acordat de primărie, însă în acest moment nu îl mai deţin , fiind revendicat de proprietar ,,  - fila nr. 28 vol. II dosar  .

Prin urmare, actele prezentului dosar, dar şi declaraţiile judiciare ale martorilor relevă că, în niciun moment, terenul ce face obiectului prezentului litigiu nu a fost deţinut şi nici folosit /stăpânit, de către reclamantă şi/sau soţul său,  sub nume de proprietari , respectiv în condiţiile  disp. art. 1847  raportat la disp art. 1853 C.civ. .

În ceea ce priveşte raportul de expertiză judiciară administrat în prezentul dosar,  având în vedere solicitarea instanţei ca acesta să conţină viza B.C.P.I. –O.C.P.I. Sector 1, instanţa constată că, iniţial, potrivit procesului - verbal de recepţie nr. ..................– fila nr. 172 vol.I dosar,  acest raport de expertiză  a fost respins iniţial de către O.C.P.I. întrucât ,, limita de N-E intersectează construcţia vecină,,.

În ceea ce priveşte, procesul –verbal de recepţie nr. ..................–fila nr. 184 dosar, acesta menţionează că avizul a fost acordat pentru raportul de expertiză  efectuat în dosarul nr. .................., termen 26.10.2015, ( varianta ce nu a fost depusă de către expert la dosarul cauzei), pe de o parte, iar, pe de altă parte, acest ultim proces - verbal se referă strict la corectitudinea datelor topografice din partea grafică a raportului, şi nu la raportul de expertiză în integralitatea lui, avizul  neconferind niciun  drept de proprietate şi nici opozabilitate faţă de evidentele cadastral –juridice ale acestei instituţii, expertul fiind obligat să execute măsurătorile la teren şi să răspundă pentru măsurarea imobilului indicat de proprietar, pentru corectitudinea  întocmirii documentaţiei şi corespondenţei acesteia cu realitatea din teren .

Pentru toate aceste considerente, instanţa de judecată a respins cererea de chemare în judecată formulată de către reclamantă şi, raportat la soluţia dispusă a respins cererea reclamantei privind acordarea cheltuielilor de judecată . Fără alte cheltuieli de judecată, nefiind solicitate.

Împotriva sentinţei civile sus menţionate a declarat apel reclamanta .................. criticând soluţia primei instanţe pentru nelegalitate şi netemeinicie cauza a fost înregistrată pe rolul ..................la data de 16.08.2016,  sub nr. de dosar ...................

În motivarea apelului său apelanta reclamantă  a arătat că nu s-a probat ca terenul solicitat spre uzucapare face obiectul unei notificări formulate in temeiul legii 10/2001 si, chiar daca ar exista o astfel de notificare, acesta nu constituie motiv de respingere de plano a acţiunii;

La dosar nu exista nicio proba care sa susţină concluzia instanţei ca posesia exercitata de către apelanta nu a fost sub nume de proprietar;

Nedepunerea din nou la dosar a raportului de expertiza pentru care s-a dat aviz favorabil de către OCPI nu este imputabila apelantei si nici nu este relevanta pe fondul cauzei.

Primul motiv învederat de către instanţa in susţinerea netemeiniciei cererii este adresa nr. ..................emisa de PMB- Direcţia Patrimoniu Serviciul Evidenta Domeniu Public si Privat. Din aceasta adresa, judecătorul retine ca imobilul de la adresa poştala ..................reprezintă o secţiune din fosta tarla nr. .................. a planului parcelar al moşiei .................. sau .................. (astăzi ..................), din jud. Ilfov, si ca pentru intriga parcelare .................. sau .................. (astăzi ..................), din jud. Ilfov, a fost depusa cerere de revendicare in baza prevederilor legii 10/2001.

Primul aspect pe care dorim sa ii menţionam este ca informaţia privind revendicarea întregii parcelari .................., din care face parte si terenul apelantei, se bazează pe "evidentele informatizate deţinute de instituţie". Adică nu s-a ataşat nici notificarea sau notificările întocmite in temeiul legii 10/2001, nici nu s-a menţionat persoana notificatoare. Cu alte cuvinte, cineva pretinde restituirea întregii zone reprezentate astăzi de .................., o parte considerabila a ..................

Prin urmare, bazându-se pe informaţii incomplete si extrem de generale, fara a face investigaţii suplimentare pentru a stabili identitatea dintre terenul solicitat spre uzucapare si cel revendicat in baza legii 10/2001, fara a se verifica notificarea sau notificările in cauza (care ar putea particulariza terenul solicitat), instanţa respinge ca neîntemeiata acţiunea.

De altfel, nici nu elaborează o concluzie motivata a respingerii acţiunii raportat la existenta notificării, nu menţionează de ce o astfel de cerere in temeiul legii 10/2001 este atât de  relevanta in cauza încât conduce la respingerea de plano a acţiunii.

Nu numai ca lipsesc elemente concrete care sa circumstantieze cererea de restituire in temeiul legii 10/2001 dar aceste notificări s-au făcut deseori in scop preventiv, pentru a nu se pierde termenul prevăzut de legea 10/2001, fara a fi ataşate acte doveditoare, fara o individualizare exacta a imobilului solicitat si chiar ieşite din proprietatea autorului lor, deoarece acesta le vânduse, lucru care nu era cunoscut moştenitorilor care au făcut notificarea (aceste notificări fiind făcute, de cele mai multe ori, de către moştenitorii fostului proprietar, deoarece acesta nu mai era in viața in perioada 2001-2002).

Prin urmare, simpla existenta a notificărilor nu constituie un impediment pentru soluţionarea unei cereri de uzucapare a unui teren vizat de o astfel de notificare. Este de altfel cunoscut faptul ca unele notificări sunt respinse, nesoluționate, nejustificate, făcute preventiv pentru păstrarea unui eventual drept, astfel ca, in situaţia in care instanţa considera relevanta notificarea, trebuia sa facă demersuri suplimentare in vederea clarificării situaţiei: cel puţin pentru a se cerceta o aparenta de drept a pretinsului notificator (deşi a menţionat anterior cazul concret al unui notificator ce s-a pretins proprietar al unui teren pe care autorul sau ii înstrăinase), pentru a se verifica daca este cerut terenul ce face obiectul dosarului de fata.

Apoi, fata de termenul extrem de lung de soluţionare al acestor notificări, precum si fata de incertitudinea cu privire la temeinicia lor, considera ca ar trebui admisa cererea de .................. si apoi, daca se soluţionează favorabil si notificarea in temeiul legii 10/2001, părţile vor reglementa situaţia prin calea unei acţiuni in revendicare, intrucat ambele parți au titluri valabile.

In plus, nu poate fi negat faptul ca, in doctrina si practica s-a statuat ca ..................a, ocupațiunea si accesiunea, ca moduri originare de dobândire a dreptului de proprietate, sunt singurele modalităţi care fac dovada certa a dobândirii dreptului de proprietate, putând fi opuse cu succes adevăraţilor proprietari.

Este injust si, de altfel, fara temei legal, ca o astfel de acţiune sa fie respinsa ca neîntemeiata  deci ca nejustificata in fond - doar pentru ca exista aceste notificări. Considera ca, intr-o astfel de situaţie s-ar putea cel mult suspenda cauza sau respinge ca prematura, iar nu stabili un verdict in sensul ca nu sunt îndeplinite condiţiile privind ..................a.

Daca notificarea făcuta de un pretins moştenitor in baza legii 10/2001 va fi respinsa, apelanta nu va mai putea sa schimbe soluţia de netemeinicie din acest proces, intrucat i se va opune autoritatea de lucru judecat a prezentei hotărâri.

Cu atât mai mult cu cat, in cazul de fata, nu s-a stabilit identitatea dintre terenul solicitat de apelanta si cel pretins a fi notificat, precum si absurdul situaţiei, respectiv revendicarea de acum 14-15 ani a unei zone extrem de întinse a .................., respectiv cartierul ...................

Prin urmare, analizând in mod obiectiv situaţia concreta, respectiv cele menţionate mai sus, consideram ca instanţa de fond a dat prevalenta incertitudinii, in defavoarea uzucapiunii.

 La dosar nu exista nicio proba care sa susţină concluzia instanţei ca posesia exercitata de către apelanta nu a fost sub nume de proprietar;

Judecătorul fondului apreciază ca, intrucat apelanta a posedat terenul in virtutea acordării iniţiale de către autorităţile publice, atunci aceasta nu a exercitat o posesie sub nume de proprietar. Considera deci ca posesia apelantei ar fi precara, echivoca. Or, instanţa omite ca decizia Consiliului Popular la care face trimitere este emisa in anul 1981, adică ulterioara începerii posesiei. S-a arătat prin acţiune ca posesia a început imediat ce s-a cumpărat casa, respectiv in anul 1975, decizia menţionata de către apelanta fiind relevanta pentru individualizarea terenului si pentru a întări susţinerea privind exercitarea posesiei asupra terenului solicitat prin acţiunea de fata.

Din moment ce aceasta a susţinut ca a posedat terenul pentru ea, ca a stabilit singura destinaţia acestuia, iar martorii au arătat ca de când o cunosc (1975-1976, respectiv 1980) a stăpânit imobilul sub nume de proprietar - "este cunoscut faptul ca reclamanta foloseşte acest teren", "nu am auzit ca reclamanta sa fi avut discuţii cu vecinii in legătura cu folosinţa acestui teren si nici cu alte persoane nu au existat alte discuţii", "toata lumea din jur ştie ca acest teren este cultivat de reclamanta"-, consideram ca instanţa de fond a stabilit in mod greşit ca posesia nu a fost exercitata sub nume de proprietar.

Deşi probele dosarului arata ca nimeni nu a deranjat-o pe apelanta in posesia sa, ca toţi o cunoşteau ca folosind terenul, instanţa de fond a ales sa dea prevalenta unor parți din declaraţia martorei .................. care nu susţin in niciun caz atitudinea psihica a apelantei fata de terenul propriu.

Așa cum se observa din hotărâre, instanţa concluzionează ca apelanta nu a posedat sub nume de proprietar, bazându-se pe un fragment din declaraţia martorei .................., care se refera la terenul pe care aceasta l-a deţinut, dar care nu probează nimic referitor la intenţia vreunei parți de a stăpâni pentru sine sau pentru autorităţi.

Simplul fapt ca, in zona respectiva, unele familii au primit teren pe care sa ii cultive, nu exclude ceea ce s-a întâmplat de fapt in realitate, si anume ca toţi cei care au primit terenuri au considerat in timp ca, de fapt, acestea sunt terenurile lor, proprietatea lor. Iar in cazul apelantei, posesia a început imediat ce s-a cumpărat casa, fara nicio legătura cu atribuirea terenului de către Consiliul Popular.

Echivocul posesiei presupune dovezi mult mai concrete decât raportarea la decizia respectiva. Iar in privinţa fragmentului din declaraţia martorei, considera ca este total nerelevant si interpretat total nejustificat ca sugerând ideea unei detenţii precare a apelantei.

Instanţa nu a luat in considerare elementele care dovedesc faptul ca apelanta a posedat terenul pentru sine, iar nu pentru altul: a îngrădit cu gard terenul pe cele trei laturi, unindu-l cu terenul pe care ii poseda deja; a făcut alei betonate costisitoare având in vedere materialul din care sunt efectuate; a investit bani in amenajarea si întreținerea acestui teren. Toate acestea reprezintă dovezi in susţinerea unui comportament al unui proprietar, iar nu al unei persoane care deţine terenul pentru altul, așteptându-se ca in orice moment sa apară adevăratul proprietar.

Daca apelanta ar fi avut convingerea ca terenul este al altcuiva si ca ii foloseşte doar pana când va apărea cineva care sa ii revendice, atunci nu ar fi adus astfel de modificări terenului in cauza, nu ar fi investit bani in el, ci s-ar fi limitat la fapte de mica însemnătate. Daca apelanta ar fi posedat pentru altul, vecinii si cei din jur nu ar fi cunoscut-o ca proprietara a acestui teren, ci ar fi ştiut ca doar ii deţinea pana apărea adevăratul proprietar.

In plus, in practica si in doctrina s-a reţinut posibilitatea intervertirii precarităţii posesiei, astfel ca, chiar si in prezenta deciziei Consiliului Popular, posesia exercitata poate fi una sub nume de proprietar.

Prin intervertirea posesiei, detentorul precar - cel care deţinea pentru altul -, si-a modificat atitudinea psihica fata de bun, dorind sa stăpâneasca pentru el însuși, iar nu pentru altul.

Apelanta a posedat de la bun început pentru sine, si chiar presupunând ca decizia Consiliului Popular din anul 1981, deci ulterioara începerii posesiei, ar arunca o urma de dubiu cu privire la animus, fata de posibilitatea intervertirii precarităţii posesiei, declaraţiile martorilor care susţin ca inca din anul 1975 apelanta a posedat singura, fara a avea probleme cu vecinii sau alte persoane, considera ca nu se justifica soluţia instanţei de fond.

 Nedepunerea din nou la dosar a raportului de expertiza pentru care s-a dat aviz favorabil de către OCPI nu este imputabila apelantei si nici nu este relevanta pe fondul cauzei.

In acest sens menţionează ca, in susţinerea netemeiniciei cererii, instanţa de fond a invocat lipsa depunerii de către expertul judiciar, din nou, a raportului de expertiza menţionat de către OCPI in avizul favorabil. Or, daca instanţa ar fi considerat necesar acest demers redepunerea raportului de expertiza ar fi trebuit sa repună cauza pe rol si sa pună in vedere expertului sa ataşeze expertiza pentru care a primit avizul favorabil, iar nu sa menţioneze acest aspect ca argument in susţinerea netemeiniciei acţiunii.

Astfel, la data depunerii iniţiale a raportului de expertiza in vederea obţinerii avizului OCPI, s-a respins cererea, susținându-se ca "limita de N-E intersectează construcţia vecina" (proces-verbal de recepţie nr. ..................).

La data de .................., expertul judiciar a transmis instanţei de judecata (fila 171, voi. I) ca la data de 14.10.2015 a redepus expertiza la OCPI, fara a face vreo modificare relativ la varianta respinsa anterior si ca, de aceasta data, lucrarea a fost declarata admisa (proces verbal nr. ..................), dar termenul de eliberare este 3.11.2015, adică după termenul de judecata acordat, din data de 26.10.2015.

Apoi, instanţa accentuează imposibilitatea luării in considerare a procesului-verbal de avizare al OCPI, susţinând ca "pe de alta parte, acest ultim proces-verbal se refera strict la corectitudinea datelor topografice din partea grafica a raportului, iar nu la raportul de expertiza in integralitatea lui".

Or, conform art. 1 (1) din Regulamentul privind avizarea tehnică a expertizelor judiciare efectuate de experţii judiciari în specializarea topografie, cadastru şi geodezie din 12.09.2011, OCPI avizează doar aspectele privind datele topografice, astfel ca nu înţelege care este viciul  ce afectează raportul de expertiza.

Fata de modul in care se prezintă considerentele pentru acest aspect, considera ca instanţa a înlăturat efectiv raportul de expertiza întocmit in cauza, apreciind, probabil, ca OCPI trebuia sa confirme corectitudinea tuturor datelor din expertiza. Altfel nu îşi pot explica care este relevanta, in opinia instanţei de fond, a acestei menţiuni finale din hotărâre. Or, fata de cele menţionate anterior cu privire la avizarea de către OCPI a unui raport de expertiza, este evident ca nu se putea pretinde altceva de la acest proces verbal de aviz favorabil.

Fata de cele de mai sus, solicită admiterea apelului modificarea in parte sentinţa atacata, in sensul admiterii pe fond a cererii de chemare in judecata, cu menţinerea soluţiei instanţei cu privire la calitatea procesuala pasiva a intimatului-parat Statul Roman prin Ministerul Finanţelor Publice.

Probe: înscrisuri, martori:

În cauză intimatul-pârât .................., nu a formulat întâmpinare la apelul declarat de apelanta-reclamantă ...................

Analizând sentinţa civilă apelată prin prisma motivelor de apel formulate Tribunalul reţine următoarele:

În fapt Tribunalul constată că terenul ce formează obiectul prezentei cauze a fost dat în folosinţa soţului apelantei, în temeiul disp. Legii nr. 59/1974, HCM nr. ..................şi a Deciziei nr...................a ..................exclusiv în vederea cultivării acestuia  cu legume şi, astfel, în vederea valorificării integrale a parcelelor situate pe raza sectorului 1 al ................... Menţiunile din adresa respectivă se coroborează cu declaraţiile martorilor audiaţi în cauză conform cărora terenul  a fost doar cultivat de apelantă şi soţul său, fiind de notorietate faptul că a fost atribuit de stat exclusiv în acest scop. Criticile apelantei nu pot fi primite câtă vreme şi martorul ..................a arătat că nu ştie cui aparţine terenul dar în toată perioada destinaţia terenului a fost de grădină ( confirmând practic situaţia de fapt astfel cum aceasta rezultă din adresa depusă la dosar ). Aşadar soţul apelantei şi ulterior aceasta au deţinut exclusiv calitatea de detentor precar.

În drept, Tribunalul reţine că potrivit art.1890 din Codul civil, „Toate acţiunile atât reale, cât şi personale, pe care legea nu le-a declarat neprescriptibile şi pentru care n-a defipt un termen de prescripţie, se vor prescrie prin 30 de ani, fără ca cel ce invocă această prescripţie să fie obligat a produce vreun titlu şi fără să i se poată opune reaua credinţă.” De asemenea, art.1846 alin.1 din Codul civil dispune că „Orice prescipţie este fondată pe faptul posesiunii.”, iar conform art.1847 din Codul civil, „Ca să se poată prescrie, se cere o posesiune continuă, neîntreruptă, netulburată, publică şi sub nume de proprietar...” Totodată, potrivit art.1860 din Codul civil., „Orice posesor posterior are facultatea, spre a putea opune prescripţia, să unească posesiunea sa cu posesiunea autorului său.”

Pentru a a atrage incidenţa prescripţiei achizitive invocată de apelantă trebuie să facă dovada exercitării unei posesii publice şi utile. Referitor la aspectul utiltăţii Tribunalul constată că din probele administrate a reieşit faptul că posesia apelantă a fost afectată de viciul precarităţii astfel cum acesta este reglementat de codul civil. Totodată subliniază că precaritatea est mai mult de cât un viciu, reprezentând, de fapt, lipsa însăşi a posesie. Characteristic pentru precaritate este faptul că stăpânirea lucururlui este lipsită de animus habendi, lipsind elemental intentional al posesiei.

Precaritatea se poate transforma în posesie utilă, însă cazurile intervertirii precarităţii sunt expres şi limitative prevăzute de lege în cuprinsul art. 1858 cod civil conform căruia posesiunea care se exercita nu sub nume de proprietar, nu se poate schimba in posesiune utila, decat prin vreunul din urmatoarele patru moduri: 1. cand detinatorul lucrului primeste cu buna-credinta de la o a treia persoana, alta decat adevaratul proprietar, un titlu translativ de proprietate in privinta lucrului ce detine; 2. cand detinatorul lucrului neaga dreptul celui de la care tine posesiunea prin acte de rezistenta la exercitiul dreptului sau; 3. cand detinatorul stramuta posesiunea lucrului, printr-un act cu titlu particular translativ de proprietate, la altul care este de buna-credinta; 4. cand transmisiunea posesiunii din partea detinatorului la altul se face printr-un act cu titlu universal, daca acest succesor universal este de buna-credinta.

Aspectele invocate de apelantă respective cultivarea terenului, utilizarea acestui ca gradină şi turnarea unor alei de beton nu se circumscriu ipotezele enumerate anterior, nefiind de natură a determina transforma detenţia precară în posesie utilă.

În raport de situaţia de fapt reţinută Tribunalul constată că apelanta nu a făcut dovada unei posesii publice şi utile astfel încât nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de codul civil pentru a se putea constata dobândirea dreptului de proprietate prin intermediul uzucapiunii.

 Având în vedere aspectul aspectul constatat anterior apreciază că apărările privind existenţa notificării formulate în temeiul Legii nr. 10/2001 şi omisiunea de a depune la dosar raportul de expertiză avizat favorabil de OCPI nu mai prezintă relevanţă.  Acestea critici puteau fi valorificate în ipoteza în care se concluziona că apelanta a folosit terenul în calitate de posesor iar nu de detentor, în absenţa unei posesii utile apărările nefiind de natură a determina schimbarea soluţiei instanţei. 

Pentru considerentele expuse, reţinând legalitatea şi temeinicia sentinţei civile apelate şi netemeinicia criticilor aduse acesteia va respinge apelul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge apelul formulat de apelanta-reclamantă .................., cu domiciliul ales la SCA “..................” cu sediul în ..................împotriva sentinţei civile nr. ..................pronunţată de ..................în dosarul nr. .................. în contradictoriu cu intimatul-pârât .................., cu sediul în .................., ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi, ………...

Preşedinte Judecător   Grefier

Red. C.D. -………

Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti/judecător ……………

4ex.

Domenii speta

Spete similare